Page 20 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 4871 ® SIMBATA 5 SEPTEMBR'E 1970

Vizita delegaţiei A doua sssiuns a Comitetului Ziua României la Tensiune

militare române pentru dezarmare a luat sfîrşit Tîrgu! internaţional în Bolivia

de la Budapesta
LA MAZ 4 (Aqerpres). — Bo­
GENEVA 4 (Aqerpres). — La ror activităţilor militare în livia parcurge în prezent o pe­
în R. D. Germană Palatul N aţiunilor din Geneva teritoriile submarine. Cu prile­ BUDAPESTA 4. — Cores­ drul unei conferinţe de presă, rioadă dc tensiune, marcată, EXPOZIŢIE DE ARTA
jul disculiilor care au avut loc
a luat sfîrşit cea dc-a doua
r
sesiune din acest an a Comi­ în cadrul Comitetului pe mar- pondentul Aqerpres. Alexan­ leodor Marian, director în M i­ intre altele, de un val de ex­ IN AER LIBER
tetului pentru dezarmare. In qinea acestei probleme, dele­ dru Pintea. transmite : La ex­ nisterul Aqriculi.urii şi S ilvi­ plozii survenite la La Paz, o
BERLIN 4 (Aqerpres). — Joi matole noastre să se întărea*- . cadrul ultimei şedinţe a fost gaţia română s-a pronunţat în poziţia şi tîrgul aqroaliinentar culturii, a vorbit reprezentan­ serie de măsuri autoritare a- După 6 întrerupere de
seara, m inislrul apărării naţio­ că şi să se aprofundeze. V i­ adoptat. în unanimitate, rapor­ favoarea . includerii în acesl de la Budapesta a fost organi­ ţilor presei ungare §i străine doptalc de quvern îm potriva patru ani, datorită inun­
nale a) R. D. Germane, gene­ zita .dv. să contribuie la în­ tul Comitetului, ce va ii pre­ proiect de tratat a unei pre­ zată vineri „Ziua Republicii din Budapesta despre rezulta­ presei sindicale şi a mai multor daţiilor care s-au abătut
ral de armată Heinz Hoffmann, tărirea unităţii şi coeziunii fa­ zentat celei dc-a 25-a sesiuni vederi care să precizeze sco­ Socialiste România". Cu acest tele obţinute în dezvoltarea demonstraţii de protest orga­ în 1966 asupra Florenţei,
a oferii o recepţie in cinslea miliei noastre socialiste, să în­ a Adunării Generale a O.N.U. pul final al tratativelor — de­ prilej, pavilionul României a agriculturii ţării noastre în a­ nizate de muncitori şi studenţi. soldate cu consecinţe gra­
delegaţiei m ilitare române, tărească certitudinea dv. că în Documentul reprezintă o sin­ militarizarea completă — şi fost vizitat de Timar Matyas. nii construcţiei socialiste. 1n ceea ce priveşte exploziile ve asupra patrimoniului
conduse de ministrul forţelor R. D. Germană aveţi prieteni teză a negocierilor de desfă­ angajamentul părţilor de a vicepreşedinte al Guvernului A fost organizată Şi o gală produse in capitală, periodici­ cultural şi artistic al ora­
fi
şului, anul acesta va
armate, general colonel Ion credincioşi, tovarăşi de anue şurare din acest an. care au continua cu bună-crediotă e- Revoluţionar Muncitoresc-Ţără- de filme documentare româ­ tatea şi intensitatea lor au de­ deschisă din nou tradiţio­
terminai. autorităţile să consi­
direcţie,
lorlurile in această
lonită. vigilenţi şi aliaţi devotaţi". durat peste 5 luni. Acesta cu­ precum şi menţiunea că nici nesc Ungar, Benkei Andras. neşti. dere că este vorba de apariţia nala „Expoziţie de artă in
prinde si poziţiile expuse
dc
In cuvîntul său, Ion lonită. ministrul afacerilor interne, şi In aceeaşi zi, pavilionul
Au participat Rauchfuss diferitele delegaţii în proble­ una din prevederile acestui de alte persoane oficiale, care unei organizaţii teroriste urba­ aer liber", organizată de
exprimind sentimentele de României a fost vizitat de mai
VVolfqanq, vicepreşedinte al ma dezarmării generale şi to­ proiect de tr-ilat nu poate au fost înlîm pinati de direc­ rrjulte mii de persoane, produ­ ne. O altă cauză a încordării „grupul Donatello". Expo­
prietenie pe care oamenii tale. Raportul conţine, de a-
Consiliului de M iniştri al muncii şi m ilitarii României şi nu trebuie să aducă atin­ torul pavilionului românesc. sele expuse bucurindu-se do o constituie încarcerarea direc­ ziţia va li inaugurată la
srmonea. o anexă privind gere. în nici un fel. drepluri- Nicolae Stan. Tolodală. în ra- un larg interes. torului săptăminaluluj sindical 12 septembrie, in Piazza
R.D.G.. Hans Rietz, vicepre­ socialiste le nutresc lată dc „Proiectul de Iralal cu p riv i­ lor statelor, recunoscute de „Prcnsa", Andres Solis. acuzai Savonarola, urmînd ca cel
şedinte al Consiliului de Stat, poporul R D. Germane şi ar­ re la interzicerea amplasări) dreptul inlernational, asupra de „sp rijin ire a subversiunii". mai bun tablou să (ie dă­
Gunler Jahn. prim -sccictar al mata să. a spus : „Poporul ro­ de arme nucleare şi alic arme mării, teritoriale şi a platoului In semn dc protest, mai mulţi ruit Galeriei de artă mo­
rte distrugere în masă pe teri­ rontinenla'.
Consiliului Central al Uniunii mân îşi exprimă satisfacţia fa­ Congresul mondial al Asociatei membri ai sindicalului munci­ dernă din Florenţa, iar cea
toriile submarine Şi subocea- Lucrările Comitetului penlru torilor din presă şi radio s-au mai bună sculptură să fie
Tinerelului Liber German, ad­ tă de dezvoltarea legăturilor nice si în subsolul acestora", dezarmare Hp la Geneva vor prezenta! la închisoarea San situată intr-o piaţă din \
juncţi ai m inistrului apărării prieteneşti internaţionaliste şi document elaborat în urma fi relual'' în cursul anului international de ştiinfe politice Pedro, unde se află deţinui orciş. ţ
naţionale, generali şi ofiţeri de colaborare tovărăşească, negocierilor din cadrul Comi­ 1971. la o dată re va li slahi- So)is, şi au cerut să fie închişi
tetului în anii 1060-1070.
superiori, membri aî corpului fată de cursul ascendent al re­ MÜNCHEN 4 (Aqerpres) — ta rindul lor. CIMITIR DE
Dună cum se Ştie. România lită de comun -acord de că­ litică. în lumina ideilor lui Le­
diplomatic acreditaţi la Ber­ la ţiilo r pe plan economic, po­ s-a declarai în mort constant tre statele participante la ne­ La München au luat slirşit mn" (prot. dr. Constantin Pe­ MAMUJI \
lin. litic. cultural, lehnico-şliinţific în favoarea interzicerii tutu­ gocieri. ’ucrărilo celui de -il VlII-lea tre); „Ref.eclij asupra princi­
C onqres mondial al Asociaţiei piilor şi normelor relaţiilor din­ Zgomotul tractoarelor şi ^
A fost, de asemenea, pre­ şi în alte domenii dintre Re­ MONTEVIDEO 4 (A g erp re l) -
internationale de şliinte poli- tre slale în lumea contempo­ buldozerelor a trezit din \
zent ambasadorul Republicii publica Socialistă România şi lice. La conqres au participat rană" (prof. dr. Nicolae Kal- S ilu o ţio Io M ontevideo o devenii somnul multimilenar un i
încordate dupâ ce grupuri o le u ­
Socialiste România la Herlin, R. D. Germană, lată de con­ Convorbiri nigenano- peste 000 de delegaţi din 43 de los); ..Ştiinţă politică şi artă nei o rg o n iia ţii clon d e itin e ou a- cimitir de mamuţi, situai
Nicolae Ghenea. tinua întărire a frăţiei dintre ţări de pe toate continentele, politică la Lemn", şi „Democra­ tocol cu bombe }i focuri de or- pe o întindere de cîteva 1
mo te d ille unor in ititu ţil $i ale
printre care şi o delegaţie din tizarea procesului de adaptare reci de kilometri in nordul ^
In toastul roşiii, Heinz Hol- armatele noastre". unor to c ie lo ţi comerciale. lakuhei. Cu ajutorul unor i
Se crede e i ocette atentate tin t
fntann a subliniat satisfacţia Recepţia s-a desfăşurat în- egipfene România. a deciziilor ca Irăsălură a con­ opera aceleia}.' a rg a n iio (ii care jeturi puternice de U . ’
In cadrul şedinţei plenare şi
ducerii societăţii socia’ iste în
m ilitarilor, a populaţiei R.D.G. l.r-o almosleră caldă. priete­ CAIRO 4 (Aqerpres)..— Şe­ Nasser. în legătură cu posi­ în qrupele de specialişti, mem­ România" (eoni. univ. dr. Ovidiu }i-o osumot re ip o n îo b ilito te o ră p i­ pomintul îngheţat esu ^
fată de vizita delegaţiei ro­ nească. ful stalului iedera) niqerian, bilităţile de dezvoltare a re­ brii delegaţiei române au pre­ Trăsnea); „Tineretul român în rii d lp lo m o lu lu i b ro iilia n O om l- depărtat de pe rămăşiţele"* i
ip e c ia liitu lu l am erican
do >i a
mâne. El a spus : „Dorim, Vizita delegaţiei m ilitare ro­ generalul Yakubu Gowon. a laţiilor dintre cele doua tari şi zentai comunicările : „Concep­ viata politică a tării* (eoni. dr. C laude Fly. uriaşelor mamifere, care ,
scumpi tovarăşi români, ca v i­ mâne, condusă de ministrul sosit vineri la Cairo, intr-o v i­ cu o scrie de probleme majo­ ţia jeninislă despre participa­ Marin Voiculescu). au trăit in această zonă \
zită oficială. .In aceeaşi zi, Go­ re ale actualităţii internaţiona­ rea maselor la conducerea sta­ Comunicările membrilor de­ in urmă cu 9-10 mii de ţ
zita dv. sfl contribuie ca re ­ forţelor armate, general-colo­ won n avut convorbiri cu pre­ le şi. in mod special, ale si­ tului" şi „Organizare,* de stat legaţiei româno au suscitat un ani. i
laţiile dintre popoarele şi ar- nel Jon lonită, continuă. şedintele R.A.U.. Gamal Abdel tuaţiei din Africa. Si formarea cadrelor în Repu­ viu interes în rindul delegaţilor. In acelaşi loc, oamenii '
Remarcînd faptul că vizita blica Socialistă România* (prof In cadrul discuţiilor, membrii de ştiinţă au descoperit ţ
la Cairo a şefului statului ni- dr, docent loan Ceterchi. vice­ delegaţiei tării noastre au rămăşiţele unor aşezări i
qerîan are loc imediat după preşedinte al Academiei . de omeneşti.
conferinţa la nivel înalt de ia Ştiinţe Sociale şi Politice din făcui intervenţii la diferite te­
încheierea lucrărilor Conferinţei ale Organizaţiei U nităţii A fri­ national şi International în po- me. aflate in dezbaterea lucră­ \ ACCIDENTE RUTIERE \
Addis Abeba a ţârilor membre
România); „Interacţiunea dintre
rilor congresului.
cane, observatorii politici sub­ Un comunicat publicai ^
liniază. de asemenea, că ea se la Paris de Ministerul de \
la nivel înalt a O. U. A. încadrează în activitatea diplo­ 55 de (ari vor participa Interne al Franţei relevă L
matică , intensă iniţială de N i-
qeria după reglementarea c ri­ că, în perioada 28 august . i
- 1 septembrie, în acei-
zei interne, prin care a trecut
ADDIS ABEBA 4 (Aqerpres). boiul dus de rolom alişlij por­ apreciat că „ea va rămlne pro­ timp de aproape doi ani şi ju ­ la conferinţa statelor neangajate dente de circulaţie şi-au \
Timp de patru zile, „Casa tughezi împotriva popoarelor babil în istoria O.U.A. ca se­ mătate. pierdut viaţa 211 persoa- .
A Iric ii“ din capitala Etiopiei a din Angola, Moz.ambic. Gui­ siunea solidarităţii şi a recon­ Sint amintite în acest con- a anului curent), se află pro­ ne, iar alte 5 978 au Fost '
găzduit lucrările celei de-a 7-a neea (Bissau) şi sprijinul acor­ c ilie rii“ . „Ceea ce este im por­ lexl consultările care au dus LUSAKA 4 (Aqerpres). — La bleme privind pacea şi securi rănite. \
Conferinţe la nivel înalt a ţări­ dat guvernului dc a Lisabona tant, a adăugat J ifiu s Nyere- la soluţionarea ultim elor dife­ n septembrie, în capitala Zam- lalea internaţională. lupta pen­ Pe de altă parte, în Ita- (
lor membre ale Organizaţiei de partenerii săi din N.A.T.O. re. este să uităm trecutul şl să rende dintre Nigeria şi statele biei urmează să se deschidă tru dezarmarea qenerală şl lia in luna ougusl au avut ?
Unităţii Africane. Delegaţii ia conferinţă şi-au acţionăm în perspectiva v iito ­ africane care recunoscuseră conferinţa la nivel înalt a sta­ loială, pactele m ilitare şi prin­ Ioc 29 447 de accidente 1
telor neangajate, la care şi-au
Pe ordinea de zi a conferinţei reafirmat solidaritatea cu lupt.a rului". fosta Biafră. precum şi acţiu­ anunţat, pînă in prezent, par­ cipiile coexistenţei paşnice, de circulaţie soldate cu ţ
iu fost înscrise probleme ac­ dreaptă -a mişcărilor de elibera­ împăratul Etiopiei. Haile Se­ nile întreprinse de quvernul de ticiparea reprezentanţi din 55 mişcările de eliberare din tc- moartea o 953 de persoa-, t
tuale legate de decolonizare, re naţională din teri (oriile a- lassie. a subliniat, în cadrul şe­ la Lagos în vederea intensi­ de ţări din Africa. Asia, Europa rito rii'c aflate încă sub domi­ ne şi rănirea altor 23 027. j
lupta împotriva neocolonialis- ilite încă sub dominaţie colo­ dinţei de închidere, că „deplina ficării relaţiilor de cooperare şi America Latina. naţie străină.
niulni şi a discrim inării rasia­ nială. fn documenlelo arloplalc reconciliere a ţărilor alricane cu celelalte ţări din Africa. V i­ De asemenea, printre puncte­ EXPLOZIA UNUI
le. întărirea colaborării dintre de. conferinţă este condamna­ SÎ solidaritatea pc care au do­ zitele întreprinse anterior de Pe ordinea de zj a confe­ le chele -ale dezbaterilor flqu AVION LA BAZA i
statele A fric ij în domeniile po­ tă politica dc apartheid sl dis­ vedii-o constituie un exemplu generalul Yakubu Go'von in rinţei. după cum precizează rează şi o serie de probleme AERIANA DE LA
litic. economic şi social. Sesiu­ criminare rasială promovală dc pentru v iilo r'. Alqcria şi Sudan şi actualmen­ comunicatul oficial dat publici­ referitoare la democratizarea DA NANG
nea s-a desfăşurat într-un c li­ regimurile de 1* Pretoria şl Viitoarea reuniune O.U.A. la te în Republica Arabă Unită tăţii b încheierea lucrărilor
pre­
•
mat de cooperare, ce a marcat Salisbury. nivel înalt va avea !oc în capi­ evidenţiază aceeaşi dorinţă a pregătitoare ale acesteia (des­ relaţiilor internaţionale. unei „ avion de ţip ' i
Un
cum şi la promovarea
— după părerea observatorilor Participanţii la conferinţă Nigeriei de a-şi extinde cota- făşurată la Dar-Es-Salaam. ca­ c.popcrări , economice elective „PhantomM uparţlhind lo ^ J
— un moment deosebit în c- şi-au manifestat ingrliorarea tala Ugandcj — Kampala — in borarca cu alte state de r pe pital* Tanzaniei, în luna aprilie între statele nealiniate. felor americane a explo ’
volutia re laţiilor interafrica- fată de intenţiile guvernului luna iunie 1971. continentul african. dat joi la baza aeriană \
ne. Participanţii ta lucrări au conservator de la Londra de a Conferinţa de la Lusaka este de la Da Nang, anunţă i
salutat acordul realizat in ca­ relua livrările de srmament că­ cca de-a treia întîlnire a şefi­ agenţia U.P.I. Trei miHlari J
pitala Etiopiei privind restabi­ tre regimul rasist din Republica lor de sta(e neangajate după americani au fost ucişi,
lirea relaţiilor diplomatice între Sud-Africană. fapt care ar con­ reuniunile similare de la Bel­ iar alţi 14 grav răniţi. Au »
Nigeria, Zambia, Tanzania. stitui o ameninţare la adresa Farfuriile zburătoare din nou la orizont grad (1961) şi Cairo (1964) Fost distruse, totodată. (
Coasta de Fildeş şi C.abon, re­ securităţii şi independentei sta­ moi multe instalaţii de la 1
laţii deteriorate ca urmare a telor de pe continent. această bază. ţ
recunoaşterii de către acestea Conferinţa a lansat un apel
din urmă a fostei provincii se­ tuturor statelor membre pentru După o absenţă de citeva nopţile trecute. A lm iro susţine nomen foarte frecvent, căruia naugurat vineri, la Primăria PAGUBE URIAŞE ]
cesioniste — Biafra. sprijinirea eforturilor do me­ luni de zile. faimoasele „fa r­ că în timp ce îşi făcea rondul, i se acorda o atenţie deose­ centrală a Parisului, expozi­
Un -acord unanim a fost rea­ diere a!c lui C.unnar Janing în furii zburătoare" sini semna­ a văzul un obiect portocaliu, bită. Pentagonul avea chiar o ţia inlilulalS „100 de ani de PROVOCATE DE
lizat asupra necesităţii lichidă­ Orientul Apropiat şi penlru late din nou pe meleagurile luminos, aflat în curtea Fabri­ comisie specială care se ocu­ republică". Expoziţia prezin­ INUNDAŢIILE 1
rii definitive a colonialismu­ reglementarea conflictului pe sud-americane P otrivii unor cii la care este anqajat. In tri­ pa cu studierea acestei pro­ tă numeroase documente şi DIN INDIA \
lui şi rasismi lui — una dintre baza rezoluţiei Consiliului de ştiri apărute în presa brazilia­ gat. şi-a scos pistolul şi, cu bleme. După aproximativ m ărturii în legătură cu eve­
Securitate din noiembrie 1967. nă. un paznic dc noapte, A l- oarecare precauţii, s-a apro­ 20 dc ani de activitate, aceas­
problemele cardinale ale conti­ nimentele de la 4 septembrie Pesle 60 de persoane |
Relerindu-se la rezultatele miro M aitins de Freitas. a „ fă­ piat de misteriosul .intrus". tă comisie a fost desfiinţată 1870.
nentului. Rezoluţia cu privire actualei sesiuni, preşedintele cut cunoştinţă“ cu o asemenea La un moment dat, afirmă paz­ ta începutul anului 1970, după şi-au pierdut viaţa ca ur- 1
4a decolonizare condamnă răz­ Tanzaniei. Julius Nvercre, a farfurie, în cursul uneia din nicul. a auzit un zgomot ase­ publicarea unui raport care DELHI. Primul ministru al mare a inundaţiilor ce \
mănător celui făcut de un mo­ demonstra, pe baza unor sta­ s-au produs in India din |
tor de avion cu reacţie. A l­ tistici riquroase, că do fapt stalului Sinqapore. lee Kuan cauza ploilor musonice J
miro a tras trei locuri în di­ „fa rfu riile zburătoare* nu sînt Yew, şi-a încheiat vizita la din acest sezon. Cel mai \
recţia ciudatei apariţii. In lata altceva dccit fenomene optice Deliii, pleclnd spre Dar Es mult au avui de suFerit l
acestui gest „războinic", por­ sau meteorologice produse în Salaam. El a avut convor­ locuitorii din statele Bi- 1
tocaliul obiect a răspuns cu o condiţii speciale. Astfel, multe biri cu primul ministru al har, Assom, Andra Pra- ţ
puternică şi orbitoare emisie din aceste „fa rfu rii“ s-au do­ Indiei. Indira Gandhi, în le­ desh şi Moharashtra, unde t
luminoasa. Tot ziarele brazi­ vedit a fi nori lenticulari, SAIGON. In mal multe re­ gătură cu perspectivele rela­ seci de mii de case au |
liene afirmă că celălalt paznic imaqini refractate ale unor giuni ale Vietnam ului de ţiilo r economice şi culturale Fost distruse, iar culturile ’
care era de serviciu cu A l­ avioane aliate dincolo de sud, forţele patriotice au lan­ dintre cele două ţări şi cu o agricole în mare parte \
miro l-a dus pe ocesla la un linia orizontului ctc. Mai sai în noaptea de joi spre serie de probleme majore ale compromise. Daunele ma- l
spital, unde primeşte în g rijiri mult chiar, o serie de fotogra­ vineri puternice atacuri îm ­ situaţiei din Asia. leriale provocate de Inun- ?
în secţia dc oftalmologie. In­ fii, documente „indubitabile" potriva Unor obiective ale Vizita premierului sinqa- daţii se ridică la peste ’
terogaţi. ceilalţi paznici de privind existenta „fa rfu riilo r trupelor amerlcano-salgoneze. porez la Deliii a fost una 300 milioane rupii. |
noapte au declarat că nu au zburătoare" s-au dovedit a li Au lost bombardate. între al­ dintre etapele turneului pe
sesizat nici un obiect sau fe­ în realitate nişte trucaje ale tele, două cartiere generale care acesta îl întreprinde in
nomen deosebit în cursul nop­ unor banale farfurii, cit se ale diviziilo r americane din mai multe state asiatice, a­ „CONCORDE-OOt" IN l
ţii jn cauză, cu excepţia unei poate de terestro, sau ale al­ regiunea Saigonului. A lte 30 fricane şi europene, pentru a ZBORURI DE (.
zone circulare, uscate. din tor obiecte ce nu au nimic de obiective au lost atinse sonda posibilităţile de extin­ ÎNCERCARE j
curtea fabricii, în ciuda fap­ comun cu vTeo misterioasă ci­ de tirut artileriei torţelor pa­ dere a relaţiilor dintre Sin­
tului ca in noaptea cu pricina vilizaţie oxtragalactică. O da­ triotice. Lupte au avut Joc gapore şi ţările vizitate. Avionul supersonic de |
a plouat. tă cu desfiinţarea amintitei co­ joi Sn trei din cele patru re­ pasageri „Concorae-001" '
„F arfuriile zburătoare" sau misii se părea că discuţiile In giuni m ilitare din Vietnamul MONTEVIDEO. După o v i­ •Şi va relua zborurile de |
„obiectele zburătoare neiden- jurul acestei probleme s-au în ­ de sud. zită tăcută în capitala urti- încercare sâptămina vii- j
lilicate", cum au fost denumi­ cheiat şi că viito ru l nu mai quayană, ziaristul spaniol toare. Dacă condiţiile al- «
te oficial, şi-au făcui apariţia are ce aduce nou. lată însă TEL AV1V. Primul m inistru Enrique Zabala Cuadrado a mosferice vor fi bune pro- \
cu m ulţi ani în urmă. A v ia ­ că păţania paznicului brazilian al guvernului fsraellan, Gol- declarai unul corespondent lotipul Irancer, dotat cu \
tori. marinari, şoferi sau alte da Melr, va face o vlzllă o- al agenţiei UPI că s-a în lîl- motoare mai puternice ,
cateqorii de cetăţeni. uneori vine să readucă în actualitate ficlală în Statele Unite ale nll cu lideri ai organizaţiei decît cel britanic, va in- i
chiar politicieni de prestigiu mult controversatele „fa rfu rii Am ertcli, în a doua jumăta­ clandestine care Şi-a asumai cerca să depăşească vi- l
au declarat că au fost marto­ zburătoare" şi diversele teorii te a lunii septembrie, s-a a­ responsabilitatea răpirii con­ teza de 2 mach. Zboruri- *
rii oculari ai unor asemenea privitoare la natura Şi oriqi- nunţat la Tel A viv . In cursul sulului brazilian, Dlas Go- le de încercare vor da po- l
fenomene. Intr-un trecut nu convorbirilor pe care le va mlde şl a funcţionarului a* srbiliiatea. totodată, să ,
prea îndepărtat, „fa rfuriile nea lor. mertcan Claude Fly. Ziaris­
zburătoare" deveniseră un fe­ E. t. avea cu preşedintele Nixon, tul spaniol alim iă că, p otri­ se stabilească consumul 1
Golda M eir va expune pozi­ de combustibil al reactoa- \
ţia israelului faţă de ultim e­ v it declaraţiilor liderilor or­ retor şi să se determine 1
le evoluţii ale situaţiei din ganizaţiei amintite, cei doi încărcătura utilă. La Toii- ’
şi
sechestraţi sînt sănătoşi
O rientul Apropiat. louse construcţia celui ţ
— tailandezii şi saigonezii ar urma să fie eliberaţi în
Abia îşi începuse Alexis curînd. de-a| doilea avion „Con- t
Johnson, subsecretar dc stat, — de a trimite efective şi e­ TOKIO. Preşedintele Parll- corde" se află rntr o Iară 1
declaraţia în faţa Comisiei întrebări tulburătoare privind chipament militar în ajuto­ dulul socialist din Japonia, avansată iar primele piese )
senatoriale pentru probleme rul regimului de la Pnom Tomomi Narlta, a prezentat CAIRO. In capitala Repu­ ale aparatului de serie \
externe că întrebarea inevi­ Penh. Dacă trecutul poate Com itetului Central al par­ blicii Arabe Unlle au în- sînt in curs de realizare. ţ
tabilă a fost pusă şi anume servi drept ghid, insă, acest tidului un raport cu privire cepul lucrările Comitetului
de senatorul Frank Church : efort se va dovedi inutil şi la recenta sa vizită Întreprin­ inixl eglpteano-sudanez pen­ 38 DE ORE INTR-UN \
costisitor.
„Există un angajament al relaţiile S. U. A. cu Cambodgia să In R.P.D, Coreeană. Cu a­ tru dezvoltarea colaborării COSTUM DE \
Statelor Unite de a apăra Poate cea mai importantă ceastă ocazie. N arile a de­ economice şi a schimburilor
Cambodgia ?“ dintre întrebările la care nu clarat că intenţionează să v i­ comerciale între cele două SCAFANDRU N t ţ
— „Nu, nu cred că e.visM Alexis Johnson a inspirat de regimul Lon Noi a atins precizie. In prezent, el pare se dă răspuns este ce va face ziteze R. P. Chineză şi R. D. ţări. Deleqatiile prezente sînt
aşa ceva'1 — a răspuns încet adine : proporţii considerabile. Jn a f i : bani şi armament; oa­ Administraţia dacă aceste Vietnam în fruntea unei de­ conduse de m iniştrii econo­ Studentul Serghei Ha- ^
miei din R.A.U. şi Sudan.
subsecretarul de stat. — „Nu, a spus el necon­ decursul a trei luni, politica meni nu. măsuri menite să „umple go­ legaţi î oficiale a partidului. ţs| din Kiev a petrecut sub \
— „Dar, a insistat senato­ vingător, nu atît timp cit nu oficială a Administraţiei şi. După anunţarea noului a­ lurile" vor eşua şi dacă ac­ Totodată, el a relevat că es­ apă 38 de ore într-un i
te necesar ca Partidul socia­
rul, Statele Unite efectuează decidem acest lucru". cord de asistenţă semnat cu tuala politică faţă de Cam­ BONN. Preşedintele Indo­ costum de scalandru au- .
in prezent intense raiduri ae­ Situaţia încordată a sub­ regimul Lon Noi, care stipti- bodgia va fi periclitată. A­ list să acţioneze pentru re­ neziei. generalul Suharto, a tonom. Potrivit programu- )
stabilirea relaţiilor diplom ati­
riene asupra Cambodgiei, iar secretarului dc stat era ex- lează livrarea de armament ceasta este principala în­ ce dintre Japonia şi Republi­ sosit vineri la amiază la lui, el a efectuat in acest (
multe informaţii de presă re­ pUcatulă. Ca reprezentant al In valoare de 40 milioane do­ grijorare resimţită de ca Populară Chineză. Bonn înlr-o vizită olicială de hro? exerciţii de g'mnasti- i
levă că forţele autorităţilor Administraţiei în Comisia lari, Administraţia a admis criticii Administraţiei. Se­ După cum s-a anunţat, în două zile. Preşedintele Indo­ că şi a dormit de două J
de la Pnom Penii primesc un scnaloriolă, el avea rolul ne­ că procedează în prezent la natorul Mike Mansfield luna august două delegaţii neziei s-a în tîln it în aceeaşi ari cîte şase ore. Acva- \
sprijin tactic direct. S.U.A. plăcut dc a cnuufn o poziţie declaraţiile cu privire la elaborarea unui program de a calificat angajarea tot ale Partidului socialist din zi cu preşedintele R. F. a naulul s-a alimentat din (
au sporit, de asemenea, asis­ oficială care devine treptat Cambodgia au cunoscut o în­ perspectivă pentru furniza­ mai profundă a Statelor Uni­ Japonia, conduse de Kazn Germaniei. C.ustav Heîne- •'îburi socciale, pe care !
raann, şi cu cancelarul YVilIy
tenţa militară acordată ge­ un simplu exerciţiu semontlc. toarcere de 180 de grade rea către Cambodgia a unui te faţă de Pnom Penh drept Sasaki. fost preşedinte al Brandt. In acelaşi timp, mi­ h n B4'"»it de la vjpra- \
neralului Lon Noi, iar vice­ Exerciţiu apărut şi mai evi­ întrebarea care nu a primit important ajutor economic. „uji tablou foarte întunecat" partidului, şi de deputatul so­ nistru) de externe al Indone­ (nto. ţ
preşedintele Agnew a decla­ dent după vizita de cinci orc încă răspuns este, desigur, Sumele propuse ating 200 mi­ „Sper, a spus el, că A dm inis­ cialist Hîsao Kuroda. au fă­ ziei, Adam M alik. a avut în­ Scopul experienţei o t
rat că vom face „tot ceea ce efectuată dc vicepreşedintele ce preţ este gata să achite lioane dolari traţia işt dă seama de cursa cut vizite in R. P. Chineză. trevederi cu colegul său vesl- c??s.!ot 'n stabilirea posi- [
se poate penlru a apăru re­ Agneir Io Pnom Penh. Ca tiu Administraţia pentru duce­ Mai degrabă decît să trimi­ in care pătrunde, dacă lucru­ german, Watter Scheel. bil'foţilor omului do a sc 1
gimul de la Pndm Penh‘\ Nu rezultat al acestei vizite şi al rea acestei politici. Sau, mai tă trupe, State/e Unite par rile vor evolua astfel: totul afla timp îndelungat sub \
consideraţi că astfel dc ac­ remarcilor anterioare ale precis, cit de departe este să-şi concentreze fn prezent pare a fi o reînviere a isto­ PARIS. In cadru) festivi 13- In tim pul în tiln irilo r au
evocate
fost
o
ţiuni, la fel ca oljUgoţiile n- vicepreşedintelui, dezbaterea gata să meargă in apărarea eforturile in direcţia unor (îlor prilejuite de centenarul probleme politice serie dc apă fără să fie îmbrăcat \
Republicii Fran­
Întemeierii
şj econo­
sumate formal, vot avea e­ regimului Lon Noi. Răspun­ măsuri interimare, cum ar fi riei recente a Vietnamului". ceze. Georges Pompidou, •n costum de scafandru \
fectul de a angaja Statele cu privire la un angaja­ preşedintele republicii, a i- mice care interesează cele rigid. I
două ţări.'
Unite ?“ ment al Administraţiei faţă sul nu poate fi descifrat cu convingerea aliaţilor asiatici („The New York Times")
/
- l
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Pelru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 |i 1127S. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44065