Page 16 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 16
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4870 9 VINERI 4 SEPTEMBRIE 1970
Conferirea ords
„Steaua
ADDIS ABEBA
Socialiste România*'
Conferinţa la nivel inait a !
clasa I, revist
statelor membre ale 0. II. DISPARIŢIA UNUI
PASAGER DE PE
..Luota ue clasa BORDUL NAVEI
„SA. VAAL-
ADDIS ABEBA 3 (Agerprcs). poarelor africane care se află
Participanţii Ia conferinţa la încă sub dominaţie colonială. Era ora 11,35 cînd la
pentru a"ŞÎ ridica in perma nivel înalt a ţărilor membre Tot joi. delegaţii statelor a căpitănia portului Sout
nenţă nivelul dc cunoştinţe, ale Orqanizatiei U nităţii A fri fricane întruniţi la Addis Abeba
pentru a studia ci înşişi conti cane, care se desfăşoară la au aprobat în unanimitate un hampton s-a primit o te
nuu şi a înţelege mai bine Addis Abeba, au examinat pro document prin care îşj expri legramă de pe bordul
ceea ce este nou in socielalc, blema statutului Comisiei de navei „S.A. Voal" care a
fosl ferite dc unele influente, .spre a putea reflecta aceste mă sprijinul faţă de rezoluţia nunţa „disparîţ'a unui pa
mentalităţi. stări de lucruri ca transformări atît în revista mediere şj conciliere din ca cu privre la Orientul Apropiat sager". Căpitanul Alan
re s-au manifestat în trecut si „Lupta de clasă", cit si in ce drul O.U.A. S-a hotărît trans adoptată de Consiliul de Securi Freer cerea permisiunea
In partidul nostru in mişca lelalte publicaţii. în întreaga formarea acesteia dintr-o comi tate la 22 noiembrie 1967. să facă cale întoarsă în
rea revoluţionarei. Făcînd insă noastră activitate ideologică ; sie permanentă într-una spe speranţa câ-l va găsi.
un bilanţ qcneral al activi să facem ca l«»alc aceste m ij Aşa au ¡nceput peripe
tăţii revistei, trebuie s3 spu loace de propagandă să con cială. care urmează să fie con ţiile căutării pe valurile O
nem că ea a reuşit să contri stituie un puternic sprijin al vocată numai în caz de nece 0 victorie de ceanului Atlantic a lui
buie la activitatea ideologică partidului, să devină un faclor sitate. William Honeywill, inginer
Şi de construire a socialismu însemnat în ridicarea continuă specialist in ceramică din
lui dusă de partidul nostru. a nivelului m uncii' inl.rcqului Pe de altă parte, a fost pre prestigiu a partidului Shefield in virstă de 28
Conferirea acestei înalte dis nostru partid. Avem convin zentat spre dezbatere raportul de ani. El căzuse in apă
tincţii şi a decoraţiilor acorda gerea că pe acest drum colec privind atribuţiile şl activitatea la 15 mile de insulele Ca
te tovarăşilor care lucrează in tivul revistei „Lupta dc clasă" „C om itetului Eliberării", însăr „Congresul naţional nare. împrejurările in care
redacţia „Luptei dc clasă1' va aduce în continuare o con s-a produs accidentul de
constituie o apreciere a mun tribuţie preţioasă. cinat cu coordonarea ajutorului vineri 28 august n-au pu
cii depuse pînă acum, a re Doresc să vă urez tuturor acordat de O.U.A. luptei po- indian" tut fi lămurite. Se pare
zultatelor obtinule dc colecti mari succese în activitatea v i că era spre dimineaţă,
vul revistei. Aceasta consti itoare şi multă sănătate. DELHI 3 (Aqerpres). — Pro probabil pe la orele 4
tuie totodată un îndemn de a Colocviu pe pro
munci mai bine. de a orqani- ★ VARŞOVIA. La Varşovia la lucru numai după ce qu- se va desfăşura cea de-a 10-a iectul de lege privind desfiin 4,30. Lipsa unui pasager
za mai judicios activitatea, dc Tovarăşul Nicolae Ccauşescu au începui joi convorbirile o- vernul a ameninţat cu mobi conferinţă regională pentru ţarea privile g iilor şi anularea din cei 700 cîţi se aflau
a face ca revista să-si îndepli Si ceilalţi conducători dc par bleme político- f(ciale polono-aigane. Delega lizarea lor militară, au refuzat O rientul M ijlociu a Organi stipendiilor plătite maharagabi- la bord a fost observată
nească în condiţii şi mai bu tid şi dc* stat s-au întreţinut ţiile celor două ţări la con să mai presteze ore sup’ imen- zaţiei N aţiunilor Unite peniru lor (foşti conducători locali abia mai tirziu. Căpitanul
ne sarcinile mari ce ii revin. apoi intr*o atmosferă caldă, vorbiri sînt conduse, respec lare, continuînd să ceară îm Alimentaţie şl Agricultură, înainte de obţinerea indepen s-a hotărît să încerce im
tovărăşească cu cei decoraţi. dentei Indiei, în 1947). de gu posibilul şi după aproape
Este un adevăr de necontes militare actuale tiv de Jozcf Cyrankiewicz, bunătăţirea salariilor. s-a anunţai Ia sediul F.A.O- vernul central sau de autorită
tat că dezvoltarea operei de ★ preşedintele Consiliului de din Roma ţile p/ovinciale prezentat marţi 12 ore de căutări, spre
edificare socialistă in (ara In sala de marmură a Casei M iniştri al R P- Polone şi de La conferinţă vor fi exami în Parlamentul indian de quver- surpriza tuturor, a fost
noastră, construcţia socialistă Scînteij a avut loc joi după- DRESDA 3 (Aqerpres). — Intre Nur Ahmed Ctcmarii. premie nate probleme legale de dez zărit pe unda apei un om
In qencral. procesul de trans amiază adunarea festivă consa 31 august şi 2 septembrie a.c. rul Afganistanului. După cum voltarea agriculturii în rcqiu- nul prezidat de Indira Gandhi, înotind.
formare revoluţionară a socie crată îm plinirii a 50 d*‘ ani de a avut loc la Drcsria un coloc relevă piesa poloneză, pe or nea respectivă. a (ost aprobat cu o marc ma Un reprezentant al so
tă ţii ridică noi si noi proble la apariţia prim ului număr ai viu consacrat dezbaterii unor dinea de zi a discuţiilor figu joritate dc voturi (330 voturi cietăţii British Union
me. Fără a sesiza in perma revistei „Lupta de clasă", organ probleme polilicn-m î'.itarc ac- rează probleme a’e situaţiei Delegaţii vor dezbate teme peniru, (aţă de 155 îm potrivă Castle Line a declarat că
nentă noul, fără a aborda cu teoretic si politic al Comitetu luale. )a care au luat parte internaţionale actuale, pre ca : mobilizarea resurselor u- Si două abţineri). „a fost o şansă la un mi
curai $i. în acelaşi timp, in lui Central al Partidului Co delegaţii de generali şi ofiţeri cum si stadiul actual şi per manc. difuzarea metodelor Noua lege va priva pe des lion ca Honeywill să poa
mod principial, fenomenele pe munist Român. superiori ale armatelor ţărilor spectivele dc riezvoltore a pentru obţinerea unui înalt cendenţii nobilim ii indiene de tă fi salvat. Un om în
rare le ridică viaţa, schimbă La festivitate au luat parte socialiste pârlit ipante la Tra colaborării economi? e şi a randament la cereale şi alte v e n iitrj neimpozabile care se mijlocul oceanului este
rile revoluţionare din viaţa tovarăşii Paul Niculescu-Miz.il, tatul de la Varşovia. La acest schimburilor comerciale m plante, eliminarea deficitului ridică anual la peste 6 m ilioa
societăţii, nu se poale conce Cheorqhe Pană. Dumitru Po- colocviu a fost prezentă şi o t iproce. de proteine. încadrarea reqiu- ne de dolari. aproape invizibil".
pe rezolvarea acestor proble pescti. Leontc Raulu. M iron delegaţie a consiliului politic nii O rientului M ijlociu în Potrivit aprecierii observato
me, îndeplinirea cu succes a superior al forţelor noastre ar rilo r politici, aprobarea cu o
sarcinilor construcţiei noii o- Constanlinescu, Mihai Cere, mate condusă dc gcneral-maior SAIGO-N. După m m trans p'anul indicativ mondial al majoritate confortabilă a a GOLFUL ESCAMBIA
rînduiri sociale, desfăşurarea membri ai C.C. a! P.C'.U., acti Constantin Opriţă. mite aqcnţia Associated Press, H AV A N A , l.a Havana a F.A.O. etc. cestui proiect de leqc guverna ACOPERIT DE
unei eficiente activităţi ideo vişti de partid, vechi m ilitanţi ai reluind declaraţia unui purtă sosit un nou qrup de pesie mental constituie n victorie „ZAPADA"
logice. De aceea, partidul nos mişcării muncitoreşti din tara tor de cuvîni al regimului de 400 dc ţineri nord-amcricant, CAIRO. Consiliul Ligii A politică de prestiqiu a partidu
tru acordă o atenţie deosebită noastră, colaboratori ai revistei, la Saiqon. un grup de 40 de care, in semn dc solidaritate rabe a lost convocal In se lui ..Congresul naţional indian" Zilele acestea, apele
muncii ideoloqice. analizei oameni de cultură, ziarişti din deţinuţi politici din închisoa cu poporul cubanez vor par siune extraordinară sîmbătă ?• totodată o victorie personală golfului Escambia, statul
continue a transform ărilor ca presa centrală şj dc la diverse Nou! program rea s u d iotnanrzo de pe ticipa la culesul citricelor în peniru a lua în discuţie si a prim ului ministru, Indira Florida, păreau acoperite
re au loc in socielalea noas publicaţii Insula Phu Onoc au evadat. Cuba. Primele două arupurl Gandhi.
tră si în lume, urmărind, prin Adunarea a fost deschisă de Deţinuţii au imobilizat qarda de lin i’n nord-amcricani. to tuaţia creată în Iordania ca de zăpadă. Cauza acestui
aceasta, să înarmeze activul tovarăşul Ştefan V'oicu. mem închisorii şi <> parte dintre ei ta lîzind peste 000 de persoa urmare a incidentelor care fenomen nu a fost de na
de partid, întregul popor cu o bru al C.C. al I* C.R., rodoclor- „Apollo“ au reuşit să fugă în junqlă. ne, au participat la Zafra anu s-au produs în ultimele zile tură meteorologică, ci chi
orientare justă in opera de c- şef al revistei ..Lupta de clasă", In închisoarea de -a Phu lui 1970. Opoziţie crescîndă mico. Mai exact, din
dificare a societăţii socialiste, rare a vorbit despre activitatea Quoc se afla 25 000 de deţi intre forţele de comando pa cauza poluării apelor gol
în lupta pentru a contribui la desfăşurată de revistă de-a WASHINGTON 3 (Aqer nuţi. NEW YORK. Ambasadorul lestiniene şi unităţi ale ar faţă de politica fului cu reziduuri indus
unirea şi întărirea forţelor re lungul celor 50 de ani. pres). — După cum s-a mai a- Gunnar Jarring, reprezentan matei iordanicne. La Cairo triale, algele care asi
voluţionare, anliimperiali.sle, Au luai apoi cuvînlul tova nun(al Administraţia naţională MADRID. In Spania con tul personal al secretarului s-a precizat că reuniunea a gurau oxigenarea apei ou
la promovarea colaborării şi răşii A'cxandru lonescu redac pentru prob’cmele aeronauticii tinuă să se dezvolte o largă general al O.N.U. in Orientul saigoneză lost distruse. Urmarea i-
păcii în lume. In acest spirit tor sef a) ziarului ..Scinteia-. şi cercetarea spaţiului cosmic mişcare cu caracter revendi Apropiat, a avut miercuri, fost convocată la cererea O r mediatâ a fost asfixierea
nnj considerăm că „Lupta de Miron Constanlinescu, preşe (N.A.S.A.) a operat o impor cativ. M inerii de la exploată peniru a treia zl consecutiv, ganizaţiei pentru eliberarea &AIGON 3 (A fltrp te j), — Lo peştilor care nu au mai
fast dote pubJic!lo(ii
clasă“, ca organ teoretic al dintele A( ademiei de Ş’iînte tantă modificare a programu rile din localitatea Llascaras n nouă întrevedere cu repre Palestinei. Saigon ou o ficia le ole „a le g e găsit in apă cantitatea de
•e iu llo te lo
partidului — Împreună, desi- Sociale şi Politice. Conslanîin lui spaţial Apollo. (Asluria) au declarat qrevă zentantul Republicii Arabe rilo r* peniru ocuparea a 30 de oxigen necesară vieţii.
qur. cu celelalte publicaţii Si Zamfir, secretarul Comitetului pentru a protesta îm potriva NAIROBI. Secretarnl qc- locuri ¡n Senatul la ig o n c i (ju Potrivit unui raport ‘ dl
m ultiplele noastre mijloace de de partid al Uzinei dc utilaj Ca urmare a anulării a două concedierii Lnula din tovară Unite Ia O.N.U, Mohammcri nera) al Organizaţiei N aţiuni m ătate din num ărul (o lo i al man* autorităţilor locale, este
dote lo r). In ciuda fa p tu lu i că ad
activitate ideologică şi dc pro chimic ..Griviţa Roşie“ din Ca zboruri, schiţa noului calendar şii lor. Pe dc alta parte, mun- El-Zayyat. La încheierea în m inistraţia la ig o n a tă a făcui tot a 31-a oară cind se pro
pagandă — trebuie să-si îm pitală, Georqe Ivaşcu, în nu al voiajelor aslronauţilor ame c i lorii abatorului din Merida. trevederii. nu au fost date nici lor Unite, U Thant, a sosit posibilul pentru a obţine. cu duce un astlel de acci
un fel dc
amănunte asupra
bunătăţească si mai mult ac mele Uniunii Z iarişti'or si al ricani spre Lună arală după provincia Badajoz, cei dc Ia problemelor discutate. La în miercuri seara la Nairobi, a c e it p rile j, o întărire a p o liţi dent în cursul anului 1970
sale,
publicate
re tu d atele
ilo r
tivitatea. pentru a răspunde redai tiri „Contemporanul" si cum urmează : atelierele feroviare din Se venind de la Addis Abeba. dovedesc o p c ilţla crescîndă a a- in golful Escambia.
în conrtitiuni mai bune cerin- Ion Mîlran. redactor sel ad — 31 ¡anuare 1971, lansarea villa şi dc la două fabrici din trebările ziariştilor. El-Zayyat le g â to rile r fa ţă de p o litico soi-
lolor puse de conducerea par junct al revistei ..Lupta dc lui Apollo M regiunea Barcelona au fost In a declarat că va râmîne la unde a participat la deschide gon e iă. Astfel, b u d iţtll pagode! ( EPIDEMIE IN JAPONIA
cunoscuţi
O uang*.
peniru
„A n
tidului, de viaţă, de însăşi dez clasă". — iulie 1971, lansarea grevă toată săplămîna trecu dispoziţia luj Gunnar Jarring rea lucrărilor conferinţei la poziţîo Ier centra regim ului soi-
voltarea societăţii noastre nivel înalt a Organizaţiei U- gonez, sint consideraţi a fi in*
In încheierea adunării s-a dat Iui Apollo 15 tă, reclamînd creşterea sa în vederea unei noi convor vingălori. o b ţin ln d cu peste 40 000 Un comunicat al Minis
Comitetul Central al parti citire telegramei pe care co’ec- — ianuarie 1972. lansarea lariilor. La Madrid, salariaţii nitătii Africane. de voturi m oi m ult decit ca nd i terului Sănătăţii din Japo
dului nostru are convinqerea tivc.l revistei „Lupta de clasă“ lui Apollo 1G melroului, care la sîîrsitul biri. După sosire, U Thant a d a ţii listei electorale proguverno- nia anunfâ că in 20 de
efi colectivul „Luptei de cla a adresat-o Comitetului Central — iunie 1972, lansarea m entale Evident, acest razudat prefecturi ale ţârii au lost
nu m odifică nim ic In orientarea
să“ . toţi comuniştii din dome al Partidului Comunist Român, Iui Apollo 17 - - ultim ul zbor lunii iulje au făcut grevă timp ROMA. Intre 12-22 septem avut întrevederi cu mai mulţi y a cţiu n ile regim ului de Io Soi- descoperite numeroase ca
niul activităţii ideoloqice, vor tovarăşului Nicolae Ccauşescu, al actualului program american de 24 de ore. şi s-au înapoiat brie, U Islamabad (Pakistan) membri ai cabinetului kenyan. gon, pentru care Senatul nu are zuri de encefalită. Pînă
docît e valoare sim bolică.
depune eforturi si mai mari (Agerprcs) spre Lună. in prezent au lost înre
gistrate 24 de cazuri mor
tale. Organele de specia
Convorbiri oficiale Premiile Festivalului litate au luat măsuri ur
gente pentru a nu permi
te extinderea acestei ma
ladii periculoase şi in alte
zone ale Japoniei.
internaţional de aită FURTUNA TROPICALA
BELGRAD 3. — Corespon lum ii doresc astăzi să trăias PE INSULA MARTINICA
dentul Aqerpres. George Io- că în bunăstare, năzuind în
nescu. transmite : Convorbirile consecinţă spre consolidarea In urma furtunii tropica
ofi<Talc purtate la Belgrad de păcii. Demirel a relevat că le „Dorothy*’, pe insula
şeful guvernului turc. Su Turcia se pronunţă pentru re cinematografică Martinica, au fost înregis
leyman Demirel. si şeful gu laţii de bună vecinătate, pen traţi 43 de morţi, 73 de
vernului iugoslav. M itia Ribi- tru pace Şl pentru rezolvarea răniţi şi 14 dispăruţi, se
cici. s-au referit la unele as problemelor litigioase pe ca menţionează într-un bi
pecte ale colaborării bilatera lea tratativelor pe baza res lanţ dat publicităţii la
le. precum şi la actualele pro pectării independenţei, suvera de la Venep Pointe a Pitre. Peste 5 000
bleme ale vieţii internaţionale. nităţii şi integrităţii fiecărei
Apreciind că relaţiile dintre tori. Exprimîndu-şi acordul cu de persoane au rămas
Turcia şi Iugoslavia se dez o asemenea apreciere a evo VENEŢIA 3 (Aqerpres). — mitetului internaţional peniru lără adăpost. De aseme
voltă favorabil, cei doi pre luţiei Internaţionale. premie Cea dc-a 31-a edi|ic a Festi difuzarea artelor şi literaturii nea, plantaţiile de bana
mieri şi-au exprimai dorinţa rul iuqoslav a subliniat la rln - valului internaţional de artă prin interm ediu cinematogra na au lost distruse pe su
ia această colaborare să con dul său că securilalea în Eu cinematografică de la Veneţia fie i” (C.I.D.A.L.C.) a fost de prafeţe întinse.
tinue Si în v iilo r si să se dez ropa reprezintă un factor foar- s-a încheiat marţi seara cu a- cernat ex-aeqi.o film elor ..Ţă
volte în mate domeniile Ei le însemnat pentru pace in în Iribuirea prem iului „Maestru al ranul elocvent“ , scurt-mclraj INCENDII DECLANŞATE
şi-au exprimai acordul pentru treaga lume, care necesită c- cinematografului" pe anul 1970 realizat de Shadi Abdcl Salem DE TRAZNETE
înfiinţarea unei comisii mixte fort.uri din partea tuturor ţă lui Orson Welles. (R.A.U.). şi „A rth u r Rubîn.Ocin",
de colaborare economică. In rilor continentului nostru. Anul acesta, ca de altfel şi documentar de iunp metraj al întinse suprafeţe acope
r ursul schimbului de păreri, ★ in 1969. la Lido di Venezia regizorului Franrois Rcichen- rite cu păduri din statele
s-a constatai că Iugoslavia si BELGRAD 3 (Aqerpres). — nu s-a mai acordat marele pre bach Icoproductie S.U.A.-Fran americane Washington,
Turcia au puncte de vedere Preşedintele R.S.F. Iugoslavia, miu „Leul de aur“ , întrucît ţa). Oregon, Idaho şi Montana
identice sau apropiate în apre Iosip Broz. Tito a prim it la 3 contestarea prem iilor la cea în general, criticii s-au de sint devastate în prezent
cierea situaţiei din lume şi tn septembrie, la Brioni pe p ri de-a 29-a ediţie a festivalului clarat decepţionaţi do majori de incendii declanşate dc
R.D. VIETNAM - In Îotogrofîe : Exploatarea de cărbune la zi Deo Nai, de-a lungul coastei legătură cu o serie de proble mul m inistru al Turciei. Su i-a determinat pe organizatori lalea peliculelor prezentate re- trâznetc. La operaţiunile
me internaţionale actuale. leyman Demirel. care face o
Ha Long. să caute o altă formulă pentru mareînd, paradoxal, că cele mal de stingere participă a
Subliniind că toate popoarele vizită 1n R.S.F. Iugoslavia. prestigioasa manifestare cine aplaudate au fost două lucrări proximativ 14 000 de per
matografică internaţională ca care au fost prezentate în a soane. Incendiile sînt a
re a fost „La Mostra di Vene fara proqramului realjzale tn preciate drept cele mai
zia". Au fost decernate însă alte prim ul rînd pentru leleviziune : grave din ultimii zece an*.
ta, ca şl pentru forţele din premii. Astfel, film ul „C lovnii", „C lo vn ii" de Federico Fellini
RIO DE JANEIRO 3. — Co al lui Federico Fellini. a ob
respondentul Aqerpres, Vasile spatele lui, „prezenta armatei ţinut „Prem iul c riticii", decer si ..Strategia păianjenului'’ de EPIDEMIE DE HOLERA
Oros, transmite - Intr-o almo- devine indispensabilă". Este nat de Sindicatul naţional al Bcrnardo Bertolucci. De altfel, IN REGIUNEA
sferă de insistente zvonuri pri semnificativ că în cadrul pre ziariştilor italieni specialişti în „Strategia“ a deschis festiva MEDITERANEI
vind posibilitatea unei lovituri siunilor psihologice anumite lul, ¡ar „C lo vn ii" l-a închis.
ziare conservatoare publică în probleme de cinematografie. ORIENTALE Şl IN
militare în cazul victoriei can Din cele 17 filme înscrise o
didatului frontului nnil ¿Ştii gă aresluia în ce priveşte ac în rîndurile observatorilor e- semnificaţie deosebilă, în pri aceste zile versiuni despre po (De altfel. „C lovnii" a prim it ficial în proqramul „M oslrej", AFRICA
populare. Salvador Allendc, celerarea unor reforme social xislă o unanimitate de păreri mul rînd fiindcă este unica ta sibilitatea unei intervenţii m i luni şi un alt premiu- — „T i in urma selecţionării de către
corpul electoral chilian se pre economice si revizuirea pozi în sensul că nici unui nu ar ră latino-americană unde for litare a Argentinei, în cazul mona de aur“ — oferit de aso un juriu special, numai cinci Organizaţia Mondială a
victoriei lui Allende. A lte ver
zintă vineri la urne peniru a ţiei asupra recuperării bogă putea obţine m ajorilalea abso ţele stînqii au ajuns să aibă siuni prevăd, în termeni mai ciaţia italiană pentru relaţii au reţinut atenţia criticilo r : Sănătăţii (O.M.S.) relevă
alege noul preşedinte al tării. ţiilo r nalionalc. Alessandri e lută. Dacă aceste previziuni se Şanse reale de a se impune la mult sau mai pulin voalaţi, o publice). Premiul „Pasinctti" „Oamenii sînt îm potrivă", de într-un comunicat că „in
Alegătorii au dc opiat între purtătorul de cuvînt al forţe confirmă, noul preşedinte u r urne (evident, in cazul respec intervenţie nord - americană. atribuit de critici celui mai bun Francesco Roşi (Italia) „W an- cursul actualei extinderi a
Jorqe Alessandri, care suslme lor conservatoare. care l-au mează să lic desemnai, con tării jocului electoral), oferind Ţoale acestea sint menite să film străin i-a revenit peliculei da", de Barbara Loden (S.U.A.), epidemiei de holeră în
necesitatea unor garanţii pen considerat pc Froi radical si form constituţiei, dc congres, ţării o platformă de restructu influenţeze corpul electoral „W anda". de Barbara Loden ..Păcat mortal", de Mîqueî Pa regiunea Mediteranei o-
tru investiţii de capital .străin, pentru rare menţinerea vechi aloqindu-se intre prim ii doi rări fundamentale. O asliel de (S.U.A.). ria ir. (Brazilia). .Poveste de rientole si in Africa, a de
a respectării „Lcqii Şi ordini i", lor structuri este obiectivul care au ohlinut crlo mai m ul platformă contravine interese chilian, prezenljndu-i-se ca po In sala Teatrului „La Perla“ draqosle". dc Istvan Szabo venit evident că anumit?
sibile numai două din cele trei
combaterii inflaţiei. Candidatul principat. Frontul unităţii le voturi la urne. Alegerea de lor monopoliste străine Si for a avut loc decernarea prem iilor (Unqaria) sî* „Final profund" ţări nu notifică prezenţa
Partidului quvei namenlat (de- oopularc (alcătuit din partide lăfre Parlament este prevăzu ţelor aliate acestora din inte opjiuni existente. ..Panglica de argint“ : regizo de Jerszy Skoliinowski (S.U.A.- bolii". O.M.S. a anunţat
mocral-crcştin), Radomiro Ta le comunist si socialist, o par- ta sfi aibă loc după 50 dc zile rior. ceea ce explică tensiu Scrutinul prezidenţial din rului celui maj bun film (Lu- R.F.G.). ea a furnizat ajutor teh
inic. care promite o a „treia 1 e însemnată a partidului ra de la desfăşurarea scrutinului nea care a caracterizat actua Chile oferă ocazia de a măsu rhino Visconti. pentru „Căde Festivalul a prileju it orqani- nic mai multor state din
calc", între capitalism si >o- dical. inişi ai ea de acţiune popular. Distribuirea tortelor la campanie electorală, in ca ra posibilităţile de confrunta rea z e ilo r); producătorului A l zarea unei serii de în ltln irî In Africa şi Orientul A
cialism. si Salvador Allende. populară unitară Si mişcarea in Parlament ar fi următoarea re dreapta a recurs la acte de re liberă, la urne, în cadrul berto Grimaldi pentru întreaga ternationale de specialitate, propiat. Se aminteşte, de
care propune o reformulan* de acţiune populară inde după calculele celor mai com violenţă, soldate cu morţi şi aşa-numitel „democraţii repre sa activitate; celei mai bune conferinţe de presă, expozilii. asemenea, că prezenţa
structurală a societăţii chilie pendentă) propun o platformă petenţi observatori chilieni ■ răniţj. In acest context trebuie zentative“ pe un continent un actrîte (Paola Pitaqora) şi celui Masa rotundă internaţională a bolii pentru prima dată în
ne in vederea unei „deschideri in care proclamă necesitatea din cele 200 de voturi (depu privită si activitatea forţelor de reqlm urilo forte, m ilitare maî bun actor (Nino M a n fre d i); supra cinematografiei africa anumite zone, cum ar fi
spre socialism'*. De fapt. la a elatizării principalelor m ijloa taţi si senatori) Bl ar fi favo armate, care după tiw dece sau tutelate de m ilitari conti precum şi pentru cel mai bun ne şi arabe, orqanizată de unele regiuni ale Alriciî,
cest scrutin se înfruntă i ;■!•* ce do producţie, realizarea u- rabile lui Allende,' 75 lui To- nii de neparlicipare Ta viaţa nuă să fie regula qenerală. subiect original, cel mai bun U.N.E.S.C.O., a avui ca temă a creat serioase dificultăţi
trei direcţii alo eşichierului m i reforme aqrare „serioase mic şi 44 lui Alessandri. politică, afişează in ultima Totodată, el csle un test deci scenariu, peniru fotoqrafic în „Problemele de structură şi ten in combaterea răspindirii
politic chilian — dreapta, cen şi profunde“. înlocuirea parla Fată de celelalte pal.ru ale vreme anumite pretenţii în a- siv pentru viabilitatea demo a'b-negru. pentru fotoqrafie în dinţele actuale ale cinemato
trul Si stînga. Platforma lui mentului actual prinlr-o „adu geri prezidenţiale desfăşurate ccsl sens. Semnalul a fost dat cratici creştine din Chilé. du culori, pentru cea maj bună grafici ¡n lorile arabe". In a ei din cauza lipsei medi
Tomic înseamnă. in esenţă, nare a poporului" unicame în acest an în America Latină încă anul trecut de către re pă şase ani de quvernare mar muzică. „Panqlica de arqint" camentelor şi echipamen
continuarea orientării adoptate rală. (Columbia. Guatemala, Repu beliunea regimentului Tacna. cată de anumilc succese, dar pentru cel mai bun reqizor al celaşi timp. la Veneţia a avut tului necesar.
de actualul preşedinte, Eduar blica Dominicană Si Mexic), condusă de qcneralul Robcrto care nu au modificat in esen film ului străin i-a revenit Iul loc şj un festival internaţional
do Freî, plus unele diferen Aprecierile privind sanscle ţă realităţile chiliene. John Schleşinger. Premiul „Co al film ului african şj arab.
ţieri care îl plasează la stin celor trei candidaţi diferă, dar scrutinul din Chile capătă o Viaux Marambio. Peniru aces-
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Pelru Groza nr. 35. Telefoane i 12317 şi 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafi că Deva. 44065