Page 22 - Drumul_socialismului_1970_09

2 □RUMUL SOCIALISMULUI «ş> Nr. 4872 ® DUMINICA 6 SEPTEMBRIE 1970

în vedere OPERA D IN TIMIŞOARA - PE

conţinutul,

!e de decor ca „Contesa Marltza** de Imre creaţii c a : „Sweet Charity", spectaculozitatea de loc gra­
Ideea alăturării unei operete
unor
s-a transformat, qratie
tuită. In rolurile principale apar
Kâlmân unui musichol de mare „H ello D olly“ , „W est Side cîntăreti de real talent ca : Ma­
răsunet, „M y Fair Lady" de Story", şi înainte de toate da­ rieta Grebenisan, Adriana
F. Loewe în spectacolul operei torită lut „M y Fair Lady". în Cîuciu, Marqareta Zsizslk, Tl-
Gazetele de perete din Judeţ ma unor telegrame, această ga­ şoarâ întrecerea socialistă pen­ timişorene este un eveniment musich.il. Seducţia operetei e tus M orarii, V. Nicola. Nlcolae
sînt în concurs. De fapt, ele zetă de perete consacră rubrica tru Îndeplinirea angajamente­ în sensul că publicul se poate încă totuşi mare. Opera tim i­ Zaharie. O lim p ii Blzera. Elena
slnt în permanentă confrunta­ de deschidere celor mai de lor reînnoite,* edifica lesnicios, prin interme­ şoreană o dovedeşte cu priso­ Botez, Viorica Pop-fvan. Toml-
te în concursul vieţii, al des- seamă realizări de pe şantier, Comitetul de partid a orga­ diul acestui qen de larqă acce­ sinţă prin interm ediul specta­ tă Popescu, V irg il Balaban $1
făşurârii evenimentelor poli­ cum ar fl, de exemplu, înde­ nizat si un concurs intern între sibilitate, care este opereta (cu colului realizat de Dumitru altîl. Baletul timişorean, de-
tice, economice şi sociale. plinirea angajamentelor de că­ colectivele de redacţie ale ga­ convenţia libretului tradiţional), Gheorqhiu. „Contesa Marîtza" acum unanim recunoscut. Im­
In cadrul întreprinderii noas­ tre o formaţie de lucru, darea zetelor de perete, analizează de imaginea musichal-ului năs­ este un spectacol făcut pune talentul lui M. Rarrilzf-an,
tre există o veche traditîe în în folosinţă înainte de termen periodic aclivitatea acestor® şi cut pe Broadway. Dacă ar mai cu qusl. fără ostentaţiile qenu- Puîu Sponta (excelent dansa­
organizarea unei aqitatiâ vizua­ a unor obiective, executarea se preocupă de qenerallzarea trăiStrauss, Kălmăn sau Le- lui. cu simţul măsurii, în care tor) şi Z. Szăntft.
le de substanţa, nu de decor, de lucrări de o calitate irepro­ iniţiativelor bune. In conduce­ Aspect din cabinetul de stomatologie al policlinicii din hăr s-ar mira. desimir, că ope­ se valorifică tradiţiile opere­ „M v Fair Lady". spectacol
mai ales în ce priveşte gazete­ şabilă ş.a.m.d. rea activităţii qazetelor de pe­ reta şi-a părăsit canoanele şi tei : fastul, bogăţia melodică. montat de maestrul Ton Dacian,
le de perete. Comitetul de par­ Sînt urmărite de către mun­ rete «avem întotdeauna în vede­ Călan. dovedeşte că noţiunile de. mu­
tid a m ilitat în permanenta citori! constructori si ru b rici­ re si stimulăm căutările colec­ zică, libret si dans funcţional,
pentru; a ieşi din acea formă le : „Cine concurează cu tro ti­ tivelor de redacţie pentru a cei a actorului total mijesc la
veche, de a scrie articole inter­ prezenta cît mal reuşit. din orizontul quslului public aMe
minabile la qazetele de perete, punct de vedere publicistic, un IU ACTIVITATEA MECANIZATORILOR SE crite rii de selecţie, că Shaw
pentru abordarea unor genuri aspect sau altul al muncii. Cu este preferat înaintea unor ve­
noi, scurte, interesante şl, în alte cuvinte, lăsăm teren pen­ rita b ili industriaşi aî libretului
primul rînd pentru prezenta în tru afirmarea Iniţiativei, a de operetă cum au fost Stein
fiecare ediţie a caricaturilor qîndlrii colective.
care combat unele deficiente Fireşte, nu toate qazetele SI SI NIVELUL SCĂZU TI RECOLTELOR sl Jenbach. Prezenta te c u lu i
ce au loc In întreprindere. Con­ noastre de perete sînt la nive­ spiritual a! lui Bernard Shaw.
sider foarte bună iniţiativa co­ lul cerinţelor. Colectivele de muzica electrizantă a lut Fre-
lectivului de redacţie a gazetei redacţie ale qazetelor de pere­ derlck Loewe prilejuiesc un
de perete de la o organizaţie te de la „Producţie industriala* spectacol proaspăt, dinamic,
de partid dîn sectorul mecani­ si „Exploatare auto", de pildă, In fata mecanizatorilor sint te şi s-au aprobat indicatori! iar cheltuielile Ia 1 000 lei ve­ torîlor pentru ridicarea ca lifi­ situat m ult deasupra nlveln’ul
cului $ei. de a dedica o rubrică mu sesizează operativ anumi­ puse sarcini deosebite privind de plan pentru anul următor, nituri (la semestru) s-au de­ cării lor profesionale. obişnuit al divertismentului
..Fruntaşului ediţiei". De fiecare te stări de lucruri şî. dîn a­ extinderea gradului de meca­ a scos la iveală că rezervele păşit cu peste 600 lei (?). Să Numai astfel va fi posibilă accidental. Povestea ftorărese!
dată, la fiecare ediţie, la gaze­ ceastă cauză materialele pu­ nizare a lucrărilor agricole şi de creştere a productivităţii nu mai amintim de producti­ respectarea tehnologiilor dc de la Covent Garden. metamor
tă apare creionat un portret al blicate nu au eficacitate. scurtarea perioadelor de exe­ muncii, a veniturilor unităţii vitatea muncii, care este cu lucru cerute de fiecare cultu­ fozatâ într-o veritabilă ladv
unui tovarăş, care se numără mult sub posibilităţi, exislînd ră Si, pe această bază. obţine­ graţie aptitudinilor pvamalio
neta, pierde cursa", „M uncitorii In concurs — şi după închi­ cutare a acestora, fapt care se şi a producţiei agricole în co­ nire ale profesorului Hiqaîns
Intr-adevăr printre cei mal des­ oglindeşte nem ijlocit in nive­ operativele deservite nu au 4 secţii unde, pînă la începu­ rea de recolte sporite, precum
întreabă,
redacţia răspunde"
toinici fruntaşi. Oamenii urmă­ sau „M uncitorul întreabă, tova­ derea Iul — ne vom pre­ lul producţiei realizate la hec­ fost nici pe departe fru ctifi­ tul lunii trecute, aceasta nu si aplicarea cu eficacitatea este interpretată a i mnltă volo
resc, chiar şl din simplă cu­ răşul inginer, maistrul, şefii] de ocupa să ridicăm activi- tar. Sînt unele culturi (cerea­ cate la nivelul cerinţelor. Fap­ depăşea 10 000 lei pe salariat. scontată a principiului gestiu­ sie şi har de către; Tîtus Mo
riozitate. să vadă oare munci­ echipă răspund", „Să batem t-atea qazetelor noastre de lele păioase), la care. meca­ tul că la principalele categorii Din cele 17 secţii ale între­ nii economice proprii. Toate riru Emil Rotundu, Olimpia
tor fruntaş, care formaţie frun­ perete la nivelul cerinţelor nizarea lucrărilor fiind reali­ de lucrări agricole — respec­ prinderii, de abia 7 şi-au rea­ acestea oblîqă comitetul de Blzera, Tulîa Ivanov. VasPo
taşă s-au evidenţiat la gazeta fierul cît e cald“ , „Ştiati că..."— actuale, să le asiqurâm un loc zată aproape sulă la sută. tiv la arături pentru insâmîn- lizat planul de venituri, res­ partid de la I.M.A. Orăştie să Hojda. Tuliu Mare, Ştefan Va-
vizează probleme
nu de ultim ul rlnd în cadrul
rubrici care
de perete. Comisia pentru acti­ foarte concrete din viata şan­ soarta recoltei depinde în mă­ tă rl. discuit, semănat, plantat tantele localizîndu-se acolo desfăşoare o mai susţinută site, Nîcolae Popescu, Marlus
vitatea de propagandă, învăţă* tierelor noastre. formelor muncii politice de sură hotăritoare de aportul cartofi, prăşit, cosit mecanic, unde şefii secţiilor nu au ma­ muncă politică Si organizato­ Sola şl alţii. Tablourile core­
mînt $1 cultură do pe Ungă co­ Un lucru demn de remarcat ; masă, al mijloacelor de mobi­ tractoriştilor. Sarcina de că­ recoltat cu combina, balotat nifestat exigenta cuvenită fa­ rică. să mobilizeze întrequl grafice oferite de balet sînt de
m itetul nostru de partid are în lizare a colectivului de munci­ petenie a secţiilor de mecani­ paie ş.a. — prevederile planu­ tă de modul cum unii mecani­ colectiv dc muncă al între­ o mare precizie, fantezie şt
vedere extinderea acestei in i­ în perioada inundaţiilor si în tori, Inqînerl si tehnicieni con­ zare si a comitetelor de direc­ lui s-au îndeplinit doar par­ zatori înteleq sâ-şl facă dato­ prinderii la înfăptuirea obiec­ gratie.
continuare, gazetele de perete
ţiative. De asemenea, o allă structori la realizarea exempla­ ţie ale I.M.A. este, aşadar, u­ ţial, la unele realizările fiind ria la locul de muncă. A tita tivelor puse de partid în faţa
mecanizatorilor.
rubrică eficientă este „în u lti­ eu m ilitat pentru mobilizarea ră a sarcinilor ultim ului ian al tilizarea cu maximă eficientă în proporţie de sub 70 la su­ timp cît unii mecanizatori ca AL* COVACI
mul vagon*, care se referă la totală a colectivului de munci­ cincinalului $t pregătirea cît a utilajelor din dotare, ceea lă, denotă că In cadrul sec­ Gheorqhe Ceausu, Petru Roşo-
unit salariat! care au rămas în tori, ingineri şi tehnicieni de la mai temeinică a condiţiilor ce îşi găseşte corespondent ţiilo r nu s-au întronat cu fer­ roqan, Ilie Roşu sau Dumitru
urmă cu realizarea sarcinilor T.C.S.H. Rubricile „A zi mal pentru trecerea la înfăptuirea direct şi în situaţia economi- mitate spiritul de ordine şi Popescu lipsesc nemotivat în
mult, mal bine şi mal repede viitorului cincinal. zilele bune de lucru în cîmp.
de plan. co-financiară a unităţilor. Cum disciplina, răspunderea pentru
ca oricînd", „Un singur gînd, o Aşteptăm, ctj încredere, cla­ îar alţii ca Petru Mezei, Ion
Consider cfl o rubrică Inte­ se finalizează însă în practică ca fiecare mecanizator să fo­ Dănilă sau Ştefan Cibu se
sinqură voinţă" aiy arălal con­ sificarea qazetelor noastre de
resantă este $î cea a gazetei de cret unde au participat oamenii aceste obiective ? losească cu randament maxim prezintă la serviciu sub In­
perete de la şantierul nr. 4 de noştri în opera de refacere, ce perete In concurs. Adunarea salariaţilor de la utilajele ce le are în primire. fluenta băuturii, e şi firesc ca
secţiile din care fac parte să
construcţii de locuinţe. Sub for­ au întreprins, cum se desfă- CORNEL COVALIOV I.M.A. Orăştie, în care s-au Ca urmare, veniturile pe 7 nu-şi îndeplinească planul de
secretarul Comitetului de partid analizat rezultatele activităţii luni au fost cu 4,5 procente venituri.
al I.C.S. Hunedoara pînă la începutul lu n ii trecu­ mal mici decit cele stabilite, Este adevărat că, intr-o oa­
recare măsură, condiţiile c li­
Puterea exemplu­ matice şi neasiqurarea unor
cerinţe elementare de viată şi
muncă de către
conducerile
unor C.A.P. au influenţat ne­
gativ asupra desfăşurării nor­ Anunţă deschiderea unei unităţi de ANTICA­
lui personal să lipsa unui climat corespun­ drul căreia va funcţiona şi secţia Cartea prin
male a lucrărilor aqricole, în­
RIAT în m unicipiul Deva, Pia|a Unirii, nr. 4, în ca­
zător de ordine şi disciplină
în rîndul mecanizatorilor a lă­ poştă.
sat amprente vizibile asupra Anticariatul vinde şi achiziţionează de Ia popu­
n vedem adeseori trecînd cu manevre greşite, am fost p ri­ eficientei activităţii economice laţie cărţi din diferite domenii.
trenuri de marfă sau călători m iţi cu trenul pe linia a V-a. a I.M.A. Orăştie.
— nesflrşite garnituri de va­ ocupată cu o locomotivă Die­ Abordînd pe larq deficien­ C I T I T O R I I
goane. J1 vedem şi-l recunoaş­ sel şi două vagoane. Deşi a­ tele existente şl cauzele care
tem. Este mecanicul din mar­ veam viteză şl trenul ne îm ­ le-au qenerat. măsurile ce se Folosindu-vâ de serviciile unităţii de anticariat
chiza (locomotivei. El face par­ pingea, am reuşit să oprim la impun In vederea recuperării
te din acea categorie de oa­ 19 metri de convoiul de ma­ restantelor fată de planul de vă puteţi completa biblioteca personală.
meni pentru care vigilenta ca­ nevră. Apoi, după clteva c li­ venituri, precum şl acţiunile
pătă de multe ori sensul des­ pe de tăcere, mecanicul Iosif ce trebuie întreprinse pentru
toiniciei şi al spiritului de sa­ Blaga continuă : Am fost pre­ a crea premise favorabile în­
deplinirii indicatorilor de plan
crificiu. miat şl eu, şi Vaslle, pentru pe anul 1971, în cuvlntul lor
— De fapt — îmi «punea fapta noastră. Dar nu ăsta tovarăşii Ion Şendrescu. O vi-
deunăzi Paul Erdey, şeful ad­ cred câ-i cel mai important lu­ diu Marîş, inq. Muneanu / y
junct la Depoul C F.R. Slme- cru. Important rămine faptul Francisc. Ion Viorel ş.a. au
ria — la şcoala personalului că orice mecanic ar fi fost, e­ reliefat necesitatea ca atu co­
se Insistă asupra acestui lu ­ venimentul lot n-ar fi avut mitetul de direcţie al I.M.A., întreprinderea de
cru In mod deosebit. La fleca­ loc. şelii secţiilor de mecanizare,
re om de-al nostru, grija pen­ Ce-1 determina pe mecanic cit şi flecare mecanizator să
tru siguranţa circulaţiei, obli­ să-mi vorbească astfel ? De depună eforturi sporite pentru
gativitatea respectării instruc­ mai mulţi ani secretar al or- îmbunătăţirea indicelui de u-
ţiunilor trebuie să se împle­ qanizatiei de bază. comunistul tilîzare a parcului de tractoare refeie electrice Deva
tească cu vigilenta, consti­ Blaga este acel om ce a ştiut, st maşini, pentru menţinerea
tuind de fapt esenţa muncii prjn puterea exemplului său acestora în permanentă stare
noastre. Un exemplu ' In ur­ personal, să Insufle mecanici­ de funcţionare. Materializarea
mă cu puţin timp, mecanicul lor şl fochlştilor din organi­ unui asemenea deziderat nu
Iosif Blaga şl ajutorul său Va­ zaţia sa sentimentul respon­ Blocuri noi in cartierul „Stadion" Hunedoara, este de conceput în afara unei ANGAJEAZA IMEDIAT :
sil© Onac, ducînd trenul 22401, sabilităţii. al datoriei, al des­ Foto s V. ONOIU discipline riguroase $i a preo­
au împiedicat producerea u­ toiniciei. Pentru acest motiv cupării continue a mecanlza- — mecanici auto
nui eveniment dîn statia Orăş- mecanici ca loan Matiş, Ghe-
tie, demonstrînd prin aceasta rasîm Furdui, Alexandru O- - zidari.
gradul măiestriei profesionale sian, Eugen Cernău, ca şi fo-
la care au ajuns, vigilenta de chiştii lor, dau dovadă de pri­ cunoaşterea precisă o problemelor de rezolvat, o areutătilor ce Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968.
care dau dovadă în timpul cepere şi hărnicie. LUCIDITATEA DECIZIILOR trebuie învinse şi n-au nici suportul viguros ol perseverentei $1
serviciului. N ici un mecanic din orga­ competentei de punere a lor în aplicare în cele moi bune condi- Pentru informaţii suplimentare vâ puteţi adresa
Cu sentimentul că voi recu­ nizaţia de partid al cărei se­ ' ţiuni. Pentru exemplificare nu dorim sâ pătrundem în Intimitatea
noaşte în munca acestora, cretar este Iosif Blaga nu lu ­ unor cazuri concrete de la exploatări miniere dîn Valea Jiului, serviciului personal al I.R.E, Deva, str. G. Enescu,
munca altor mecanici şl fo- crează cu pierderi. Dintr-un (ttrm p te ^ i o p pq l I de la unele unităti din ramura materialelor de construcţii sau din
chlşti dîn depoul slmerlan. am calcul făcut, a rezultat că fie­ industria locală. Amănuntele sînt de astă dată neesentiote. Esen­ nr* 37—39, între orele 7—15, în fiecare zi,
urcat în marchiza ¡locomotivei care brigadă de locomotivă ţială ni se pare necesitatea ca fiecare organism de conducere
Diesel electrice unde doi oa­ reuşeşte să economisească lu ­ să-şi evalueze matur si lucid deciziile, hotâririle şi opţiunile care
meni. cu fotele senine, zîm bi- nar cile 15 tone de combusti­ Pentru că, ducînd lucrurile pînă Io capăt, nu putem ocoli ade­ ii călăuzesc şi ii determină activitatea diurnă şi sâ le arunce În­
toare, m-au întîmpînat cu o bil convenţional, ceea ce e­ vărul că exemplul citat, de la Hunedoara, nu ne stă prea lasne drăzneţ şi deschis în balanţa eficacităţii. Şi, mai cu seamă, să
caldă slrlngere de mină. Şi a­ chivalează cu remorcarea su­ la-ndemînă. Destul de adesea, din păcate, viaţa ne scoate în le judece numai $1 numai după această unitate de măsură pe
ceşti oameni deschişi s-au vă­ plimentară a încă 4 trenuri pe cale unele conduceri înglodate intr-o avalanşă de planuri de care trebuie s-o recunoască drept condiţia sine qua non pentru
zul aproape ,.neputincioşi" să distanta Simeria Triaj — Si­ măsuri, in holoriri, circulare, ordine şi dispoziţii, lipsite de sîmbu- realul progres şi autentica prosperitate economico o întreprin­
vorbească despre cazul lor biu. rele eficacităţii. Slnt aşa-zisele decizii care nu-şî trag seva din derilor cu o căror conducere sînt investite.
— Aveam ordin de oprire
în Orăştie. Din cauza unor JLIE COJOCARU

— Intre calitate şf preţul de
DR U ntlO$ DC IA L15 MUL UI • DR UMU L S0C1PLISMULÜI • DRUMUL vînzare este vreo condiţiona­
(U rm a r& tfin p a u l i i re, sau preţul e unic pe pro­
dus ?
— Legile în vigoare indică
— De ce n-am găsit car toii în mod obligatoriu desfacerea
decit la o sinqură unitate din produselor pe calităţi, cu pre­
turi diferite, aşa cum sînt sta­
or aş ?
— Pentru că nu există o bilite de comisia judeţeană de
'¡ursă de aprovizionare siqură. considerat la l.A.S. ..extra" determinat să... umblăm la besc cu judelui, să primesc o — Cu excepţii- în unele zile, preturi.
— Dar roşii ? cu preţ de calitatea 1 (unita­ scriptele gestionarului Con­ derogare. Dacă nu se poate, în special luni $1 marţi, pen­ — De ce roşiile, ardeii, car­
— Acelaşi motiv. tea nr. 4 din piaţa nr. 2). Şi stantin Monolache. Zărindu-ne revin imediat la preţul oficial. tru că nu se recoltează dum i­ tofii au totuşi un singur pret,
— Dar fasole verde ? acum, despre calitatea produ­ şi bânuindu-ne ca „suspecţi", Interesant, nu ? S-au elabo­ nica. Putem însă spune că am pentru calitatea 1 ?
— E o raritate. Din 85 de qestionarul şi-a lăsat treaba rat preturile oficiale de către reuşit, cu produsele pe care — Se poate întîmpla ca,
tone contractate ou intrat sului de la I A.S. : ardei pu­ (aranjarea unei tarabe cu Biroul permanent al Comite­ le-am pus la dispoziţie, să sa­ datorită deficientelor organiza­
trezi de să nu pui mîna pe
doar 41. ei... Pericol de in fe cţie ! Ne Iructe) si, fulqerător. „şi-a a­ tului executiv al Consiliului tisfacem cerinţele. torice de ordin intern, ale
— La unele unităţi ara qăsit dus aminte" că nu a comple­ popular judeţean prin decizia — Integral ? noastre, fn mod deosebit la
vinete model „m ini", la altele exprimăm nedumerirea. Ni se tat procesul verbal de schim­ nr. 440/1970 dar şeful C.L.F. — La aceasta oră nu reuşim Deva. să existe asemenea as­
răspunde : „Preţul este leqalî
— mari cît dovleacul, dar toa­ ardeiul a fost a-ntîia cînd bare a preturilor. Cînd am in ­ dă dispoziţii personale, iar să satisfacem cerinţele popu­ pecte. Au fost luate măsuri în
te la preţ de calitatea I... era... tînăr. cînd l-a cules. trat în vorbă, tocmai comple­ cind este Întrebat cu ce drept, laţiei la roşii şi cartofi. acest sens, cîţiva lucrători au
— S-ar putea, că alea mîcl se qindeşte să ceară derogare. — Ce părere aveţi despre fost înlăturaţi.
uneori sînt mai bune la qust. Nu-1 cumpără nimeni (drese!). tase o rubrică t cea care îl in­ Pînă la ora 9 nu o ceruse! aprovizionarea m unicipiului — N -atl pulea explica de
teresa : transferul calităţii ro­
Avem si „extra”, cu 1,90".
— Cine apreciază calitatea şiilor venite cu 1.70 la „ex­ Şi, roşiile se vindeau la su- Deva ? ce unele produse, deşi sînt de
E acelaşi
Da I L-am văzut.
produselor etalate în meqa- ardei, vă asîqurăm. care la u­ tra", cu 1,90. prapreţ. — In acest an, si în prezent, slabă calitate, se vind o pe­
zine ? nitatea 4 C.L.F. se vinde cu Deva este mai bine a p ro v i-, rioadă îndelungată — timp In
— Mai în tli depozitul, apoi — E leqal ? n încheierea Investiga­ zionată. care se depreciază — la pre­
vînzătorut care recepţionează pret de calitatea în tli — 1.60 — Roşiile au sosit aseară, I turi „staţionare" ?
lei. In vecini de „taraba" ţiei briqăzii am stat de — Ce credeţi despre calita­ — La Hunedoara şi Petro­
marfa. I.A.S., asociaţia intereoopera- la ralitatea întîi (factura 4412 vorbă cu tovarăşul tea legumelor şi fructelor a­
l-am urat tovarăşului noroc tistâ vinde ardeiul din soiul — n.n,), dar am prim it dispo­ Teodor Berghîan, directorul şani n-am in tîln it acest aspect.
bun si succes în ramură. celui dc 1 60. cu 2 lei, iar v i­ ziţie de la tovarăşul Popa să IJ.V.L.F. Hunedoara. flate fn prezent în vlnzare ? S-a manifestat la Deva, ca ur­
Dar ce facem cu aprovizio­ netele cu vi lei, fată de preţul le vindem la „extra". — Consider că la această — In prezent, calitatea pro­ mare a lipsei de operativitate
narea ? — ? I duselor, mai puţin la roşii $1 a lucratorilor noştri in reaşe­
C.L.F. — 1,55, oră aprovizionarea e bună I ardei, este corespunzătoare. zarea preturilor, deşi este da­
Tovarăşul Alexandru Zudor Momentan, descumpăniţi, ve­ — Pe ce anume vă înteme­ Roşiile slnt de mărime subdi­ tă o indicaţie obliqatorie în
— 'administratorul pieţei — ne rificăm autenticitatea dispozi­ iat! afirmaţia ? mensionată. Jumătate verzi, iar acest sens.
explică cum că „noi avem dis­ ţiei la unitatea nr. I. A ici, a­ — Pe laptul că a fost pre­ la ardei faţă de 15—20 bucăţi — Din cifrele citate reiese
poziţii ca si dinsii să vîndă la flăm de )a gestionara Sabina luată întreaga cantitate de la kilogram, cit ar fi normal, că populaţia n-a dus lipsă de
preţul oficial, dar spun că au Popescu că ,,roşiile-s frumoa­ produse de la cooperativele a­ se ajunge pînă la 30 de bucăţi legume şî fructe. De ce atunci
Comerţul organizat este re- derogare. In scris n-am prim ii se si prea ieftine. Atunci am gricole de producţie din judeţ, la kilogram. Aceasta pentru în unele unităţi nu se găsesc
irezental în piaţa nr. 1 a Hu­ încă n i m i c . I n scris nu s-a făcut proces-verbal de schim­ iar ponderea în aproviziona­ că nu am reuşit încă să ne produse, iar la altele se aş­
nedoarei de către unităti ale prim it nim ic si nu se ştie da­ re — mutaţiile — a fost rea­ impunem punctul de vedere teaptă la rînd cite un ceas-
C.L.F., l.A.S. si asociaţiilor in- că e sau nu legal. bare a preţului (tot la 1 90 — lizată si depăşită. Fată de în ceea ce priveşte respecta­ două ? Nu se pot scurta aceste
lercooneraliste din judeţul n.n,). Avem d re p tu l!". 7 600 tone plan la legume rea calităţii de către uni! fur­ cozi ?
Dolj. Trei sectoare, cu trei Procesul verbal aici era In­ s-au desfăcut 8 400, fală de nizori. — Se pot. Situaţia s-a creat
oreturi oficiale pe acelaşi pro­ tr-adevăr completat, parafat, 6 400 tone cartofi, s-au desfă­ — De ce se pun totuşi, tn pentru că au fost trim işi ca
cut 8 200, iar la iructe, fală de
dus, de aceeaşi calitate (leo- vînzare, roşii zdrobite, strica­ deleqatî pentru primirea măr­
relic). Concret : l.A.S. vinde semnat etc. Totul leqal. Oare? 1 370 tone, s-au vindut 1 450 te ? fii qestionarii de unităţi. Cînd
ardei gras ,.de-a-ntiia" cu 1.60 Dar să vedem ce ne spune si tone pe inlreg judeţul. — Vina este a gestionaru­ se întorc, descarcă produsele
lei (despre calitate vom mai La unitatea C.L.F. nr. 2 din tovarăşul loan Popa, şeful — Luind în considerare a- lui. care nu le sortează. Cit la ei în unităti si nu le mai
vorbi) Si ,.extra“ cu 1.90 lei. Hunedoara se desfăceau de C.L.F. Hunedoara : cesle cantitătl, apreciaţi că despre vinele. în acest an am repartizează în reţea. Desigur,
asociaţia inlercoopcratislă, a­ populaţia a fost aprovizionată avut vinele excepţionale în vom lua măsuri pentru repar­
celaşi ardei (de 1,60). cu 2 lei zor roşii cu 1,90 Ici (pret de — E prima dală cînd am fă­ satisfăcător cu legume si fruc­ proporţie de aproximativ 98 la tizarea proporţională a mărfu­
iar C.L.F. desface produsul ,,extra"). Aspectul, însă, ne-a cut asta. Tocmai voiam să vor­ te t sută. rilo r In toate magazinele.