Page 17 - Drumul_socialismului_1970_09

ŞEDINŢA DE EDO IA
PROLETARI D IN T O A T E Ţ Ă R ILE . U N IŢ I-V Ă !

In zilele de 3 şl 4 septem­ economice centrale, a creşte­
brie a.c., la Comitetul Central rii răspunderii acestora în e­
al Partidului Comunist Român xecutarea a tribuţiilor ce le
a avut loc o şedinţă de lu ­ revin, precum şi pe ridicarea
cru la care au participat pri­ nivelului muncii de conduce­
mii secretari ai comitetelor re in cadrul centralelor si
judeţene de partid, conduceri­ combinatelor, al tuturor uni­
le ministerelor şi celorlalte tăţilor economice.
instituţii economice centrale, V orbitorul a alras atenţia
şefii secţiilor Comitetului Cen­ asupra unei serii de proble­
tral şl lucrători din aparatul me, de importantă strinqentă.
C.C., conducători ai organiza­ de soluţionarea cărora depinde
ţiilo r de masă şl obşteşti, se­ creşterea randamentului mun­
cretarii cu problemele econo­ cii în aqricultură. sporirea
mico ai comitetelor judeţene producţiei aqricole, satisface­
de partid si secretarii cu pro­ rea în măsură cresc!ndă a ce­
blemele agricole — preşedinţi rinţelor de consum ale popu­
ai uniunilor aqricole judeţene, laţiei şi ale economiei.
directorii direcţiilor aqricole Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu
judeţene, precum şi cadre de a indicat, de asemenea, sarci­
conducere din presa centrală. nile ce revin comitetelor ju­
ANUL XXII. Nr. 4871 SIMBATA 5 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI In cadrul dezbaterilor a fost deţene, orqanelor şi organiza­
analizată situaţia îndeplinirii ţiilo r de partid în lupta pentru
planului de stat în Industrie înfăptuirea proqramului eco­
pe anul 1970. precum $i mer­ nomic al partidului, pentru
sul activităţii în domeniul rea­ realizarea prevederilor concre­
lizării Investiţiilor. S-^u discu­ te ale pianului de stal în toa­
tat, de asemenea, probleme le- te ram urile economiei nationa­
qate de activitatea şi rezulta­ le.
Să finalizăm r v ni n i t n cincinalul actual tele obţinute în agricultură în dului a scos în evidentă faptul
Secretarul qeneral a) parti­
prima jumătate a anului, pre­
cum şi sarcinile privind preqă- că există toate condiţiile si
Să pregătim —— 1 11 cincinalul viit tirca si desfăşurarea campa­ posibilităţile pentru ca oame­
niei aqricole de toaţnnă. Tot­
nii muncii din industrie si d~
odată, a fost examinată activi­ qricultură, comuniştii. întrequî
tatea preqâtltoarc în vederea nostru popor să asiqure înfăp­
începerii în cele mai bune tuirea cu succes a prevederi­
condiţîuni a muncii pentru rea­ lor planului pe 1970. a tutu­
lizarea prevederilor planului ror h o tărlrilor trasate de Con-
de stat pe 1971 în toate sec­ qresul al X-lea al partid u lu i
pentru progresul şi prosperita­
toarele economiei nationale.
RESURSELE DC SUBSTANŢĂ In încheierea şedinţei a tea continuă a României so­
cialiste.
luat cuvîntul tovarăşul Nicolae
Ceauşescu. Secretarul general
al Partidului Comunist Român
a făcut o amplă expunere cu
MINERALĂ UTILĂ, IDENTIFI­ care stau în fata economiei
p rivire la sarcinile principale
noastre în momentul de faţă,
subliniind în mod deosebit ne­
cesitatea intensificării efortu­
rilo r pentru realizarea obiec­ Decorări
tivelor planului în toate ramu­
CATE SI FUSE IN EXPLOATA­ rile Şi unităţile de producţie,
produselor
ridicarea
calităţii
la nivelul cerinţelor şi posibi­
lită ţilo r economiei noastre, la Ambasada
creşterea eficienţei producţiei,
pentru perfecţionarea conduce­
RE IN CEL M AI SCURT TIM P rii şi orqanizării întreqii ac­
tivită ţi economice. In concluzi­
ile secretarului general al Uniunii Sovie­
partidului un accent deosebit
a fost pus pe necesitatea îm ­
Sporirea bazei de materii tori, 5 800 m puţuri de ex­ pului în explorare ş( exploa­ bunătăţirii continue a stilulu i
prime, accelerarea punerii în ploatare şi de cercetare. N u­ tare, a căutat ca la minereu- Mina Dilja. In drum spre adincurile de cărbune. Foto: ION LICIU şi metodelor de muncă a mi­ tice din
valoare a resurselor naturale mai în primele 7 luni din a­ nisterelor si celorlalte organe
constituie obiective majore cest an ne-am depăşit sarci­ rile identificate în anumite zo­
ale programului de dezvoltare nile de producţie cu lucrări ne noi, o dată cu celelalte
economică a |ării noastre, ela­ în valoare de peste 8 m ilioa­ probe, să facă şi Încercări de Bucureşti
borat de partid. In acest con­ ne lei. preparare in stafii pilot. A ­
text. sarcini deosebite revin încă de la sfîrşitul anului
si colectivului de muncă de trecut, cînd pe plan central ceastă soluţie ne dă posibili­ 100000 de cărămizi ADNOTĂRI LA 0 DEZBATERE
la întreprinderea de prospec­ s-au luat unele măsuri de tatea să ne dăm seama de La Ambasada Uniunii Sovie­
ţiuni şi explorări qeoloqice perfecţionare a organizării ac­ dez.voltarea In perspectivă a peste plan tice din Bucureşti a avut loc
Hunedoara-Deva, care îşi des­ tiv ită ţii de explorări qeoloqi­ zăcămîntului, să luăm decizii vineri lă amiază solemnitatea
făşoară activitatea în cel mai ce, munca noastră s-a plasat în programul nostru de ac- Lucrătorii celor două fa­ decernării meda'ief Jubiliare
fertil cimp minier al tării. pe noi coordonate calitative. brici de cărămidă de la Pri- „In cinstei aniversării a 100 de
Creşterile de producţie în- Acestea au menirea să asigu­ caz şl Vaţa, aparţinînd M.L. DE ETICĂ CU T IN ER ET U L ani de la naşterea lui V.I. Le­
reqislrale de la un an la al­ re securitatea duratei de ex­ Ing. CORNEL ARSIN Orăştlc şl Brad işi intensi­ mn", conferită de Prezidiul So­
tul la minele din bazinul car­ ploatare, intensificarea activi­ fică eforturile pentru a pro­ vietului Suprem al U.R.S.S. u­
bonifer Valea Jiului, la cele tăţii în zone noi, investigarea director al întreprinderii duce şl livra cantităţi supli­ nor cetăţeni români — veterani
din M unţii Poiana Ruscăi şi mai cuprinzătoare şi eficientă de prospecţiuni şi mentare de cărămidă. Cineva venise cu părerea atît dc mare 1 Crislca Răcaru. Profilaseră de întunericul din ai mişcării muncitoreşti, acti­
Zarand şi în alte zone ale ju ­ a rezervelor miniere existente explorări geologice Ca urmare a extinderii că scopul acţiunii n-a fost în­ primul secretar al Comitetului sală din tim pul film ului in ca­ vişti at unor organizaţii ob­
deţului, poarLă în mod- in d i­ în judeţul nostru. De altfel, capacităţilor de uscare si ar­ ţeles, că sutcrc de tineri"Carc •orăşenesc Vutoan al U.T.C., se re se regăsiseră, stupefiaţi. în şteşti. personalităţi ale vieţii
rect şi semnăturile m uncitori­ ca urmare a am plificării can­ Hunedoara-Deva dere şl diminuarea pierde­ au umplut, ptnă la refuz, sala simţi, deci, obligat să preci­ postură dc... protagonişti. Cînd publice, oameni de artă şi cui*
lor. maiştrilor, tehnicienilor şi titative şi calitative a munci! rilo r tehnologice s-au rea­ marc de şedinţe a clubului zeze scopul acţiunii, să subli­ s-a aprins lumina, oamenii nu tură.
inqinerilor noştri. In cincina­ noastre, noi preliminăm pentru lizat peste prevederile pla­ din Vulcan şi-au imaginat, nieze că „opinia acuză" e o i-au mai qăsit. Lecţia a fost Medalia jubiliară a fost în-
lul pe care ne pregătim să-l finele acestui cincinal o creş­ nului pe 8 luni 10?. 000 că­ probabil, un proces public. dezbatere privind comportarea aspră. Pensionarul Alexandru mînatâ de ambasadorul A. V.
încheiem, au fost dale in ex­ tere a qradului de promova­ (Continuat«. in- pag. ' a ţ rămizi. tinerelului din localitate, la Vintan se ridică « Basov, care. în numele C.C. aî
ploatare, in ramura carbonife­ re a rezervelor faţă de preve­ A ltfe l n-ar fi venit in număr care participanţii sînt Invitaţi — Au fugit „e ro ii". N-au a­ P.C.U.S. şl al Prezidiului Sovie­
ră, minele Bărbăteni. Paroşeni deri cu 30 la sulă la cărbune. să-şi spună părerea. S-a făcut vut curajul să mai dea faţă
ş» Livezenl, s-au dezvoltat pe De asemenea, am identificat o scurtă pauză, spre a se da cu cei mulţi, care sini bucu­ tului Suprem al U niunii Sovie­
baza lucrărilor de prospec­ peste plan rezerve la mine­ posibilitate acelora care au ria. mîndria şi liniştea noastră. tice. l-a felicitai călduros pe
ţiuni şl explorări exploatările reu de fier cu 30 la sută. la venit pentru „proces public" Dumneavoastră ştlti prea bi­ cei decoraţi, evidenţiind că me­
Lonea, Aninoasa. Vulcan. U rl- minereuri neferoase cu 7 la să părăsească sala. Dar nimeni ne. Nu vxem să spălăm cire­ dalia acordată cu p rile ju l cente­
cani şi s-a redeschis mina D îl- sută, iar la roci utile cu 30 GLASUL DE UN SECOL nu s-a clintit. Ba, un bătrînel, şele în aceeaşi oală. Şi bune narului marelui dascăl al pro­
ja. in sectorul m inereurilor la sută. Prin trecerea I.P.E.G. aflat în primele rînduri, re p li­ şi rele. Dar şi cele rele tre­ letariatului reprezintă un sim­
de fier s-au deschis sectoarele Hunedoara în subordonarea că, aşa ca să poată fi auzit : buie spălate. Şi încă mai cu bol al consolidării şi dezvoltă­
Tcliuc si Ghelar-est şi s-a Centralei m inereurilor nefe­ — Dacă s-a scris clar la pa­ qrijă""ca cele bune. Eu asta rii în continuare a prieteniei
dezvoltat mina de talc Zlaşti noul din centru, cu litere am vrut să spun şi cred că între popoarele U niunii Sovie­
şi altele. roase Deva, s-a făcut o îm bi­ mari, de le-am văzut şi fără m-ati înţeles. tice şj poporul român.
Identificarea şi punerea în nare mai bună între activită­ AL ROŢILOR DE TREN ochelari, ce fel de adunare e N-am aflat care dintre per­ Exprimînd m ulţum iri în nu­
valoare a noi resurse de sub­ ţile de prospectare, explorare, în seara asta la club, de ce sonajele film ului, realizat în mele celor decoraţi, tovarăşul
stanţă minerală utilă a nece­ preqâtîre şi exploatare. s-au credeţi că am înţeles qreşit ? întreprinderile, în unităţile Ilie Rădulescu, şef de secţie l i
sitat in anii acestui cincinal creat condiţii pentru optimiza­ Că doar am venit anume. Ca­ T.A.P.L. şi pe străzile Vulca­ C.C. al P.C.R., a arătat că înalta
execuţia unui mare volum de ro n-a venit anume?! nului au dispărut din sală. distincţie reprezintă o dovadă
lucruri. In vâslele perimetre rea muncii în întreprindere. Ceferiştii hunedoreni se pre­ fier boqăţiile si frumuseţile echipajul unei alte locomotive Vorbele au fost primite, fi­ Gheorqhe Rusu de la exploa­ a preţuirii faţă de Partidul Co­
qeoloqice din judeţ, adincurile Colectivul nostru de specia­ gătesc să întim pine o sărbă­ tării, rodul muncii oamenilor, „etalon". Despre aceşli oameni reşte, cu bucurie de către or­ tarea minieră, care s-a regăsit munist Român — aflat 1n preaj­
au fost străpunse dc peste lişti, avînd în vedere indica­ toare draqă lo r: anîversirea pe ojm enii înşişi, in m ultitu­ vrednici si disciplinaţi, despre ganizatori — Comitetul orăşe­ pe peliculă nerespectînd vîrst- ma sărbătoririi semicentenaru­
125 000 m foraje, s-au săpat ţiile dale dc conducerea de unui secol de cînd s-a dat cale dinea lor de preocupări diur­ •jitii ca ei, care asigură secu­ nesc Vulcan al U.T.C. în cola­ nîcîi sau chiar lovindu-i ? lo- lui — *a activităţii sale politice
sif Maqyary, de la fabrica de
ritatea deplină a circulaţiei fe­
44 000 m galerii, 1600 m sui­ partid privind reducerea tim ­ liberă prim ului tren pe linia ne. Sînt numele mecanicilor borare cu m iliţia şl colectivul şi ideologice pusă în slujba e-
ferată Petroşani — Simeria. Emi! Haidu şi Gheorghe Gri- roviare. întreţin cu multă res­ cineclubului din localitate. Se stîlpi hidraulici, ce nu-şi ză­ dîficăriî socialismului în Româ­
De o sulă de ani. pe acest qore, a căror locomotivă este ponsabilitate maşinile, reali­ aflau la prima acţiune de a­ rea faţa dintre plete sau Va- nia. a trium fului m arilor idea­
important drum de fier se au­ declarată ..etalon" pentru în­ ze d lună de lună economii de cest fel, organizată la nivel sile lordache, de la preparatia lu ri ale socialismului şj comu­
de qlasul neîntrerupt >jl ro ţi­ treţinerea si exploatarea ei cu combustibil, ne-au vorbit ca de OTaş. şi doreau reuşita. Ce­ Coroesti. supranumit şeful ple- nismului pentru care a luptat
lor de tren, mai puternic în multă qrijă şi răspundere, nu­ le realizate pe întreprinderi toşilor ? Scandalaqiii Mihaî Sî- Vladim ir Ilici Lenin.
La Braşov ultim ul pătrar de veac. glas mele fochiştilor Ion Preia şi DUMITRU GHEONEA şi-au dovedii eficacitatea. Dar LUCIA LICIU După conferirea distincţiilor,
care vesteşte despre munra oa- Ion Gîrjoabâ, de pe aceeaşi lo ­ nimeni nu bănuia, pentru a­ a avut loc un cocteil, oare s-a
meni’or. despre izbînzilc , lor. comotivă, numele mecanicilor ceastă seară, o prezenţă atit desfăşurat într-o atmosferă
Ga-
Ion Arhip şi Gheorqho
Zilele tehnice M ulte nume de ceferişti din vrilă, ale fochiştilor Rudolf (Continuare în pog a 2 '«| de numeroasă. E adevărat că, (Continuore în p a g . o 2 a| caldă, tovărăşească.
la un moment dat. cîţlva din­
Valea Jiului se însoţesc zi de
zi la drum cu locomotivele, Piţek, Victor Bardan şl Con­ tre participanţi au dispărut. (Agerpres)
romăno-franceze transportînd pe arterele de stantin Draqu, care alcătuiesc
La Institutul de proiectări şi triale pentru autocamioane şi
cercetări pentru autovehicule şi tractoare şi oi Institutului de In focul legumelor nu se pot
tractoare din Braşov s-au proiectări şi cercetări pentru
desfâşurat, joi şi vineri, autovehicule şl tractoare din
lucrările celei de-a treia Braşov, specialişti români şi livrări in devans la expurt
ediţii o Zilelor tehnice ro- francezi.
mâno-fronceze, forma de cola­ livro promisiuni !
Actuala ediţie a Zilelor teh­
borare între organizaţi­ nice romono-franceze o avut ca
ile profesionale ale ingi­ obiect construcţia de automobi­ Depăşirea sarcinilor de giştii hunedoreni, care au
nerilor din cele două ţări. le. Oaspeţii ou prezentat o se­ producţie Şi îmbunătăţirea pus la dispoziţia parteneri­
Lo lucrări au luat parte rie de expuneri însoţite de calitălii produselor în ma­ lor externi, in devans faţă Cooperativele aqricole din Este pozitiv faptul că unele posibilităţile de îndeplinire a de caslravetl. se apreciază că
prof. Constantin Dinculescu, proiecţii de filme şi diapozi­ joritatea unltă|llor economi­ de termenele prevăzute în zona Haţegului au încheiat cooperative aqricole, unde planului fiind puso sub sem­ nu se poate prelua n iri 10
membru corespondent al Aca­ tive, care au fost urmate de ce din judeţul nostru au fă­ contracte, peste 3 500 tone contracte pentru livrarea. în consiliile de conducere şi ca­ nul întrebării. Din evaluările la sută din cantitatea stabi­
demiei, preşedintele Consiliu­ discuţii. cut posibil ca la finele pri­ proiile qrele. m ijlocii şl u­ acest an. a peste 1 600 tone drele tehnice s-au preocupat făcute se constată că la cea­ lită. Mai poate fi oare vorba
lui Naţional al Inginerilor şî Vineri fa prînr, participanţii melor 8 luni economia hu- şoare şl bandă laminată la legume. Pentru realizarea pro­ cu răspundere de buna orga­ pă uscată, varză de toamnă, despre o eficientă cit de cit
Tehnicienilor, Fernand Picard, la Zilele tehnice româno-fron- nedoreană să livreze bene­ cald. De asemenea, au fost ducţiei respective, s-a cu lti­ nizare a activităţii In legumi­ varză roşie, pătrunjel, castra­ ridicata a activităţii desfăşu­
preşedintele Societăţii ingine­ ceze au avut o întîlnire cu se­ ficia rilor externi în plus fa­ livrate suplimentar 600 mc vat o suprafaţă de peste 170 cultura,, şi-au onorat în tota­ veţi, fasole verde ş. a., rate în lequmiculiurâ cînd
rilor civili din Franţa, natul Institutului politehnic din ţă de prevederile planului cherestea, 2 550 mc lemn ce­ ha cu diverse specii, în cadrul litate obligaţiile asumate. Spre nu se vor acoperi cu pro­ producţia totală de castraveţi
vicepreşedinte ol Asociaţiei Braşov. Prof. dr. ing. Gheorghe produse în valoare de pe­ luloză. 118 mc lăzi. 22 000 cărora ponderea principală o exemplu, cooperatorii din To- duse dccît circa jumâtale din de pe 10 hectare se situează
europene pentru administraţia Niţescu, rectorul institutului, a deţin rădăcinoasele şi varza. teşti au predat suplimentar o sarcinile contractuale. Printre undeva în jur de 4 000—5 000
cercetării industriale, reprezen­ oferit apoi o masă în cinstea ste 137 milioane lei. cărămizi dialit, 59 mlsade Analizînd modul cum unită­ cantitate de 18 tone legume cooperativele agricole unde kq ? Pentru oricine este cit
tanţi ai Consiliului National al oaspeţilor francezi, la Poiano Se remarcă în mod deo­ hamstcrl, mănuşi velur, mo­ ţile cooperaliste îşi respectă fală de prevederile contractu­ planează incertitudine asupra se poate de evidentă în acest
Cercetării Ştiinţifice, ai Minis­ sebit activitatea depusă în bilă şi alte produse. obligaţiile contractuale, se lui anual, iar Ia cartofii de îndeplinirii planului se numă­ caz concluzia că organizarea
Broşov. vară s-au livîa t în plus 7,9
terului Industriei Construcţiilor acest sens de către sîderur- constată că există serioase ră cele din Unirea. Densuş. activităţii la grădina de legu­
de Maşini, Centralei indus­ (Agerpres) restanţe la livrări, pînă acum lone. Sălaşu de Sus, Sarmizegetusa. me a rămas la periferia preo­
predîndu-se mal puţin de 150 M ajoritatea unităţilor înre­ Ruşi. Silvaş şi altele. Căutind cupărilor conducerii coopera­
tone produse. gistrează însă mari restanţe, cauzele unei astfel de situaţii tivei aqricole (preşedinte Gh.
nu este greu dc desprins fap­ Prip). La fel de îngrijorător
tul că cele mai mari neajun­ este faptul că la C.A.P. Săla-
suri se datoresc slabei preo­ şu de Sus şi Sălasu de Jos,
cupări a consiliilor de condu­ producţia de fasole verde se
In pagina a ll-a cere pentru mobilizarea coo­ situează suh lim ita oricăror
aşteptări. Cooperatorii din u-
peratorilor la întreţinerea cul­
turilor de legume. Ce alte ar­ nitalile am intile nu aplicaseră
gumente ar putea invoca to­ însă nici o praşiiă la cultura
Informarea poli­ varăşul Gheorghe Draqotă, respectivă pînă la Începutul
preşedintele C.A.P. Unirea, lunii august !
tică pretinde idei ponlru a explica de ce din 15 Acum, la termenul scadent,
tone ceapă vuscată, reprezen- conducerile unilătilor amintite
şi forme noi de lînd producţia do pe 3 hec­ ca exemple negative dau din
tare. unitatea respectivă nu colt In colt pentru a găsi mo­
comunicare a livrat nici măcar 1 500 kq ? tive care să „scuze" lipsurile
In timp ce alte cooperative existente în orqaniz.area mun­
aqricole pînă la începutul lu ­ cii şl executarea lucrărilor de
In noul an şcolar, nii auqust efectuaseră cttc întreţinere. Cui folosesc însă
2-3 praşile la această cultu­ asemenea procedee de „aco­
elevii vor dispune ră. la C.A.P. Unirea ceapa nu perire" a contractelor? Să nu
era prăsită niciodată. De ase­ ştie oare preşedinţii şi inqîne-
de condiţii bune menea. surprinde nepăsarea cu rii din unîtâli că onorarea
care conducerea CA.P. Silvas contractelor se face cu produ­
de transport priveşte problema achitării o- sele contractate şi solicitate
hliqaţiilor contractuale. Ca' şi
Vedere generală a cartierului Gojdu - Deva. Foto : V. ONOIU în anii Irecuti. cu toate că s-a de consumatori, nu cu ju stifi­
contractat livrarea a 50 tone cări si promisiuni ?