Page 24 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 24
Difuzarea la O.N.U. a memoriului explicativ Vizita delegaţiei
militare române ATLAS
privind înscrierea pe ordinea de zi a sesiunii în R. D. Germană
\ VINUL Şl LONGEVITATEA
au vizitat apoi turnul dc te
BERLIN 5 (Aqerpres). - Do-
Adunării Generale a problemei restabilirii leqatia m ilitară româna, con leviziune. \ de 102 ani, a efectuat
în virstă
Eva Kanony,
i
Simbălă, membrii delegaţiei
dusă de ministrul forţelor ar
mate. qeneral-colonel Ion lo- române au părăsit Berlinul vineri pe ruta Paris — Tou-
niţă. care se altă în R D. Ger plecînd intr-o vizită prin ţară. 1 louse primul său zbor la
bordul unui avion cu reoc-
i
mană, a vizitai vineri un cen
Ei au fost oaspeţii unor uni
drepturilor legitime ale D. P. Chineze m ilitare Ncubranrienburq. Co tăţi m ilitare ale R.D.G. 1 ’ ţie. Chestionată de ziorişti
tru dc instrucţie al regiunii
Oaspeţilor le-au
fost pre-
asupra secretului longevi-
mandantul regiunii militare z.cntalo armamcnlul şi tehnica \ tâţij şi vioiciunii sale, bâ-
general-maior Kurl l.anqr. a de înzestrare laboratoare, săli l trina doamnă a dat urmă'
NEW YORK 5 (Aqerpres).— nare care s-a anqajat in mod împotriva colonialismului, sub oierii o masă in cinstea oas de specialitate. organizarea , toarea reţetă : un pahar
La N aţiunile Unite, a iost di irezistibil pe drumul progre toate formele şale. in vederea peţilor români. K url Lanqe şi procesului dc instrucţie şi c- 1 de vin curat la fiecare
fuzat. ca document oficial al sului. exercitării dreptului lor la Ion loniţâ au rostii toasturi. ducaţie militară. ^ masă şi un altul mai mic
Adunării Generale a O.N.U., Acestei mari puteri, tară cu auLorielerminarr si Ia inde General-colonel Ion Ioniţă a 1 de apă, amestecată cu
memoriul explicativ la scri cea mai mare populaţie din pendentă. f.onlorm principiilor In aceeaşi zi. delegaţia a apreciat bogata şi moderna
soarea prin care. la 15 auqust lume, renre/.cnlînd aproape un Cartei O.N.U. vizitat, la Berlin. Poarta Bran- bază tehnico-materială de care | puţin zahăr..,
a.c. reprezentanţii permanent» sfert din omenire. membru In memofiul explicativ se a denbur 1. Delegaţia a depus o dispun unităţile vizitate.
la O.N.U, ai unui număr de fondator al O.N.U. si membru jerbă de flori la placa come Seara dclfiqaţia a sosit pe I EXPLOZIE INCIDENTALA
M ţări, Intre care 5! Republica permanent ol Consiliului de rată. de asemenea ră refu morativă aflată pe locul tinde Insula Ruqcn. | la belfast
Socialistă România au cerut Securitate, i sc refuză, din zul persistent de a sp resti a căzut la datorie grănicerul O violentă explozie a
înscrierea pe ordinea ric zi 1949, prin manevre sistemati tui R. P. Chineze locul care erou. subofiţerul Reinhold fn vizita sa delegaţia este ’ distrus un transformatei
provizorie a celei de-a XXV-a ce, po-sibililalea de a ocupa îi revine de drept în sinul Muhn. A fost de ia|ă Nicolao însoţită de qeneraMocoienent \ la Belfast in noaptea de
sesiuni a Adunării Gene locul pe care îl conferă dreu- O.N.U. constituie nu numai o rieissncr Werner, adjunct al i vineri spre simbătă, lă*
rale a punctului intitulat : tu) său deplin. nerircplal.fi de o deosebită qra- Chenca ambasadorul Româ m inistrului apărării naţionale J sind fără curent sute de
„Restabilirea drepturilor legi vi'at.c dar cslc si contrar u niei la Berlin. Oaspeţii români al R.D.G. \ locuinţe. Poliţia a desco-
time ale Republicii Populare In relaţiile sale internaţio nuia din principiile fundamen ^ perii în apropiere un ca*
Chineze la O.N.U.", nale, quvernul R. P. Chinr/p. tale ale organizaţiei mondia 1 davru mutilat şi o altă
In memoriul explicaliv se 0- a practicat întotdeauna o po le. anume vocaţia sa de uni Sosesc primele delegaţii la
rală că guvernele ţărilor res litică îndreptată spre rezol versalitate. * persoană grav rănită. Ur-
pective consideră că proble varea prin mijloace paşnicr a Restabilirea R P Chineze \ me de sînge, pe care au
ma restabilirii Republicii Popu tuturor diferendelor care pot tn drepturile sale legitime la i fost lansaţi câini poliţişti,
lare Chineze In drepturile sale exista sau apărea între state Organizaţia N aţiunilor Unite conferinfa tarilor neangajate par să indice prezenţa
teqilime la O.N.U, este mai independente. Cea mai huna şi în toate orqamsmelc care \ unui al treilea personaj in
mult ca oricind. vitală. In spe ilustrare posibilă a acestei po depind sau sînt leqalo de a LUSAKA 5 (Aqerpres). — re au rolul de a fixa p rio ri ^ momentul exploziei, de-
cial pentru viitorul orqaniza- litic i este oferită, printre al ceasta. precum 51 recunoaşte Ultimele pregătiri efectuate la tăţile problemelor de pe aqen- 1 spre care se crede că s-a
liei ; aceasta cu allt mai mult tele de respertarra scrupuloa rea reprezentanţilor guvernu Lusaka in vederea conferinţei da conferinţei. In acest sens. produs în mod accidental
cu cit China populară a fost să de către China a acorduri lui R P. Chineze ca singurii la nivel înalt a statelor nean- se menţionează că aspectele ^ in momentul plasării unei
absentă de la Naţiunile Unite lor de la Geneva din 1054. t i reprezentanţi leqilim i ai Chi qajatc. care urmează să sc economice vor beneficia de un i bombe. In portbagajul u
de peste 20 de ani şi că este vind Indochina. şi a celor din nei la O.N.U. — se spune in deschidă marii, coincid r.u so toc prioritar in cadrul dezba nui automobil avariat de
Imperativ ca. In momentul 1962 privind Laosul. memoriul explicaliv — consti sirea primelor dcloqaţii la a- terilor. cooperarea economică I explozie a fost descope
dnd sărbătorim 25 de ani de Faplele au demonstrat şi de tuie o necrsilate imperioasă şi <castă reuniune. In capitala dintre stolele neanqajate fi i ritâ o bombă neexplodatâ
existentă a O.N.U., restabili monstrează amplu — se ara urgentă pentru întărirea auto Zambiei au sosit, deja dele ind privită in contextul celei * şi exemplare din „Vocea
rea drepturilor legitime ale tă în continuare în memoriu rităţii si încrederii în areastă gaţia revloneză, condusă de de-a doua „decade a dezvol 1 Nordului", xiar în legătură
Chinei la N aţiunile Unite să — că R. P. Chineză aspiră sin organizaţie. Aceasta implică premierul Sirimavo Bandara- tării", iniţiate de O.N.U. \ cu care se afirmă că ar
fie pe deplin recunoscută. cer la pace şi coexistentă paş evpulzarra imcriictă a repre naikc. delegaţia Guyanei. în Alături de intensificarea re L fi subvenţionat de o gru*
Aceste guverne — se arată nică cu toate tărilp pe baza zentanţilor clicii Ini Cian Kai-şi frunte eu primul ministru. laţiilor economice dintre sta . pare extremistă din Re-
!n memoriul explicativ — de principiilor respectării indepen de pe locul pe rare il ocupă Lorbos Bmnhanv Sînt. aştep tele neangajate, pe ordinea de 1 publica Irlanda.
nunţă şi se ridică, de mult! dentei şi inleqritătii teritoria în mod alu ziv la O.N.U. şi taţi de asemenea şefi de sta zi a conferinţei la nivel înalt
ani. Îm potriva politicii ostile le neamestecului în treburile in ţoale organismele sale. te si alte oficialităţi din peste liqurca/ă de asemenea, pro | DUBLU ACCIDENT
ji discrim inatorii duse de u interne oqalilăţii respectului 55 de ţări. bleme referitoare ta aspecte
nele guverne Îm potriva guver reciproc şi a dreptului fiecărui O După cum s-a anuntat. la majore ale actualităţii inter . Ciocnirea unui autoca*
nului legitim al Chinei sinqu- popor do a-$i hotărî propria La Naţiunile Im ite s-a anun- Lusaka se desfăşoară o şedin naţionale printre care situa * mion, care transporta ci*
rul reprezentant autentic al soartă. Printre altele China lat că Guineea a devenit co ţă a Comitetului permanent de ţia din Orientul Apropiat din ^ ment, cu un altul încărcat
marelui popor chinez, moşte s-a declarat întotdeauna in fa preqătire a conferinţei. 1 or la peninsula ¡ndochineză, lupta . cu seminţe de floarea-
autor la cererea de înscriere
nitor al unei civilizaţii mile voarea popoarelor care luptă a punctului privind restabili MOSCOVA. Vedere panoramică. In prim plan - memora 6 septembrie se deschide o în- de eliberare a popoarelor din soarelui pe şoseaua ls*
rea drepturilor legitime ale bila statuie a lui V. I. Lemn, in planul doi - hotelul „Rossia". tîlnire a m iniştrilor afacerilor teritoriile africane aflate încă \ Iambul — Edirne a atras
sul) dominaţie rasistă sau co
externe ai ţărilor participante.
la scurt timp un accident
R P. C hineze la O.N.U.
Cele două reuniuni prelim ina lonială. , mult mai grav, Pâtrunzind
„In Parlamentul francez domneşte * in imensul nor de prof de
stirnit
ciment şi seminţe
^
^ de coliziunea autocamioa
! VATICAN 5 (A qorproi). - A g ito |„le loe io le nu ocolesc nici mi BERLIN. La Berlin au în TEHERAN. Potrivit prime puternice din parlca ţărilor nelor, două autobuze ve-
o atmosferă favorabilă conferinţei , nusculul H ol ol V ofic-i-..iluî, o m p lo jo t pe 44 de hec*ore în cuprinsul ceput convorbirile între Ma lor rezultate ale alegerilor africane şi asiatice, membre 1 nind cu viteză din di-
ţi de Iu-
g o riii V aticanului
Romei. Vineri, grupuri de membri
oi
f j 5 '6 lo ri Hin im prim orii ou moniTestot - discret, dor provoeineJ Iclup1 xim Bcighianu, preşedintele depa» lamentate şi provinciale ale Commonwealth-ului. \ recţie opusă s*au ciocnit
■ îngrijorarea nulorifoţM or statului - cerind îm bunătăţirea situaţiei lor Comitetului de Stat a) Pla desfăşurate vineri in Iran, In preajma consultărilor ce 1 la rindul lor din cauza
europene de securitate“ economice M a n ilcito ţro g ă riilo r o determ inai cotidianul ,,JI Messo nificării din Republica So partidul de quvernămînt „Iran vor ave? loc la Londra în a- ' lipsei de vizibilitate. Ac
gnero” io rclotcto. pe un ton ro d it Ironic, că „t-m p de cîteva ore
N ovin" a obţinut 97,5 la sulă
Vaticanul a Iro if co'm orul unei lovituri de sloi m ilita re ". Surse ol?
S
ce lă tii poaale ou onunţet insă că o fic ia lită ţile consideră evenimen cialistă România şi Gerhard din voturile exprimate. ceaslă problemă cercuri o fi ^ cidentul s-a soldat cu
Schurcr, preşedintele Comisi
ciale britanice au indicai vi
moartea a 15 persoane.
tele co fiind dinir® cele mol serioose ţi im plicînd ,,o seric do p ro ei dc stat a planificării din Consiliile departamentale si neri că „quvernul Heath nu
VARŞOVIA 5. — Corespon raţiei celei mai profunde a bleme de ordin financiar ţi d iscip lin a r*. R. D. Germană, privind coor provinciale sînt adunări con
dentul Aqerpres, I. Dumitraş- popoarelor — pacea şi secun- donare? planurilor de dezvol are intenţia să renunţe |a ' 100 DE INECAJI
ru. transmite » Acbille Perclti. latoo. El a subliniat că pro tare o economiilor naţionale sultative care au sarcina de vînzările dc arme către \ PE KRISHNA
preşedintele Adunării Naţiona gresul social şi progresul in $1 extinderea colaborării eco s-i asista pe guvernatorii pro R.S.A.". Peste 100 de persoane,
le a Franţei, a acordat un in qcneral nu pot fi concepute vinciali şi districtuali în re 1 intre care 90 de copiii
nomico si a schimburilor de zolvarea problemelor admi MADRID. Peste 12 000 de
terviu corespondentului zia fără asiqurarca păcii. mărfuri între cele două ţari nistrative. mineri din bazinul carbonifer ' s*au înecat in urma scu-
rului „Trybuna Luriu" la Paris Relevind existenta unor re- Situaţia politicc-militară pentru perioada 1971-1975. Ovledo (Spanla| se qăsesc 1*» 1 fundării bacului Suprain-
cărcat pe ' Vdre se aflau
^
Refcrindu-se. printre altele, la laţii indelunqale de prietenie Vineri Maxim Berghîanu a prezent In qrevă. Acţiunea, . in apele umflate de ploi
problemele europene, el a ară şi colaborare între Franţa şî din Orientul Apropiat vizitat Uzina de maşini ngri- care reprezintă a doua marc 1 şi biciuite de furtună ale
tat că in Parlamentul francez Polonia. A. Pereţii a arătat că rn'e s combinatului Firts- întrerupere a lucrului din a ^ fiului Krishno din statul
chm ilt din Nenstadl, ¡ar în rest an, afecttnd compsnia
domneşte o atmosferă favora apropiata vizită pe rare o va cursul zilei de sîmbătă. Tîrqul minieră „Hunosa". a fost de ^ indian Mysore.
bilă conferinţei europene de (ace in Polonia in fruntea unei W ASHINGTON 5 (Aqerpres). m inistrul afacerilor externe, al de la Leipziq. clanşată In urma accidentului
— Purtătorul de cuvînt al De Republicii Arabe Unite, Mah i CUTREMUR
securitate. Totodată, Achille deleaatii parlamentare france care a avut loc săptămîna
partamentului dc Stat al S.U.A.. muri Riad, a adus la cunoştin ţ IN ERZINCAN
IVrettî a linul să sublinieze zo „va avpa darul să contri Hoheri. McCloskev, a declarai ţă însărcinatului cu afaceri al VARŞOVIA. In comunicatul trecută în m ie riile unei mine
Observatorul
seismolo-
rolul important ce revine par buie la întărirea legăturilor (ă ..dovezile de caro dispun S.IJ.A. la Cairo, precum şi re cu privire la vizita în Polo Şi care s-a soldai cu moartea ţ gic din Istanbul a anunţat
.
a trei muncilor».
lamentelor în realizarea aspl* dintre cele două popoare". S.U.A. confirmă că s-au produs prezentanţilor diplomatici ai nia a prem ierului afgan. Nonr 1 că la 4 septembrie in
violări ale acordului de înce U.R.S.S., A ngliei şi Franţei că Ahmed Ettrmadt, se arată că G reviştii cer totodată ma \ provincia Erzincan s-a pro*
tare a focului şi a stalu-quo- afirm aţiile quvernului ameri acesta a avut convorbiri cu jorarea salariilor.
u 1 l j din Orientul Apropiat“ . can privind violarea de către J. Cyrankîewlcz, în cadrul y dus un puternic cutre
mur de pămînt.
Potrivit
rela
SAIGON. După cum
El a adăugat că de acest fapt Egipt a încetării focului în cărora au fost abordate pro tează corespondentul din Sai- . » surselor oficiale, in urma
TRIPOLI. Guvernul libian a
„Frontul popular“ - învingător au fost sesizate pe căi diploma zona Canalului de Suez nu co bleme ale situaţiei interna hotărlt să naţionalizeze două qon al ziarului american \ acestei mişcări seismice
tice Republica Arabă Unită
respund adevărului. El a afir
şi
şî
ţionale actuale, precum
U.R.S.S. „încercăm rectificarea mat că quvernul israelian esle *l9riiul actual al rotaţiilor re marţ bănci străine, care fşl „New York Daily News", co 1 cinci persoane au lost
s]tuaţieî rezultate în urma vio cel care a violat încetarea fo c ip r o c e . Cei doi premieri au desfăşurau activitatea la T ri mandamentul forţelor armate 1 rănite, iar 216 case ou
fost avariate.
în alegerile din Chile (u ’ui in zona inlorzisă de pe cului construind fortificaţii U a acţiona în lavonrea' păcii, tîg'.ala Bank“ , în urmă cu insula Oldnawa cursuri de
ale S.U.A. a orqanlzat
pe
poli — .,Umma Bank” şi „Is-
lării confirmate n încetării fo-
tendinţa comună de
afirmat
est de Suez. M inistrul e q ip te a n
malul de vest al Canalului de a protestai, dc asemenea, îm reducerii încordării şi întă cîteva luni. participarea libia- relnstrutre a ofiţerilor torţe | INCENDIU VIOLENT
Suez", a prctizol purtătorul de potriva Lrimiterii de către ririi securităţii internaţiona nă la capitalul acestor insti lor reqlmulul de la Pnom Un violent incendiu a
SANTIAGO DE CHILE 5 (A- 1942, el a deţinut portololiul cuvlnt. S.U.A. a unor noi avioane le. Totodată, ei şi-su expri tuţii financiare a fost sporită Penh. acelehşi surse. 1 distrus in întregime plat*
Potrivit
gerpresl. — M inistrul de in M inisterului Sănătăţii Publice. Subliniind că S.U.A. „conti „Phantom“ Israelului. mat sprijinul fată de lupta deja la 51 la sută. SU-A. suportă, de asemenea, ^ forma pe care era
terne chilian a dat publicită Programul său electoral preve nuă să observe îndeaproape popoarelor pentru indepen i instalată o staţie au
ţii următorul comunicat p ri echilibrul m ilitar aşa cum au * denţă, îm potriva colonialis LONDRA. Săplămîna v ii cheltuielile pentru instruirea r tomată de pompare a pe-
vind alegerile prezidenţiale de, Intre allelc. reforma con îăcul-n şi înainte*. McClos mului Şi a dominaţiei străine. toare. la Londra urinează să a 14 000 de soldaţi cambod- ş traiului, situată in ocean la
care au avut loc vineri în stituţională, naţionalizarea u kev n spus că quvernul ame Un purtător de cuvlnt m ili Comunicatul arată că s-a sosească prim ii miniştri şl m i gieni In taberele m ilitare din 1 o distanţă de numai 5 km
Chile. nor ramuri importante ale e rican apreciază că „este de tar libanez a anunţat că. tn căzut de i=jcord să se studieze niştrii afacerilor externe din Vietnamul de sud şî Tailanris. , de Santa Barbara (Ca-
Salvador Allenrie, candida conomiei chiliene, generaliza cea mai mare importanţă ca cursul nopţii de vineri spra posibilităţile dc dezvoltare a mai multe ţări membre ale LONDRA. După cum s a a \ lifornia). Autorităţile se
tul „Frontului popular", — rea aplicării reformei aqrare. convorbirile între părţi, s u b sîmbă'ă. forţe blindate israe- relaţiilor reciproce pe plan Commonwealth-ului pentru a nunţat la Londra, între 20 şl ^ tem ca efectul acestui
1075 616 voturi (363 la sulă); auspiciile ambasadorului Gun* !ione ou pătruns în salul Kfar examina cu reprezentanţii / accident să nu fie similar
Pe planul politicii externe C huba din sudul Libanului — politic, economic şi cultura). guvernului britanic problema 25 septembrie ac., primul m i
Jorge Alessandri. candidat nar Jsrrina să continue". nistru al M arii Britanii. E- celui din ianuarie 1969,
,.independent". — 1 036 278 vo proqramul „Frontului populaT" relatează agenţia Franca reluării vînzărllor de arme riward Heath, însoţit de m i ş cind in această regiune
Presse. El a menţionai că. ulte
turi (34,9 Ia sulă): preconizează stabilirea de re PARIS. In capitala Franţei engleze către regimul rasist ţ o fort provocată o „mo-
★ rior. avioane israclicnc au e- a sosit, într-o vizită oficială. sud-african. După cum se ştie, nistrul de externe. Alee Dou
Radomiro Tonic, democrat- laţii diplomatice cu toate ţă fcctuat un raid în acelaşi sec glas-Home. va tace o vizită 1 ,ee neagră" de proporţii
creştin [de quvernămînt). — rile indiferent de regimul lor CAIRO 5 (Aqerpres). — Du tor şi au atacat, de asemenea Hubert Maga, preşedintele holărîrea de suspendare a în S.U.A., unde va lua parte \ considerabile.
Republicii
Şeful
Dahomey.
924 849 voturi (27.8 la sută). politic. pă cum anunţă egentia 4 localităţi rurale. A rtileria şi statului Dahomey s-a in ltln it embargoului asupri vânzări la ceremoniile consacrate a
16,3 la sută din alegătorii forţele blinriale libaneze ou r i vineri cu preşedintele Fran lor dc arme către Republica niversării .9 25 de ani de la în ) INUNDAJIt
înscrişi s-au abţinui de la vot, postat. împiedieînd înaintarea ţei. Georqes Pompidou, cu Sud-Africanâ a fost luată ime fiinţarea Organizaţiei N aţiu » IN FILIPINE
diat după victoria conserva
numărul volanţilor cilrindu-se unităţilor jsraeliene. precizează nilor Unite. In timpul şederii Inundaţiile care s-au
la 2 962 743. purtătorul de cuvînt libanez. care s-a înlretinut asupra torilor în alegerile de la sale la New York, Edwarri ) produs ca urmare a fur
Rezultă, aşadar, că Salvador Pe de isltă parte, un comuni unor probleme privind rela 18 iunie de primul ministru Hoath va avea convorbiri cu L lunilor tropicale ce s-au
Allende a cîştiqat votul popu ţiile dintre cele două ţări. Elward Heath, fiind confirm a preşedintele Nîxon ş| cu re . abătut asupra Fiiipinelar,
lar in confruntarea cu ceilalţi cat m ilitar difuzat la Tel A viv tă în faţa Camerei Comune ) ou provocat pînă in pre-
doi candidaţi 1 n truc î t el nu a confirmat aceste alacurt, precum şi în legătură cu une lor de ministrul afacerilor ex prezentanţii ilto r state care \ zenl moartea a peste 50
a obţinui majoritatea absolută mentionînri că ele au fost d iri le probleme actuale ale si terne. Dotiglas Home. Aceas vor participa la sesiunea ju j de persoane ş, rănirea
de voturi pentru a fi declarat jate împotriva poziţiilor pales tuaţiei internaţionale. tă hotărîre 1 slîrnît proteste biliară. multor altora. Numeroase
ales direct (jumătate plus unu tiniene amplasote pe ier ¡loriul ) case ou fost distruse, a
din voturile exprimate), Par libanez. i proximativ 33 000 de per
lamentul va trebui să desem , soane rămrnînd fără o-
neze pe viitorul preşedinte al
[ării într-nn interval de 50 zi J dăpost. Cele mai mori
le de )a dala alegerilor. După \ daune au fost semnalots
rum relevă agenţia France ^ in capitala filipineză, Mo-
Pressc dacă Parlamentul va S. U. A. : BILAN Ţ PAR LAM EN TAR nila, şi in împrejurimile
respecta tradiţia. candidatul \ acesteia, unde nu s-au
..Frontului popular" (alcătuit ' mai produs in decursul ul-
din comunişti socialişti şi ra \ t i mi lor 400 de ani inun
dicali) va lrebui să fie succe Senatorii şi membrii Came respinse totodată unele cereri popoarelor acestei regiuni po tiv. fapl destul de semnificativ i daţii de asemenea pro-
sorul actualului preşedinte, rei Reprezentanţilor au pără de noi fonduri ale Pentagonu sibilitatea să-şi exercite drep dacă se are în vedere că a ^ porţii.
Eduardo Frri. sit vineri Washingtonul ple- lui. printre care cele privind tul lor inalienabil de a-şi ho cum 3-4 ani iniţiative simila
Imediat dupâ anunţarea re cînri în circum scripţiile lor o- construirea unui nou port-a tărî singure soarta. re cu cele din acest an s-au \ VAL DE.. DELAPIDĂRI
zultatelor oficiale ale scruti lectorale unde îşi vor petrece vion atomic şi unui nou tip Conqresmenii liberali subli bucurat de sprijinul a cel mult ţ Şl FRAUDE
nului. in capitala ţarii a avut scurta vacantă parlamentară. de helicopter de luptă Dezba niază că numai datorită pro 8-10 senatori.
loc un mare m ilinq la care a In capitala ţârii. cronicarii terile asupra problemelor mi testelor lor şi opiniei publice Problema numărul unu a ţ Un voi neaşteptat de
luat cuvînlul Salvador Allcn- politici fac bilanţul acestei pri litare, scrie „New York T i americane trupele americane ţării continuă să rămină răz . delapidări şi fraude Qu
de. El a declarat r | va respec me părţi a dezbaterilor din mes". „au atras atenţia opiniei au fost retrase din Cambod- boiul din indochina. A titu d i determinat guvernul ar-
ta drepturile luluror chilieni cadrul congresului începute în publice americane asupra ma gm. Ei adaugă Ia capitolul nea faţă de această problemă 1 gentinian să-şi folosească
lor şi că va ap'ica in întregi ianuarie. Potrivit aprecierilor rilor cheltuieli alo Pentagonu realizări şi anularea oşa-nu- va hotărî, în multe state ame ţ puterile excepţionale pen
me programul ..Frontului popu qcneralc, opiniile grupării li lui şi au dovedit abilitatea mitei „Rezoluţii Tonkin", care ricane. rezultatele aleqerilor . fru a traduce ¡n justiţie
la r' anunţai in timpul campa berale bipartizane şi-au pus qrupârii liberale de a ralia la a fost folosită de fosta admi parţiale congresionale ce ur 1 pe vinovaţi. Aproape 50
niei sale electorale. „Guvernul serios amprenta asupra între poziţia sa multe voturi din ta nistraţie drept bază a escala mează a avea loc la 3 noiem ţ persoane, acuzate de a
meu. a spus Allende referin- gii desfăşurări a lucrărilor băra conservatorilor". Ziarul dării războiului din Vietnam. brie. Gruparea liberală din . ceste infracţiuni, au fost
du-se la poli lira externă pr' rnnqresului din primele 8 luni citat subliniază totodată că „o- Bilanţul acestei prime părţi a Congres speră ca din aceste arestate in bazo legii ex-
i'To in » e o tio n e # e f ă o Pr <>- nn/iţia fată de cheltuielile din sesiunii Conqrcsulul demon alegeri să iasă întărită şi să \ cepţionale, introdusă în
moveze va menţine relaţiile alo acestui an, in rare au tos' bugetul m ilitar izvorăşte din strează că cererile Pentaqo- continue ofensiva legislativă ^ Argentina anul trecut, co
dezbătute unele
dintre
cele
Republicii Chim iu leale ţă mai importante probleme poli opoziţia faţă de războiul dîn nului nu au înlîm pinat o ase împotriva intereselor comple Te ncordă guvernului drep-
rile lumii, u i lonlr ţările A- tice $i economice care con Indochina" într-adevăr, anul menea rezistenţă în forul su xului m ilitar industrial care I »uri nelimitate privind o-
m eririî şl fu naţiunile lim i fruntă astăzi tare. Printre a- acesta politica Statelor Unite prem leqîslativ al ţării, unde, are tn prezent o puternică in \ restarea şi deţinerea unoi
trofe" restea se numără războiul din în Vietnam a fost supusă u altădată, dezbaterile asupra fluenţă asupra vieţii politice ^ infractori.
+ Indochina. presiunile inflaţio nui continuu atac în Con pretenţiilor şi politicii Penta Si economice a ţării, fapl ca Se reaminteşte că în
Salvador Allende Gossens niste exercitate asupra econo gres. Aceasta se daloreşte şi gonului erau o simplă forma re a împiedicat rezolvarea ) una august, preşedintele
multor probleme majore
ale
litate. Anii 1968 şi 1969 au a
ca născut in 1908 la Santiago VIETNAMUL DE SUD. In primele 10 zile ale lunii august miei şi criminalitatea puternicelor manifestaţii anti dus unele schimbări importan- tării potrivit voinţei opiniei ^ Levmgston a promis că vo
de Chile. Doctor în medicină, Tabăra liberalilor a supus războinice organizate de tine . întreprinde oefiuni ferme
ostaşii F N E. au dobori! in regiunea Ouang Tri Thua Thien- unor continue atacuri politica retul american care se pro to in atitudinea Congresului publice americane.
el este (ondalor al Partidului laţă de Pentaqon. Senatorii li 1 pentru a combate „ de- I
socialist din Chile. In 1032 a Hue 24 de avioane inamice, capturind in aceiaşi tîmp nume Pentaqonulm reuşind In cele nunţă pentru încetarea ime berali pot conta in prezent pe CONSTANTIN ALEXANDROAIE \ l'Cvenţa economică". ,
fost ales deputat. pentru ca ros material de război din urmă să obţină o anumită diată a războiului retraqerea sprijinul a 30 pînă la 50 de corespondentul Agerpres
mai tîrziu. în 1945 să devină ta foto : Avion doborit de artileria antiaeriană. reducere a bugetului m ilitar tuturor trupelor Statelor Uni
pe anul fiscal în curs. Au fost te din Indochina. penlru a da membri aî acestui for leqisla- la Washington
senator. Dîn 1939 şi pînă în
Redacţia şl administraţia ilarului : Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 şi 11275. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44065