Page 21 - Drumul_socialismului_1970_09

Plenara C.C. al U.T.C.
PROLETARI D IN T O A T E T A R ILE . U N IŢ I-V Ă 1

In zilele de 4 şl 5 septem­ tru munca în rîndul elevilor,
brie e.c. a avut loc plenara activişti ai C.C. al U.T.C. şi
CC. al U.T.C. cu următoarea lucrători ai Centrului de cer­
ordine de zl » cetări pentru problemele ti­
1. — Raport privind a ctivi­ neretului.
tatea desfăşurată de U.T.C. In In cadrul lucrărilor plena­
domeniul muncii organizatori­ rei au luat cuvlntul tovarăşii '
ce (1 el vie ţii de organizaţie. Cornel Sandru. Ernest Racz.
— Raportor : Gheorghe Stoi­ Alexandru Coadă. Tudor La-
ca. secretar al C.C. al U.T.C. zăr, Augustin Mateut. Elena
2. — Informare asupra acti­ Teodorescu. Gheorghe Sas.
vită ţii Internationale a Uniu­ Gheorghe Catanâ, Gheorghe
nii Tineretului Comunist. Ichim, Pavel Muraru, Ion Po­
— Raportor ‘ Vasile NIcol- pa, Vasile Darăban, Constan­
cloiu, secretar al C.C. al U.T.C. tin HorobeJ, Vasile Garolică,
3. — Informare privind acţi­ N iculina Pitlgoi. Nicolac
unile întreprinse de organele Lipschner, Radu Enache. Flo­
şl organizaţiile U.T.C. în peri­ rea Solronie, Macovei Gheor­
oada inundaţiilor şi măsurile ghe. De asemenea, a luat cu-
ce vor fi luate pentru sporirea v in tu l tovarăşul Ion Iliescu,
contribuţiei tineretului ia rea­ membru supleant al Com itelu-
lui Executiv al C.C. al P.C.R..
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN lizarea sarciw lor economice pe prim-secretar al C. C. pro­
anul J970.
al
U.T.C., ministru pentru
4. — Adoptarea hotărîril cu
privire Ia convocarea celui blemele tineretului.
de-al JX-lea Congres al U.T.C. Plenara a adoptat hotărlrea
La plenară au participat cu privire 1a îmbunătăţirea ac­
membri şi membrii supleanţi tiv ită ţii U.T.C. în domeniul
ANUL XXII. Nr. 4B72 * i DUMINICA 6 SEPTEMBRIE 1970 4 PADINI - 30 BANI al C.C. ’al U.T.C., membrii Co­ muncii organizatorice $i întă­
misiei Centrale de revizie. Au rirea vie ţii de organizaţie sl
participat, de asemenea, ca in­ a hotărît convocarea Congre­
vitaţi. prim ii secretari şl şefiî sului al JX-lea al U.T.C Ia în­
secţiilor organizatorice de la ceputul anului 1971.
Comentariu economic comitetele judeţene ale U.T.C., In încheierea lucrărilor ple­
• V W Deschiderea celui redactori şei! şl cadre de con­ narei, a luat cuvlntul tovară­
• i ducere de la publicaţiile pen­ şul Gheorghe Pană. membru
tru tineret, membrii Comitetu­ al Comitetului Executiv, al
lu i Executiv al U.A.S.U., mem­ Prezidiului Permanent, secre­
LUCIDITATEA de al V-lea Concurs b rii Biroului Consiliului pen­ tar at C.C. al P.C.R.

D E C IZ IIL O R şi festival internaţio­ încheierea Congresului

de fizica /impere

nal „George Enescu'
Proliferarea problematicii economice de more complexitate şi Simbătă, s-au încheiat lu­ deosebite asigurate desfăşură­
necesitatea soluţionării optime a sarcinilor mereu amplificate crările celui de-al XVI-lea Con­ rii lucrărilor conqrcsului. pen­
trasate întreprinderilor, obligă conducerile acestora la luarea şi gres de fizică Ampere, reuniu­ tru interesul deosebit manifes­
aplicarea unui neîntrerupt şir de decizii cu rol determinant a­ ne ştiinţifică de mare presti­ tat fată de importanta reuniune
supra funcţionării mecanismului economic al întreprinderii. Dato­ Eveniment artistic de am­ tineri concurenţi, membri Io giu Internaţional, desfăşurată ştiinţifică Internaţională, pre­
rită acestui lopt, putem ofirmo, fără nici o teamă de exagerare, ploare internaţională. mare jurii, invitaţi de onoare, pre­ sub înaltul patronaj al preşe­ cum şi faţă de progresul co­
că la oro actuolă centralele industriale, combinatele, întreprinderi* sărbătoare muzicală a tării cum şi tuturor celor prezenţi dintelui C onsiliului de Stat al operării ştiinţifice internaţiona­
le, tootc celelalte unităţi economice au ajuns Io acel stodiu de noastre, cel de-al V-!ea Con­ in sală. Republicii Socialiste România. le.
dezvoltore şi modernizare cind, literalmente, nu mai pot fiinţa curs şi festival internaţional A luat apoi cuvlntul Pom- Nicolae Ceauşescu. Lutnd cuvlntul tn numele
fără deciziile conducerii. Bo, moi mult, putem merge „Georqe Enescu" a început piliu Macovei, preşedintele Timp de cinci zile. peste 600 instituţiilor naţionale sub a
pină acolo cu ofirmoŢio — de altfel solid susţinută de vioţă — că simbătă seara prin festivita­ Comitetului de Stat pentru de savanţi şt specialişti de re­ căror eqidă s-a desfăşurat Con­
tea din sala Palatului Repu­
prosperitatea, dinamismul şi rentabilitatea întreprinderii, eficienţa blicii. Cultură şî Artă, care a rele­ nume dirr mal mult de 30 dc gresul Ampere. m inistrul învâ-
activităţii de conducere sint nemijlocit şi hotărîtor determinate de Ca dc fiecare dată. această vat însemnătatea Concursului ţări ale Europei. Am ericii, A- tăm intului. Mircea Maliţa. a
lestivalului
internaţional
şi
calitatea, oportunitotea şi eficociloteo deciziilor manifestare trienală a polari­ „Georqe Enescu" pentru viata ulel şl A fricii au dezbătut, fn reliefat satisfacţia pentru suc­
Aşo stînd lucrurile, socotim că nu este lipsit de importanţă - zat alentia opiniei muzicale de culturală a ţării noastre, rolul cele 23 de secţiuni, subiecte de cesele înregistrate de lucrările
dimpotrivă ore o covîrşitoore insemnătote - ca, atunci cind ana­ pretutindeni. desfăşurîndu-se său Ia activitatea muzicală eu­ o deosebită valoare, care re­ reuniunii dc la Bucureşti în
lizează activitoteo propriei centrale sau întreprinderi, secţii sau în spiritul unei frumoase tra­ ropeană. prezintă cele mai actuale di­ dezvoltarea pe mai departe a
sector, cînd judecă mersul îndeplinirii sarcinilor de pion in diţii. Prin participarea unor In numele m unicipalităţii recţii de cercetare în domeniul unor metode eficace care să
ansamblu sau modul în care un soloriot ori un qrup de subordo­ muzicieni s» formaţii muzicale bucure$tene, Ion Coama, prlm - rezonanţelor magnetice şi fe­ Impulsioneze cercetările şl a-
naţi îşi onorează sou nu obligoţiile. comitetele de direcţie şi de renume, prin valoarea ma­ vlcepresedinte al Consiliului nomenelor asociate, ce se stu­ plicatiile paşnice din domeniul
consiliile de odministraţie să pornească (n primul rind de la ona- nifestărilor pe care le cuprin­ popular al m unicipiului a urat diază in laboratoare binecu­ fizicii atomice şî nucleare, pre­
liza propriilor decizii. de. de-a lungul a trei săptă- bun sosit participanţilor din noscute din întreaga lume. cum şl efectele pozitive pe ca­
Stăruim osupro acestei necesităţi din motive lesne de în­ mini. actuala ediţie se anun­ tară şl de peste hotare la ac­ U> şedinţa de închidere, pre­ re le are In olana actuală fizi­
ţeles. Fără să fi făcut înalte studii în domeniul „management“ -u- ţă deosebit de interesantă atlt tuala edi|ie a Concursului şl zidată de acad. Horia Hulubel, ca asupra creşterii şi formării
luî, fiecare conducător de întreprindere sou codru de conducere pentru s lu jito rii muzicii d t şi festivalului Internaţional „G eor­ preşedintele Comitetului de fi­ tinerelor cadre.
ştie că, indiferent de formele concrete care le îmbracă — măsură, pentru publicul larg. qe Enescu". zică din Republica Socialistă Prof. dr. docent loan Ursii,
dispoziţie, ordin, hotărire, scrise sau verbale - deciziile luate Io Festivitatea inaugurală a în­ A mal luat cuvlntul Andre România, au luat cuvlntul pro­ preşedintele Comitetului de
diferite niveluri ierarhice reprezintă acte deliberate de voinţă, de semnat un nou şi solemn o- Marescotti (Elveţia), preşedin­ fesorii Cornellus Jacobus Gor- Stat pentru Energia Nucleară.
angajare personală, de asumare o unor responsabilităţi si de maqiu adus Ilustrului creator tele Federaţiei concursurilor ter (Olanda), Semlon Alexan- In numele Comitetului inter­
suportare o consecinţelor, pozitive sau negative, datorate opţiunii Si muzicii romăneSli. omagiu internaţionale de muzică. drovlcl Altşuler (Uniunea So­ naţional de organizare a Con­
lăcute. Şi, de asemenea, se ştie, că tocmai de oceea procesul care a reunit, în aceeaşi sală. Seara Inaugurală s-a înche­ vietică). Raymond Orbach (Sta­ gresului Ampere a prezentat
tele Unite
şi
ale Am ericii)
de luare a deciziilor trebuie sa demareze de la stabilirea precisa numeroase personalităţi ofi­ iat printr-un concert festiv George Bene (Elveţia), noul concluziile oe marginea lu­
a problemei la care se refera, de la alegerea celei mai bune ciale ale ţării noastre, alături susţinut de orchestra sim foni­ preşedinte al Asociaţiei Inter­ crărilor Teunluniî. In cuvlntul
soluţii, de la delimitarea si delegarea exactă a autorităţii, com­ de reprezentanţi de frunte ai că a Filarmonic» de Slat nationale Ampere. In cuvlntul său. el a spus printre altele:
petenţelor şi responsabilităţilor în realizarea ei. De altfel, în le­ vieţii muzicale internaţionale „Georqe Enescu", care, sub lor. vorbitorii au scos in e vi­ Concluziile ce se desprind la
gătură cu aceşti factori condiţionali, mai trebuie odăuqot faptul şi româneşti, tineri interpreţi bagheta d irijo ru lu i Mihal Bre- dentă spiritul de colaborare tncheierea reuniunii noastre
alţi
participanţi la concurs,
de deosebită consistent că. încă de foorte multă vreme, optimi­ oameni de cultură şi artă, zia­ diceanu. şl împreună cu Co­ care a animat întreaga activi­ ne-au întărit convingerea că
zarea este socotită postulatul fundamental al c ’¡cărei decizii rişti. precum şi şefi ai misiu­ rul Filarm onicii bucureştene, tate a congresului, Înaltul ni­ rolul nostru, al oamenilor de
d irija t de Vasile Pîntea, a In­
de conducere. nilor diplomatice acreditaţi la terpretat una din capodopere­ vel ştiinţific al lucrărilor sale. stiîntă. aî fizicienilor, at ce­
Realitatea economică o judeţului, mereu moi efervescentă Bucureşti şi alţi membri ai le enesciene — Simfonia a faptul că acesta a p rile ju it lorlalţi specialişti este acela
şi rodnică in dinamiclle ei. furnizează din belşuq orqumente ce corpului diplomatic. III-a în do major. Primul con­ rodnice confruntări de opinti. de a contribui prin toate m ij­
vin să susţină că în centralele şi întreprinderile hunedorene oclî- Deschjzînd festivitatea, com­ cert din programul festivalului V orb ito rii au exprimat vil loacele ştllnteţ şl tehnicii la
vitolea de conducere se deplasează cu rapiditate ş» se adap­ pozitorul Ion Dumitrescu, pre­ s-a bucurat de o frumoasă p ri­ m ulţum iri conducerii de stat* a progresul economic şl spiritual
tează mereu mai bine acestor cerinţe ole conducerii pe baze mo­ şedintele Uniunii Compozitori­ mire In rîndul asistentei, care Republicii Socialiste România, aî societăţii, îa stabilirea unor
derne. ştiinţifice Dimensiunile depăşirilor de plan. eforturile co­ lor şi a) Comitetului de orga­ a aplaudat cătduros. personal preşedintelui Consi­ punţi de prietenie Intre ţoale
mensurabile in sute de milioane pentru sporirea beneficiilor, nizare. a adresat un cald şi liu lu i de Ste»t, Nicolae popoarele.
sutimea dc procent adăugata productivităţii pe seomo unei orga­ prietenesc salut oaspeţilor (Agerpres) Ceauşescu, pentru condiţiile (Agerpre*).
nizări moi raţionale, sau plusul de satisfacţie ce-l oferă calitatea străin! sosiţi la Bucure^H din
îmbunătăţită o unui produs — sint pe de-a-ntrequl realizări in 45 de ţări ş| 5 continent« —
care regăsim cu un generos sentiment de mulţumire maturitatea
şi luciditatea, autoritatea şi responsabilitatea conducerii. îmbră­
cate în haina durabilă o deciziilor concepute şî aplicóte după Lucrările agricole
parametri optimi. 4
Nu o dotă om fost martorii Io procesul luării unor decizii de SESIIINLA CONSILIULUI POPULARJUDEŢEAN
majoră importantă economică în consiliul de odministraţie al
Centralei industrióle Hunedoara. Şi nu o dotă am consemnat
rigurozitatea, chibzuinţă si profunzimea judecăţii, raţionamentul nu se fac... pe apucate !
şi strădania îmbinate cu dorinţa mooifestă a acestui prestigios
nucleu de conducere de o concepe decizii'e nu pe terenul fragil Simbătă. 5 srplembrie a.c., Aurel Bulgărea, Ştefan Almăşan, Fleancu, directorul întreprinde­
nl suoerficialitătii. ci pe fundamentul celei moi autentice realităţi Si-a desfăşurat lucrările cea Aron Colcer, secretari aj Co­ rii de panificaţie Deva, loan
dictate de interesele generale ale economiei. Niciodată însă, în rle-a V 111 - a sesiune a Consiliu­ m itetului judeţean de partid. Haţeganu, preşedintele Uniunii Practica a demonstrat că o ri­ culturi de vară pe mai mu!» in zona Orăstieî, doar in 3 uni­
rodnîco existenţă o acestui orqonism de conducere - printre pri­ lui popular al judeţului Hune­ Víchente Bălan, prim-vicepre- judeţene a cooperativelor de ce Ignorare a respectării ter­ de 100 hectare, fn perioada 2R tăţi — respecliv la Romoşeî,
mele creole in economia noastră - n-om putut consemna vreun doara. şedinte al Comitetului executiv consum, Nicolae Pîrvu, direc­ menelor calendaristice şi a nor­ august — 4 septembrie ic . s-an Pişrhînti şi Aurel Vlaicu —
caz cind deciziile soldate cu insuccese^ sou chior eşecuri - pen­ Pe ordinea de zi a fost în­ al Consiliului popular judeţean. torul Întreprinderii de industrie melor aqrozootehnîce impuse arat numai 10 hectare. Mai s-au aplicat Inqrăşâminte chi­
tru că osemeneo cazuri ou existat - să fi fost acoperite cu oile scrisă Intre altele o problemă Gheorghe Cazan, adjunct -al alimentară Deva. Stan Stoica de tehnologia cultu rilo r sau de trebuie să treacă oare 70 de mice. iar în alte 4 s-au admi­
explicaţii decît cele reale, să se fi încercat plosoreo răspundem de mare importantă pentru m inistrului comerţului interior, directorul direcţiei comerciale. creşterea animalelor afectează zile pînă ce se va ara întrea nistrat îngrăşăminte organice.
pentru neîndeplinirea unei sarcini, pentru un eşec parţial sau populaţia judeţului : măsurile membri ai Comitetului execu­ Teodor Vasiu. primarul comu­ în mod serios realizarea pro­ ga suprafaţă? Poate că pre­ Neschîţînd nici un gest la fer­
totol pe cu totul olti umeri decît trebuia # luate şi rezultatele obţinute în tiv al Consiliului popular ju ­ nei Ilia, Teodor Berghian, di­ ducţiilor şl a veniturilor plani­ şedintele C.A.P., Emifîan Fie­ tilizarea solului, zadarnic a$-
Neîndoielnic că tocmai aici, in spiritul de deplină maturi- aprovizionarea şi îmbunătăţi­ deţean. deputaţi şi invitaţi din rectorul întreprinderii judeţene ficate în fiecare cooperativă rea. inqinerul şef foan Borza leaptă cooperatorii din Sibişel,
late competentă şi emulaţie al colectivului conducător se află rea deservirii populaţiei cu rîndul activiştilor' de oarlid şi de legiime-fructe, Gheorghe •sqricolă,, Este o cerinţă impe­ şl mecanizatorii permanentiza!) Spini. M ărlineşli. Ciqmău sao
puternic înfipte si ramificate rădăcinile succesului în luarea deci­ mărfuri, pentru pregătirea or­ de stat, conducători dc între­ Cazan, adjunct al m inistrului rioasă deci ca. în toate unită­ la această unitate sînt m ulţu­ Orăşlioara de Jos să obţină
ziilor. Incontestabil avem de-o face cu un capitol de certă va­ ganizaţiilor comerciale în ve­ prinderi şi organizaţii comer­ comerţului Interior. Anibal ţile. munca să fie orqanizată miţi de un asemenea ritm de producţiile scontate de grîu.
loare cîştigot în afirmarea noii forme dc conducere colectivo - derea foim ării stocurilor dc ciale. Stânescu, director qeneral ad­ în mod judicios, pentru asigu­ lucru. A ltfel cum se explică Fără elemente fertilizante, ori-
promovată arin hotărîrile portiduluî - ce merită cu prisosinţa o produse necesare perioadei de Pe marginea raportului, au junct la Centrocoop. rarea unei productivităţi şi e­ mersul cu viteza melcului la cîţ de bună ar fi sămtnţa şl
mai lorqă investigare şi valorificare in activitatea de conducere toamnă şi iarnă. narlicipat la discuţii tovarăşii : ficiente ridicate. Materializarea efectuarea arăturilor ? întreba­ oricîtă strădanie s-ar depune
Lucrările sesiunii au fost Viorel Răceanu, Traían Blaj. In încheierea dezbaterilor a unui asemenea deziderat sc rea se adresează în egală mă­
o M ,.prinderilor Hi-» ¡Mreau. iudet WURENŢ|(J V1SK| !n it cuvlntul tovarăşul loachîm In pregătirea palului germina­
prezidate de tovarăşul loachlm prim-viccpreşedinli aj comi­ lasă Insă cam mult aşteptată sură conducerilor cooperati­ tiv. saltul recoltei nu se va
Moga. prim-secretar al Comi­ tetelor executive ale consiliilor Moga. Dîn m ultitudinea de argumente velor agricole din Dineu Mic observa decît la... microscop.
tetului judeţean de partid pre­ populare municipale Hunedoa­ Sesiunea a adoptat măsuri sm ales doar cîtcva. Joledinti şî Geoagiu. Cînd fiecare kilogram de îngră-
(Continuare in pag.. a 2*q) şedintele Comitetului executiv ra şi Petroşani. Mircea Silvcs- pentru continua Îmbunătăţire Cooperatorii din Rapolt mai Mai anemice sînt realizările şămînţ substanţă aclivă asîqură
al Consiliului popular judelean. Iru. director adjunct al Direc­ a aprovizionării populaţiei si a an de efectuat arături pentru la fertilizarea terenului. Din 20 un spor de 10-14 kg grîu. nu e
Au luat parte tovarăşii : ţiei agricole judeţene. Dumitru rezolvat lucrări curente. Insămînţarile de toamnă după de cooperative agricole, situate păcat ca superfosfatul. azota­
tul sau ingrăşămintele natura­
le să fie ..administrate" pe ram­
pele gărilor, prin şoproane san)
prin incinta unităţilor?
fia alăturată au în total 160
C I M I I L E DE G O S P O D I N E PRI N P I E T E qrame I). * E îmbucurător faptul că me­
...Marin Predoîu, de la chioş­
cul „Gostat" din aceeaşi pia­ canizarea acţiunii dc fertiliza­
re a terenului a cîştigot mult
ţă (pe semne născut in zodia credit din partea conducerilor
Sl U N I T Ă Ţ I L E D E L E G U M E Sl F R U C T E .balanţei"), vindea ceva de­ C A P. Prea mult se aşteaptă
spre care zicea că se cheamă
însă după qreîfere în timp ce
ardei (tot la preţ de calita­
tea 1). hamurile şî jugurile stau puse
la perete sau în cui. Revizu­
— Acu' dacă mi-o făcurăli, irea procedeului se impune de
1. ABUNDENŢA DE PRODUSE, AFLUENŢA M A­ vească cit mai operativ pe zon este tocana de lequme. In schimb, chioşcurile din le vindui mai departe... urgentă. Altfel, cu cil se ..în­
cei care veniseră să facă pia­ Are trei elemente constituti­ piaţa Devei sînt aproviziona­ ...Marin Râducan, producător
RE DE CUMPĂRĂTORI ţa in această zi. Abundenta ve de bază ' ceapă, ardei, ro ­ te şi desfac produse de o ca­ din Strejeştîi de Sus, Olt, des­ graşă" stocurile de îngrăşă­
2. AM VRUT SA GĂTIM O TOCANA DE LE­ de produse existentă în pie- şii (după ordinea în care se litate parcă dinadins aleasă făcea goqoşariî la preţul ro­ minte nefolosite, cu alît va fi
mai scăzut, ţn anul viitor, nîve-
GUME lele şi magazinele de lequme pun la cratiţă). penlru a nu stinqheri cu n i­ tund de 6 lei kilogram ul. luî recoltei In hambare.
3. MERCURIALUL NU ESTE FACULTATIV I şi fructe demonstrează preo­ La magazinul de legume şi — Cît este preţul plafon în
cuparea celor care se ocupă mic pe producătorii particu­ Vinzătorul Foan M. Dincă, mercurial ?,.. Bunii gospodari se înqriîese
4. CINCI ÎNTREBĂRI - CINCI RĂSPUNSURI fructe din cadrul complexului de la un chioşc din piaţa mu­
de comerţul cu aceste . produ­ comercial din capătul cartie­ lari... — Zău, că n-am văzut... să asiqnre din timp furaje'e
5. TREI PREŢURI OFICIALE PENTRU ACELAŞI se penlru a asigura un fond rului Gojdu-Deva se qăseau, — Gospodinele cumpără ce nicipiului Deva, vindea vine­ De faţă era şi tovarăşul Ma- necesare animalelor în perioada
PRODUS de marfă corespunzător din simbătă dimineaţa, doar pri­ qăsesc — spune responsabilul te (cu un cîntar înclinat spre nolache Pelrescu, şeful pieţei, dc Iarnă. Dar. parcă unii pre­
dînsul), la pre|ul de catego­
6. „DIRECTORUL" DA DISPOZIŢII PERSONALE... punct de vedere sortimental. mele două. La chioşcul nr. 7 ria I (cele două din fotogra­ şeful mercurialelor. şedinţi şi ingineri au uitat de
Am vizilat şi depozitul din strada M. Koqălniceanu — chioşcurilor respective. — M ercurialul este faculta­ 'îcest anotimp. Dacă nu. m m
la fel. La chioşcul nr. 6 de pe tiv sau iln simplu afiş?... se explică existenta în cîmn Ia
Simbătă este ziua cind pie-
:l4> şi unităţile de legume şi strada Horia — idem. La — Nu I Noi avem posibili­ ora actuală, pe mari suprafeţe,
rezul­
a recoltei de trîfolicne
u:tc cunosc cea mai intensă chioşcurile din piaţă — doar tatea legală de a lua măsuri
-f ivi la le. Normal, liecarc ceapă. Intr-un singur loc, la îm potriva celor recalcitrant... tate de la nrîma roasă la C.A.P.
podină. fiecare familie îşi unitatea nr. 1 de pe bulevar­ fn piaţă. însă. măsurile sint Sire? Bretea Şiroiului. Bal.îz
ir a cumpărăturile pentru dul Dr. Petru Groza puteau numai jumătăţi de măsură... sau Vete? ? Conducerile si ra-
nă zile, dacă nu si pentru Iructe ale C.L.F. din piaţa nr. C.L.F. De aici se încărcau şi cumpăra gospodinele loală drrlr* tehnice de cooperati­
i q de luni. 1 şi-au împrospătai londul dc spi transportau spre reţeaua de ..qarnilura" necesară qălirii vele aqrlcole din R1u Alb. U ni­
banalei tocane dc legume..
Hriqada fulger a vizilat, îm- marfă, in dimineaţa zilei de desfacere numeroase produse. rea Sarmîzcqrtusa. Livadfa. Pui
etr. recunosc. în unanimitate,
-u n ă cu miile de gospodine, simbătă, cu 3 795 kg roşii, Tot ceea ce se găseşte în de­ Ce s-ar li întim plat dacă
pozite există si în reţeaua de
i lele, magazinele şi depozi­ 1326 kg ardei gras. 4 716 kg şi-ar Ii pus in qînd, de exem­ că nu se poate concepe spori­
cartofi, 767 kg varză albă şi desfacere. Aceasta reflectă plu, să gătească ghiveci călu­ rea producţiei de lante fără ad-
te de lequme şi fructe din roşie. 506 kq dovlecei, I 527 qrija şi preocuparea conduce­ mînîsfrare.i nutreţurilor sucu-
inicipiile Deva si Hunedoa- rii C.L.F. Hunedoara penlru găresc ? li adresăm cinci Întrebări
» şi îşi consemnează consla- kg struguri. 627 kq pere, S.T^rttul efectuat prin unităţi- ’r n!e în hrana vacilor. Ca ur­
kq mere. La unitatea nr. 4, ra unităţile din reţeaua dc 1e de. lşgume şî fructe din tovarăşului I. Moldoveanu. şe­ mare, în planuri s-au prevă­
din pia|a nr. 2, se primiseră desfacere cu amănuntul să ¿'AtiiumlTp^ul Deva a evidenţia! ful serviciului „Desfacere" la zut snfe şi mii d*> fone de siloz.
peste 500 kg ardei gras şi a­ aibă în permanenţă şi să < pli­ deosebiri foarte mari — sor­ l.L.F. Deva. Ni se răspunde In toate •aceste cooperative, în­
proape 1 000 kg roşii A iit u­ nă Ia dispoziţia cumpărătorilor timentale şl calitative — de la clar şi concis. să. la acţiunea de fnsflozare a
nităţile C.L.F. cit si cele coo- un fond de marfă cît mai bo­ o unitate la alta. La magazi­ nulretv.rilor figurează cifra
peralisle puneau la dispoziţia gat şi variat dc lequme şi nul nr. 2 toate produsele erau, Brigada de reporteri a fost zero.
cumpărătorilor vinele. ceapă, fructe. constituită din : I. MlRZA, O concluzie se Impune de la
morcovi, castraveţi, gogoşari, in realitate. de calitatea I. N. BADIU, S. POP, N. STAN- sîne. In -nulte unîtătl coopera-
In ccic două pieţe ale mu­ ardei iute, pepeni şi multe Castraveciorii, ardeii. ceapa CIU, C. DROZD. listc cu qreu tsl fac loc meto­
nicipiului Hunedoara, precum alte produse. De asemenea, nu aveau nici un cusur. La fel dele ştiinţifico de organizare a
vi în magazine, am in lîln it la producătorii individuali ofe­ se prezentau produsele la IN ATENŢIA IJ.L.F. :
inilălile comerlului de stat şi reau spre vînzare tot felul Cine are ochi de voiul să vadă... vinele de calita­ producţiei sl a muncii. Prea
r ooperatisl. abundentă dc le~ dc produse agroalimeniare. chioşcul nr. 6, precum şi la tea f ..cumpărate" de la o unîlaie C.L.P. de pe piaţa se lucrează la voia tntim plăriî,
gume şi fructe. Numai cele La toate unităţile amintite Cea mai simplă, mai lără magazinul nr. 4 din strada din Deva I I ,;_ (Continuóte in pog. a 2*a) pc apucate Organele agricole
(Pachetul de (lgân „Carpati* ««le doar un elolon de io m p o io lle ).
louă unităţi de legume şi vînzătorii se străduiau să ser- bătaie de cap. mineare de se- V. I. Lenin. judeţene sînt de altă părere ?