Page 18 - Drumul_socialismului_1970_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI «n Nr. 4071 % SIMBATA 5 SEPTEMBRIE 1970

--------------------- \
Informarea politică pretinde

Anonim aiul
idei şi forme noi de comuni

In practica partidului nostru ele. Sint, totuşi, unele profesi­ trecut la organizarea unor dez­
informarea politica ocupă un uni (mineri, constructori, fores­ bateri — mai ales în domeniul omeniei
loc major. Hotărîrea plenarei tieri, lucrători din transporturi, legislaţiei — pe baza întrebă­
C. C. P.C.R. din decembrie mecanizatori etc.), care au mai rilor şi propunerilor unor a-
1969 a stabilit, cu deosebită puţine posibilităţi de a - ări numile colectivităţi sau cate­
claritate, cine, cum şi cînd să cu1 regularitate tot ceea ce este gorii de salariaţi. Acest dia-
d in jp ra Ca-
Pa
a ifo h u t
fo io ltl
facă cunoscut comuniştilor, ma­ nou. In sprijinul acestora, une­ ioq direct, firesc, între lector ra nie b o), In Tat«}i), jl-a la cu l In­ lături, concetăţeanul colul cate a-
selor larqj de oameni al mun­ le organizaţii de partid vin cu si auditoriu suscita mult mai trarea o u to lu rijm u l I.M .S . 1-HO- pată piciorul pe pedala accelera­
1)1 sălta ritm ic b raţe le pentru
ţie i
cii problemele fundamentale scurte prezentări a ceea ce mult interes, dur cere mai mul­ 3977. M artori oculari o te tlă a al­ ca trupul Urav să Ha legănat lh
R un
a!e politicii partidului. hotă- este nou In presă, apoi cu ma­ tă preocupare organizatorică. te ia aporilă ; (olarul G abor „A m daci, tar 11 do id ru n cin ă tu rll« dru­
confirm e ulterior :
a»eo i-o
m ului.
rlrile. măsurile luate — în fie­ teriale de sinteză. La E. M. Ar fi util ca şt în adunările vâ iu l-o <iro(lna - n.n.) a b ă lir- La poarta s p italu lui din H aţeg,
care etapă — referitor la dez­ Deva. de exemplu, se obişnu- generale de partid să se în­ du-ie Cu ţoală v ila ia da la (Oioa Intra sosirea m o fln ll cu fe tiţa |l
voltarea economiei, învătă- cerce înlocuirea unor expuneri in ip io casa Iul Simian M erlon, A plecarea spre Tote)!l a unei auto-
fost o irb itu iâ grozavă I întreg pe-
ordinul
scurse
m inutelor
salvări,
m tnlului ştiinţei, culturii, vieţii cu răspunsuri la întrebările co­ relelo casei s-o dorîm ot. M a(ina n-a d o p â )it 3 ic u 4. A cela)i e chi­
sociale sau acţiunile întreprin­ muniştilor, întrebări solicitate e a ţa cum o vede|i, do am c ro iu l paj mergea acum In fotă« condu-
se în domeniul internaţional. ÎNSEMNĂRI din timp. că In eo nim eni nu mal ara cind salvarea către locul acciden­
vio(â I".
tului.
Prima cerinţă in domeniul in­ Printre alte probleme sus­ . A flo iâ in fa |ă , pa genunchii ...Am voiut-o pa Ramona citava
form ării polilice esle, desigur, ceptibile de perfecţionări şi cuivo, Rarrono R uu o trecui prin- ore moi tin iu , In p a l — a lă tu ri de
lr-o incercaie pe care, la cei 3 ani
momo sa, accidentata (I ea, Cu un
operativitatea. Organele şi or­ leşie ca atunci cînd au loc ple­ căutări care se ridică în dome­ pi lum âtale, elţl are. nu pl-o p oo­ bandaj care-i acoperea ochiul jl
ganizaţiile de partid din judeţ nare ale Comitetului Central, niul inform ării este ş| aceea le nici im agina, nici e ip lic o . Ca­ partea dreaptă a feţei, |i-am tra­
aui răspuns cu promptitudine sesiuni ale M arii Adunări Na­ a tematicilor. Pe de o parte tapultată de (oc, eo a fosl oivîr- sării plăcut im presionat la crista­
lila la o distantă da ciţlvo m elri
necesităţii de a popu'ariza, de ţionale, vizite sau cînd sînt pu­ există o oarecare lim itare in Mina Aninoasa. Brigada lui Plînge Alexandru de (a sectorul 5 deschideri şi pre- pe osfoltul jo ie la l. linul vocii, care - de sub albul
Im aculat a l cear)ofului - punea în­
îndată ce au apărut, documen­ blicate în presă documente im ­ tematica privind aspecte ale Satiri realizează planul lunar in proporţie de -10-15 la sută. Aproape sigur, pentru Ramono trebări grăbite, neloslnd tim pul ne­
tele plenarei C. C. al P.C.R. şi portante se aduc la cunoştinţa vieţii Interne de partid, tar pe Ruşi din Câlan tim pul „v iito r" n-ar cesar pentru răspunsuri :
m ai II avut prea m ult soni, dacă
— M ăm ica, unde slntem noi 1 Ce
legile adoptate de Marea A ­ m uncitorilor mineri, pe schim­ de altă parte se prezintă unele In ocel moment In dreplul al nu face lâtlcu V
rtunare Naţională din tulie a.c. buri, cu recomandarea să le teme neadecvate celor care le s-ar fi a p ril un „F ia t 600" cu în­ Fa coridoare, aleargă grăbite
In m unicipiile Hunedoara. Pe­ urmărească la radio, televizor ascultă. O ancheta întreprinsă semnele unul ora) da pa Voleo surorile, duclnd laviţe , pensa, bon-
P odului. La bordul m a)ln|l - doi t i­
că Cuvintul specialistului
curge
feţele
troşani, Deva la oraşe şi in Şi să citească presa. La U-U.M. în cadrul cîtorva organizaţii de neri, doi oameni caro au Intuit pa daje ; sudoarea dovedind po eforturile
m edici,
a
dai
comune s-au organizat infor­ Petroşani documentele apărute partid a-scos în evidentă loc hotâritorul ral a l o p e ra tivită ţii. lor pentru a salva vleţUo aflate
de la
In tim p
volan
ce omul
mări şl dezbateri în adunările sint prezentate pe secţii, pe temele despre viata de partid întorcea m a jin a spre direcţia H a ­ In pericol. Fusese salvată, cea
generale ale orqanîzatlllor de baza unor scurte sinteze. In şi în problemele de educaţie ţeg, cel d e a l d oile a i-a aplecat d in ţii, o fiin ţă in care sorii vieţii
erau goto să apună. Vorboa o fe­
bază, pe colectivităţi de mun­ cadrul fermelor de la „A vicola'’ în general se rezumă la „în a l­ )i | i - a petrecut polm ele sub tru­ tiţă pe care m artorii accidentului
pul plâpînd în care, a bia percep­
că din întreprinderi, şantiere şl M intia se fac, de asemenea, tul titlu de membru de par- tib il, viaţa mai p ilp iia încă ane­ o considerau deja pierdută. Punoa
inlre bo ri un co p ila ) in core m edi­
tnstltutii. precum şl la sate. Un in pauzele pentru masă. scurte 1 id ". „Comunistul — luptător s . FICÂ- mic. Revenirea ei depindea acum cii aduseseră )i sădiseră din nou
rol de seamă în această ac­ inform ări asupra evenimentelor activ pentru îndeplinirea sar­ de minute |i secunde. viaţă.
a lb u l
(oselei,
panglica
Pe
ţiune l-au avut consiliile loca­ la zi. Iar, periodic, se poartă cinilor încredinţate" (I. M. Ţe- ,,F lo t"-u lu i pare o nălucă. Condu­ D ar dincolo de strâdonla oame­
le ale Frontului U nităţii So­ discuţii mai ample. La lami- bea). „Apărarea avutului obştesc cătorul acestuia )i-a blocat closo- n ilo r în alb. am revătul pe ano­
nim ii „F io P -u lu i, tn a căror faptă
cialiste. noarele bluminq şi semifabrica­ — îndatorire de seamă a fiecă­ CÍTATE iBUH nul, cerind strident „c a le lib e ră". e inlruchipolâ OM EN IA, anonim ă,
O altă cerinţă — asupra că­ tele de la C.S Hunedoara docu­ rui comunist". „Păstrarea şi a­ O mină Si esle crispata pe volan, nmrc, sublimă.
reia trebuie insistat şt între­ mentele plenarei C. C. al părarea avutului obştesc — cealaltă e seoosâ pe geam ul la ­
prinse căutări — este aslqura- P.C.R. din iulie şl legile a­ îndatorire statutară a membri­ teral ţi flutură continuu o « jo rlo PETRE FARCAŞ1U
rea unor modalităţi şt forme de doptate de către ultima sesiu­ lor de partid" (Laminorul blu- albă. Farurile m a fin ii au fosl a- -
situaţiei,
P S.
O o lorilă g ra vită ţii
prezentare cit mal interesante ne a M arii Adunări Naţionale mîng de semifabricate) şi aşa SEMĂNĂTURILO prinse. Sint semnalele prin care e- accid e n ta ţii Tra.cin Barbara (1 N a ­
a Informării politice, a expune­ au fost atişate pe panouri spe­ mal departe. Chîar şl numai chipu)ul dă de voste că parcurge d ia Ruşi ou fo n transferat! pentru
rilo r şi conferinţelor în gene­ cial amenajate şl apoi dezbă­ din exemplele citate reiese un drum al v ie ţii. M acini )• p ie ­ trotom enle speciale Io spilalul din
ral. Si în această privinţă or- tute cu grupuri de oameni. cită asemănare există Intre toni trag |i opresc pe dreapta. A- Hunedoara. Cu ei şi Romona, care,
însă, e in afară de pericol.
qanele si organlzaţll’ e de par­ In arsenalul metodicii Infor­ două teme prezentate sau ru In cursul verii, In judeţul lor dezvoltare, cînd se trans­ ce se produc în lanuri, cultu­
tid au făcute unele progrese. m ării politice primează, cam intenţia de a Ie prezenta la nostru, mai ales în zona inun­ formă în crisalide. In nopţile rile trebuie de multe ori reîn-
M ijloacele Informaţionale ac­ de prea mult timp. expunerile un interval scurt de timp. dabilă a rîului Mureş, s-a fă­ de mal zboară flu tu rii rezul­ sâmîntate.
tuale — presa, radioul, tele­ sau conferinţele pe anumite Ar mal fi de adăuqat că unii cut simţită prezenta unul dău­ taţi dan crisalide şi în iunie Pentru prevenirea unor ast­
viziunea — dat' posibilitate co­ teme. De expuneri nu ne pu­ lectori, mai ales de la co­ nător deosebit de periculos depun ouă pe fata inferioară a fel de pierderi este necesară
m uniştilor. maselor îarql de tem lipsi. Din păcate însă une­ mune, s-au „specializat" fn pentru culturile agricole. Este frunzelor de la baza plante­ luarea din timp a unor măsuri
oameni al muncii să fie In le expuneri sint citite „ci> ce’ e mal diverse teme de con­ vorba despre „vierm ele cenu­ lor, unde găsesc o atmosferă de combatere. Cele mai bune Glasul roţilor
permanentă îa curent cu eve­ minte", fără a fi localizate. ferinţe. şiu" sau larvele de buha semă­ umedă, favorabilă dezvoltării rezultate s-au obţinui prin tra­
nimentele Interne şt Interna­ Realitatea este că ele nu stir- In domeniul Inform ării p o liti­ năturilor. Acesta este conside­ lor. Larvele care Ies din ouă tamente qenepjle la sol apli­
tionale. De fapt. nivelul poli­ nesc interes şl, de aici, pro­ ce sînt necesare Idei sf forme rat unul dintre cei mal pă­ rod frunzele plantelor produ- cate la însămîntarea cerealelor
tic sl cultural la care au aluns blemele pe care le ridică mo­ noi de comunicare cu masele, gubitori dăunători, deoarece se cînd mici orificîf, pentru ca păioase de toamnă (qrîu. orz),
oamenii constituie o premisă bilizarea. Sesizînd acest as­ rare să trezească interes, să hrăneşte cu peste 50 specii după circa 8-10 zile să pătrun­ în lunile septembrie-octombrip. de tren
pentru înţelegerea sensului e- pect, comitetul de partid de mcarqă la inima oamenilor. de plante cultivate (cereale, dă în sol unde îşi petrec res­ Tratamentul se va efectua du­
venlmentelor şl stimularea in ­ la I C-S. Hunedoara şi alle or­ cartofi, ceapă, varză, puieti din tul vieţii şî de uncie ies noap­ pă arătura de însămînţore şi
teresului de a fi la curent cu gane de partid din judeţ au I. MÎRZA pepinierele pomicole, vită de tea pentru a roade plantele, în insecticidul v j fi încorporat in
vie, lucernă, tutun etc.). Pagu­ special în zona coletului. Cu sol prin discuire. La culturile unul dintre ei. Cunoştinţele a­
bele le produce în stadiul dc timpul plantele atacare pier, de primăvară, In special la (Ufinare din /frig ;; 1) cumulate tn şcoalj profesio­
în
larvă, dar în dezvoltarea sa apărînd Către sfîrşitul lunii porumb, dacă în urma sonda­ nală şi le-a completat la şcoa­
qolurî
astfel
la depoului, doblndind numai
lanuri.
dăunătorul devine fluture, ou,
jelor se semnalează mai mult
Resursele de substan­ Şi-a uitat casiera larvă şi crisalidă. iulie în crisalide şl trans­ de 3 larve la mp, este necesar plăcere şl mulţumire tovarăşii calificative de bine şl foarte
se
larvele
bine spre meseriile de
Larvele găsesc condiţiile ce­
fo­
să se aplice tratjm ente la sol
după
formă
Toan Cătutoiu, şeful Depoului
obligaţiile de le mal bune de dezvoltare maî circa 13-15 zile apar noii fluturi. o dată cu lucrările de preqă- | C E R. Petroşani, şi Pavel Maci. chist, mecanic de locomotivă
ales în zonele cu soluri umede, Depunerea ouă’.or se face în tirp a terenului primăvara, preşedintele comitetului sindi­ cu abur, mecanic de locomoti­
serviciu ? Inundabile şl fertile. Buha se­ luna august şl după 6-10 zile prin încorporarea insecticidu­ catului pe depou. Şi ne-au vă Diesel, Acum studiază in­
dividual pentru a deveni me­
sta­
m ănăturilor iernează în
lui în sol cu’ polidiscul, după
opar larvele ccleî de a doua
ţă minerală utilă diul de larvă, care se retragp generaţii care se hrănesc plnă care se face însămîntarea. Te­ maî vorbit despre Iroditia canic L.D.H. (locomotivă Die­
unor fam ilii de ceferişti. Vîrsta
In ziua de 22 august, în sol la odîncimea de 25-40 toamna tîrzlu (cu qrlu, orz renurile tratate se vor încon­ lui Ion Preja, de pildă, fochis­ sel hidraulicăl — cea mal înal­
în jurul orci 16 în dreptul cm. Tn primăvară, cînd tempe­ etc.), cînd se retrag pentru ier- jura cu şanţuri de baraj adinei tul cu cel mal mare stagiu tă expresie a callor-putere fe­
cel, Hondol, Vărmaqa. Ohaba- qhişculul de bilete al auto- raturile medii zilnice aiunq la nare. de 35-40 cm, şanţuri care în pe­ la depoi-.l Petroşani, înseamnă roviari. Anul trecui cl a cîş-
Ponor. Ghelar-Alun, Iazuri, gărll Brad, se adunaseră 10 grade Celsius, larvele în­ In anii de apariţie în ma<ă rioada cînd larvele sînt active jumătate din vîrsta liniei ferate tiqal primul loc în cadrul con­
Cîmpu Iul Neag ş.a. In acest mulţi călători. Nimeni nu-î cep să se ridice în straturile acest dăunător provoacă pier­ ce vor prăfu! cu insecticide de Petroşani — Simeria. Fiul Iul cursului ..Siqurantă şi măies­
sens ne concentrăm foTtele întreba insă care le e pă­ superioare ale solului, unde deri însemnate în culturile a- 2-3 ori. la Interval de 6-8 zile, este mecinic de locomotivă la trie". la care au fost anqrenati
pentru Identificarea şi eviden­ sul. Casiera Gabor Dafina se hrănesc pînă la completa qricole. Datorita golurilor m iri în scopul de a opri migrarea depoul din Simeria, iar -fiica, 70 do mecanici de locomotive
tiune. Aşa de exemplu, după ţierea într-un timp cît mai îşi vedea impasibilă de niş­ larvelor. In cazul a p iriţie i unor proaspăt absolventă a şcolii do din Depoul C.F.R. Petroşani,
calculele noastre, decalajul scurt posibil a volum ului de te treburi, probabil tot de invazii după răsărirea planie- asistenţe medicale, îşi va uni iar în prezent se pregăteşte
dintre explorare şi exploatare rezerve, efectuarea completă serviciu, printre care şl lor, pe terenurile care nu au în curînd viata, se pare, tot cu punlrit participarea la un con­
in cazul zâcâmîntului de la a probelor şi încercărilor, ast­ consumarea unei inqhe|ate, fost tratate se va aplica ace­ a unui ceferist. Intr-o discuţie curs similar, aspirtnd din nou
Brusturi a fost redus cu peste fel Incit resursele de substan­ care, după părerea noastră, Constructorii au realizat airoape 70 laşi tnitament qeneral la sol. şeful do echipă Nicolae Ojzan. la “ocul întîi.
6 luni de zile. La reducerea ţă minerală utilă să fie puse ar ii putut suferi o amîna- executîndu-se concomitent cu de la atelierul de armături şi In urmă cu un secol. între
acestor termene contribuie în în exploatare în termene re­ rc de cîtcva minute, vreme la sută din planul anual prăfuîrea si înqroparea insec­ aparate speciale al Depoului Petroşani şî Simeria se încheia
mod substantial şi raţionali­ duse şi la un înalt nivel de e- în care călătorit puteau fl ticidului în sol cu a|utorul cul­ C.F.R. Petroşani, ne spunea : un şantier feroviar care lăsa
zările efectuate în sistemul de ficlentă. Pentru realizarea a­ serviţi cu biletele necesa­ Constructorii au înregistrat noi succese în cele 8 tivatorului sau at sapei ro tati­ — Şi în familia nojslră e- în urma lui cale liberă prim e­
avizare şi aprobare a proiec­ cestor deziderate, am preconi­ re. Mat mult, după ce cîţi- Juni de activitate Intensă pe schelete obiectivelor In­ ve. Cultura tratată astfel se xislă o tradiţie feroviară. Tata lor trenuri între Mureş şî Jiuri,
telor pe termen lung, prin stu­ zat sH extindem tehnologiile va călători au Insistat pină dustriale şl social-culturale din judeţul nostru. Fină înconjoară cu un Şinţ bara]. a fost ceferist, aceeaşi mese­ Acum, după o sută de ani la
dierea, avizarea şi aprobarea moderne şi de mare randa­ la Implorare să fie serviţi, la finele lunii august el au executat un volum de lu­ In ceea ce priveşte insec­ rie am îmbrătişat-o si noi, cel unison cu qlasul ro ţilo r de
proiectelor la nivelul centra­ ment în procesul de producţie, casiera le-a aruncat cîtcva crări de constructll-mon taj in valoare de aproape 902 ticidele se recomandă pentru tren pe linia Petroşani — Sime­
lei, în prezenta unor cadre de să acţionăm permanent pentru cuvinte in doi perl, certin- milioane Iei, ceea ce reprezintă 69,3 la sută din pla­ tratamente în culturile de cere­ trei fii ai săi : Aurel esle ria. se aude clocotul unui nou
mare competentă din conduce­ organizarea mai raţională a du-1 ca pe nişte copil răi nul anual. Numai in luna trecută volumul lucrărilor ale D u d ito xul 3-|-5 în cantita­ maistru ] j depoul Petroşani. şantier feroviar, fn urma lui
rea M inisterului Industrie! M i­ producţiei şi a muncii. încă care au deranjat-o. Oamenii executate pc şantierele hunedorene depăşeşte substan­ te do 65 kg la hectar si A ldri- Ionel a lucrat, pînă nu de mult va rămtne o aUă cale ferată,
niere şi Geologiei. în prim ul an al cincinalului aşteptau la casă,'ca şi cînd ţial valoarea dc 120 milioane let. nul 20 în cantitate de 35 kq la Ia C.F.R., iar eu — cum se ve­ modernizată, pe care vor spin­
de şî se ştie.
Sarcinile stabilite de Con­ ne-am propus să lolosim în biletele de călătorie le-ar îl O contribuite deosebită la obţinerea acestor rezul­ hectar. Pentru tratamentele în teca spaţiul locomotive elec­
gresul a) X-lea al P C.R. p ri­ proporţie de pesle 50 la sulă fost dăruite do către Datina tate de prcstiqlu au avut-o colectivele de muncă de m itu rile de legume cartofi şi Am desluşit în qtasul saca­ trice. Dala premierei acestei
vind dezvoltarea industriei metoda de forai ru coroane Gabor caro, cine ştie din i pe marele şantier energetic M intia, ale I.C.S.H., T.C.L., sfeclă se recomandă aplicarea dat al roţilor de tren şi nume­ lin ii ferate electrificate — fine­
miniere in viitorul cincinol cu diamante care asigură pa­ ce motive, a uitat că esle | I.C.F. şl I.R.E. Deva, care au îndeplinit sarcinile de Lindatoxuluî 3 în cantitate de le unor tineri care îşi desă- le anului 1972. Noul secol al
ne obligă şi pe noi geoloqii ram etrii înalji atît la înainta­ plătită pentru a deservi în ¡ plan pe perioada care a trecut de la începutul anului 75 kq la hectar. virşcsc profesiunea la şcoalJ traseului de cale ferată Pe­
la o muncă intensă, plină de re cît şi la recuperare. Sc vor mod exemplar călătorii, oas- j in proporţie de 102,7 la sută. In această lună con­ VIONELA CHIRILA depoului, parcurqînd treptele troşani — Simeria . începe sul)
răspundere pentru a pune la faco adinclri de puţuri cu structorii vor intensliica ritm ul de lucru pentru acce­ inginer cu protecţia plantelor la calificării în maî multe mese­ auspîcii’e socialismului în plină
dispoziţia exploatărilor noi re­ qreifere Şl eofraje mobile, iar poţi ai autoqării din Brad. j lerarea execuţiei şt punerii în funcţiune înainte de Direcţia agricolă judeţeană rii. Alexandru Haşca este doar alirmare.
zerve miniere. Numai între­ turlele de extracţie vor li e­ R. BRÁDEANU ! termen a obiectivelor Industriale şl social-culturale,
prinderii noastre statul !-a a­ xecutate din confecţii metali­ planificate pe acest trim estru, îndeosebi la Hunedoara
locat fonduri în viito ru l cin­ ce. La înaintări In galerii vom şl în Valea Jiului.
cinal In valoare de peste o folosi maşini de încărcat şi
jumătate de miliard de lei. La perforatoare de mare randa­
ora actuală, sîntem pregătit! ment, vom extinde armarea Adnutări la o dezbatere de etică
să materializăm cu maximum cu toreret pentru înlocuirea
de randament aceste fonduri, să lemnului. Baza tehnico-mele- m ■
preluăm chiar sarcini supli­ rială de producţie urmează, să
mentare dacă condiţiile con­ crească şi mal mult in v iito ­
crete din teren o să ceară a- rii ani. Vom prim i mijloace rală sănătoasă, încadraţi în onoarea de a se numi contem­
tehnice moderne, care vor conduita muncii şi vieţii noi, poran. Dar „R eflectorul" n-ar»
ccst I u c t u .
permite efectuarea unor Inves­ care ştiu să prcţulască şi să voie să scape nici un aspec'
In primul rlnd ne bazăm pe beneficieze de condiţiile favo­ neqativ.
maluritatea. coeziunea, hărni­ tigaţii în orice zonă minieră, rabile create pentru ei. au ră­ Pînă şl oameni care, poate
cia şi dorinţa de afirmare a vom crea posibilitatea cadre­ ; • ► asm slüfh' dău, Ion Sition. Constantin mas la dezbatere să-şi mani­ n-au luat niciodată cuvînlui
colectivului nostru de mun­ lor de specialişti să acorde a- Irod sau Maria Cîrpaci, Nata- feste opinia, să caute căile într-o adunare, au sim ţit ne­
că care s-a anqajat să mi pre­ sistenfă tehnică competentă la n — ■# 1 ia Bălăşescu. Geta Dochitean, cele mai drepte pentru cei ce voia sâ-şl spună părerea. E-
cupeţească nici un efort pen­ toate punctele de lucru in ce preferă muncii oneste şi au nevoie să urce spre ele. Se tetca Buqoriu. o femeie în
tru îndeplinirea sarcinilor ce-l mod rapid. E 1 SSEf"® fol 8 m demne chefurile şi degradarea formase, ad-hoc, un dialog în­ vlrstă, se îmbujorase toată hi
revin. De asemenea, doresc să Atentia deosebită pe care morală ? E adevărat că au dis­ tre participanţi şi orqanizatori, fată. dar tot n-a renunţai •
menţionez ca un factor de p ri­ partidul şi guvernul o acordă părut din sală doar acei care cu propuneri şi sugestii, Incit
— Cînd am venit spre club
mă importantă faptul că dis­ activităţii de explorări qeolo- C _ s-au regăsit pe micul ecran în nu s-a mai tinut seama de ora am văzut o ttnără îmbrăcaţii
punem de o bază tehnico-ma- qice, pentru dezvoltarea şi a- '9 Ü É postură de om mărunt, de ne­ înaintată a serii. de... am crezut că a ieşit !r
ierială îmbunătăţită, care ne siqurarea bazei de materii p ri­ ghină în lanul cu miriade de — E bine că această dezba­ stradă în pijama. Am vrut s-o
permite să atacăm lucrări me proprii, a mobilizat colec­ spice date în pîrq. Au plecat tere a coincis cu afişarea pa­
chiar in zonele cele maî grea tivul de muncă al întreprinde­ acel despre a căror conduită noului „Reflector" în centrul iau do mina. s-o aduc eic
sau s3-i spun să privească Ir.
accesibile. rii noastre la o muncă susţi­ reprobabila a vorbit căpitanul oraşului, care a adunat spre jur, să vadă cum toată lume*
In viitorul cincinal atenţia nută. la eforturi înzecite, ast­ de m iliţie M iron Haneş ca­ el sute şi sute, mii de local­ întoarce capul ş[ rîde în urm,»
principală $e concentrează a­ fel Incit aportul judeţului H u­ C.S.H, Aspect din camera de comandă a noii fabrici da oxigen. re au sim ţit ochii de foc ai nici — e de părere Instalato­ ei. Auzi 7 Să ne schimonosim
supra cîm purilor miniere noi nedoara la creşterea avuţiei rul Iulian Iordache. Opinia cind sîntem înzestraţi cu fru
de la Valişoara-Porcurea, Ve­ naţionale să fie cit mai sub­ Foto : V. ONOIU m ulţim ii îndreptaţi spre el. Dar privito rilo r e o palmă qrea da­ museţea tinereţii ? f
lei, Brusturi-Luncşoara, M un- stanţial. cel mulţi, ce au o ţinuta mo- tă fiecărui tînăr ce şi-a pătat Această frumuseţe a tinere­
ţii, despre care vorbea Etelc;«
Bugariu, a punctat, de fapt
întreaga acţiune organizată îi
Au mai Tâmas puţine 2ile levii In tot timpul cit se află acea seară la club. Pentru ci,
plnă cînd porţile şcolilor se In noul an elevii vor disp în salonul autobuzului, şofe­ tuturor faptelor reprobabile
vor deschide din nou. Acest rul şi taxatorul fiind direct le-au fost opuse — aşa cun
eveniment este pregătit cu răspunzători şi de starea de e însăşi realitatea — mulţi
migală nu numai în şcoli, disciplina, de popularizarea u­ mea de frumuseţi ale muncii ş
ci $i la întreprinderea nor rnquli de transport. vieţii tinereşti. Acţiunea „O p i­
de transporturi auto De­ de con transport — Incercînd o concluzie a nia acuză" a Comitetului o ­
va, la autobaze, unde se discuţiei, vă rugăm să apre­ răşenesc Vulcan al U.T.C., s- a
fac programări, se întocmesc ciaţi dacă întreprinderea şl vrut eficientă. $1 a reuşit pen­
irafice pentru a asigura ele­ tru că a fost organizată cu
vilor transportul în condiţii tului elevilor se numără in­ autobazele din subordine sînt răspundere majoră. Colabora
optime la şî de la şcoală. A ­ câlălori de la Întreprindere, biantă plăcută în saloanele struirea temeinica a Întregului attt de simplă cum pare. Din — Unele autobuze destina­ pregătite să preia această sar­ rea cu organele de m iliţie ş
i este pregătiri au constituit şi cît şi prin autobazele ce de­ autobuzelor. personal de bord, a im piegaţi­ acest punct de vedere s-au te transportului tn comun vor cină dc transport tn bune con- colectivul cînpclubului a ios1
făcut pregătirile necesare 7
obiectul unei convorbiri avute servesc rele peste 30 de tra­ — A ţi amintit de îmbunătă­ lor de mişcare, şefilor de au- deservi şl elevii. Ce s-a în­ dlţlunl. fructuoasă. Petre Boită, re a li­
cu tovarăşul Joşii Bulca. di­ see pe care se transportă tn ţirea stării tehnice a autobu­ loqâri şi chiar şoferilor de — Desigur, problema esle treprins pentru ca elevii să zatorul film ului, a dat. poate
rectorul întreprinderii de exclusivitate elevi. Au fost zelor. Dar din punct de vede­ deslul de dificilă întrucît im­ poată ajunge la timp la şcoa­ — întreprinderea are tn do­ cea maî autentică replică ce­
ransporturi auto Deva. luate măsuri de pregătire teh­ re orgaotzatoric ce anume s-a plică modificări în proqrama- lă şl să respecte regulile de tare parcul de autobuze nece­ lor ce se credeau „stele" ah
nică şi estetică a autobuzelor, rea autobuzelor. In vederea călătorie ?
— Antl şcolari trecut! au fiecare maşină fiind introdusă întreprins pentru respectarea pregătirii acestui aspect al — In ceea ce priveşte regi­ sar. Pe parcurs, ne vor sosi_ Vulcanului, făcîndu-i să co
pus în faţa întreprinderii şi in ateliere pentru a i se face regularităţii circulaţiei ? INTERVIU problemei se va lua din timp mul curselor rapide, acestea autobuze noi. De aceea, apre­ boare ruşinaţi din înălţim e*
.i autobazelor probleme deo- revizia sezonieră. Se va avea — Evident, una din condi­ legătura cu forurile competen­ îşi vor respecta staţiile stabi­ ciez că, prin măsurile ce s-au în rare se cufundaseră, să-s,
\eblto legate de transportul in vedere starea motoarelor, ţiile esenţiale ale realizării te din învâtămint cît şi cu di­ lite anterior. Pentru stafiile cu luat şl care se vor întreprinde vadă micimea gîndurîlor. A
elevilor. Ce măsuri a luat con­ regularităţii este starea tehni­ fost o acţiune cG şî-a dovedi)
repararea tapiseriei, a fo to lii­ că la caro m*am referii. A ­ rectorii şcolilor de pe princi­ oprire cit şi pentru autobuzele in continuare, cît şl cu ajuto­ chiar din seara aceea, efica­
ducerea întreprinderii pentru lor din interiorul autobuzelor, ceasta însă nu înseamnă că autobuze asupra necesităţii palele artere de circulaţie ce execută curse normale de rul organelor din tnvătămînt, citatea.
ra în acest an şrolar să li se se vor efectua — unde este nu se poale acţiona şi pe alte care ni se impune in ceea ce pentru ea autobuzele noastre călători, personalul de bord va sjntem pregătiţi să facem faţă
asigure transportul In cele cazul — revopsiri. Sperăm ca căi. In preajma deschiderii prîvcşlc regularitatea circula­ să fie încadrate înfr-un orar fi instruit să acorde priorita­
prin aceste revizii să creăm noului an de învătâmint. pe ţiei autobuzelor pe traseele pe care dînşij il consideră ne­ te elevilor atît la urcarea cît acestei sarcini — de altfel
■nai bune condiţiuni ? P S. Ce-aţi zice. lovarăse
condiţiile tehnice necesare u­ principalele trasee, se vor in­ care deservesc elevii. înţeleg cesar. Aspmenra consultări an şi la coborîrca din autobuz. In destul de dificile — care. re­ Cristea Răcani, să invitaţi la
— Începerea noului an şco­ nei circulaţii în deplină sigu­ troduce autobuze suplimenta­ prin reqularilâle atît prezen­ şi începui, avînri un efect ceea ce priveşte preqătirca e­ zolvată pozitiv, va veni în a­ asemenea acţiuni şi alţi secre­
lar constituie pentru noi o ranţă. Pe de altă parle. au fost re, pentru a nu cron aglome­ tarea la orele solicilale de deosebit. Citez, in occsi sens. levilor. înşiruirea lor pentru a jutorul elevilor al desfăşură­ tari ai comitetelor tî.T.C. din
problemă deosebită. De aceea luate încă de pe acum măsuri raţia in deplasarea elevilor de către şcoli, cit şi asiqurarca măsura luată do a sp deschide cunoaşte şi respecla anumite rii normale a procesului de în- Valea Jiului? Nu de alta dar.
deşi nu
reguli de transport
un nou traseu In cererea con­
mijloacelor de transport la ie­
au fost luate din vreme o .sc­ în vederea iernii. Au fost re­ la domiciliu In şcoa'ă. Printre şirea elevilor do la cursuri. ducerii şcolii din Bretea. pe rade în sarcina noastră ci a vGlămînt. ru excepţia Petrilei. nu se
prea înghesuie mulţi la ase­
rie inlreaqă de măsuri, atît vizuite aparalele de încălzit măsurile luate în vederea des­ — Punerea în circulaţie a rula Vîlcele Rele — Vilcele Scobi, tot prin personalul de menea .e fo rtu ri" pc linie dc
irin serviciul de transporl- ,,Siroco“ ( ce vor asigura o am­ făşurării normale a transpor­ acestor curse nu este chiar Bune — Bretea Strei. bord vom avea in atenţie e- S. POP educaţie !