Page 25 - Drumul_socialismului_1970_09

(ntîlnire între o delegaţie de partid
PROLETARI D IN T O A T E fA R IL E , U N IŢ I-V A Î
şi guvernamentală a Republicii

Socialiste România, condusă de

tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi o

delegaţie de partid şi guvernamen­

tală a Republicii Populare Bulgaria,

condusă de tovarăşul Todor Jivkov

Potrivit înţelegerii stabilite anterior, in zilele dc 11 şi
12 septembrie a c., o delegaţie dc partid şi guvernam entali
a Republicii Socialiste România, condusă dc tovarăşul
Nicolae Ceauşescu. secretar general al Partidului Comunist
Român, preşedintele C onsiliului dc Stat al Republicii Socia­
liste România, se va In tlln i cu o delegaţie dc partid şl gu­
vernamentală a Republicii Pomilare Bulgaria, condusă de
tovarăşul Todor Jivkov, prim-secrclar al Com itetului Cen­
tral al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului
ANUL XXII. Nr. 4873 MARTI 8 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI dc M iniştri a) Republicii Populare Bulgaria.

Conqresul internaţional de chimie industrială

In sala Palatului Republi­ Cuvînt a rea de salut a
cii Socialiste Romănia din
Capitală, s-a deschis luni
cel dc-al .39-lea Conqres in­
ternaţional de chimie indus­
trială. preşedintelui
Lucrările acestei reuniuni
INTENSIFICAREA EFORÍUIDI La Uzina „V ictoria** Călan giu. axate pc tema „Chimie
presti­
ştiinţifice de mare
şi pToqre:»'*,. la care partici­
pă peste 1000 specialişti de de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU
renume din diferite ramuri
COLECTIV - GARANTIE CERTĂ Cote noi în bilanţul realizărilor chimiei, reprezentanţi ai in­ Onorată asistentă, ţie deosebită creaţiei ş tiin ţifi­
ale chimiei
şi tehnologiei
unllătl industriale din ramura
A ilal in preajma sărbă­
S-au
vindută şi încasată.
to ririi centenarului existen­ produs suplimentar, printre duslriei Şi cercetării din Stimaţi oaspeţi, ce şi tehnice, asigură condiţii congresului să îmbogăţească
chimici, va face ca lucrările
peste 20 dc ţări ale lumii,
materiale pentru desfăşurarea
La deschiderea lucrărilor ce­
tei sale, colectivul muncito­
altele,
1 490
PENÏRD ÎNDEPLINIREA resc de la Uzina „V icto ria “ 2 180 tone semîcocs. 24 tone patronai al preşedintelui lui de-al 39-lea Conqres in­ cu bune rezultote a muncii îr> cu noi date si concluzii valo­
fontă,
tone
înaltul
se desfăşoară sub
acest domeniu, pentru forma­
ternaţional de chimie indus­
roase nu numai
Călan păşeşte energic spre
radiatoare.
cercetarea
încheierea cu realizări de La rezultatele m eritorii C onsiliului dc Stat al Repu­ trială doresc ca, in numele rea de noi savanţi şi cercetă­ ştiinţifică, cl şi însăşi activi­
b licii Socialiste
România,
prestigiu a ultim ului an al înregistrate la U. V. Călan Nicolae Ceauşescu. expre­ Consiliului de Slot al Repu­ tori şi perfecţionarea conti­ tatea practică industrială din
PREVEDERILOR PLANDLDI cincinalului. După 8 luni de productivitatea muncii care sie a preţuirii dc care se quvernului şi al meu perso­ fică românească — care are o acest sector.
al
blicii Socialiste România.
nuă a acestora. Şcoala ştiin ţi­
au contribuit în primul rlnd
activitate Intensă şi rodni­
Totodată, apreciem că pre­
bucură cercetarea ş tiin ţifi­
nal. să vă adresez un cald sa­
frumoasă tradiţie în domeniul
că, experimentatul colectiv
de aici a realizat sarcinile a crescut in acest an cu că in acesl domeniu, in ta­ lut dumneavoastră, participan­ chimiei — şi-a adus şi îşi a­ zenta acestor specialişti şl re­
2 715 lei pc salariat, îmbu­
prezentanţi ai m arilor între­
Colectivul nostru de chi- bunuri de larq consum. de plan la toti indicatorii nătăţirea indicilor de u tili­ ra noastră, a importantei pe ţilor la această prestiqîoaxă duce din plin contribuţia la prinderi chimice va constitui
inişli, care de mulţi oni la Paralel cu creşterea produc­ ob|inînd peste prevederi 10 zare la furnale şi bateriile care o acordă România dez­ reuniune ştiinţifică internaţio­ proqrcsul qeneral al tării. ]a un bua p rile j pentru noi con­
voltării continue a re la ţii­
rlnd îşi realizează exemplar ţiei, colectivul nostru este lot milioane Ici la producţia de cocsificare, folosirea ra­ lor de colaborare dintre oa­ nală pe care o qăzduieşte In sporirea avuţiei materiale a tacte directe şl înţelegeri in­
sarcinile trasate de partid, are mai preocupat de sporirea e- qiobală şi aproape 24 m ili­ ţională a suprafeţelor de menii de Şliintă In scopul aceste zile Capitala patriei poporului român. tre unităţile industriei noastre
deosebita cinste de a se nu­ iicientei activităţii economice. oane lei Ia producţia marfă formare şi turnare. prom ovării proqresului. noastre. In ansamblul economiei ro­ chimice) şi întreprinderile de
măra printre primele colecti­ Spre concretizare, voi arăta că Organizarea la Bucureşti Conqresul dumneavoastră mâneşti. industria chimică con­ peste hotare. în vederea dez­
va din judeţ care au raportat fată de I9G6 în acest an chel­ a acestei manifestări ştiin­ — importantă manifestare in­ stituie cea mai dinamică ra­ voltării re la ţiilo r lor de cola­
îndeplinirea cu mult înainte tuielile la I 000 lei producţie ţifice reflecta prestîqiul real ternaţională care reuneşte per­ mură industrială a tării i fată borare şî cooperare, Intensifi­
de termen a prevederilor pla­ slnt mai reduse cu 53 lei, con­ de care sc bucură şcoala sonalităţi de renume ale vie­ de anul 1938 — apreciat drept cării schim burilor economice.
nului cincinal la producţia tribuind astfel Ia creşterea vo­ românească de chimie peste ţii ştîîntifîce mondiale, precum unul din anii cci mai prosperi Considerăm, stimatî partici­
qiobală şi productivitatea lumului de beneficii cu peste hotare, aprecierea succese­ şi specialişti din domeniul ai României din perioada an­ panţi la congres, că reuniu­
muncii. Nc-am creat asllcl 75 la sută. Acest salt calitativ lor obţinute de tara noas­ practicii Industriale din peste tebelică — producţia acestei nea dumneavoastră. care-şi
condiţii ca. pînă la linele a­ a fost posibil datorită in prin­ tră în domeniul indus­ 20 de ţări ale lum ii — îşi a­ ram uri esle astăzi de aproxi­ începe astăzi lucrările, va o-
nului, să oblinem o produclie cipal reducerii consumurilor triei chimice, ramură cu xează lucrările pe o tematică mativ 70 de ori mai mare, Tn ferl posibilitatea de a adinei
suplimentară de aproape IHO specifice de maso plastice, bogate resurse de materii cu profunde semnificaţii : ultim ele două decenii, indus­ cunoaşterea reciprocă, de a in­
milioane Ici şi să realizăm sodă calcinată, sulfat feros, în­ prime care in ultim ii ani a „ Chimia şi progresul". In ­ tria chimică din tara noastră tensifica schimbul de opinii şi
posle nivelul productivităţii locuirii pieselor de schimb din cunoscut un înalt ritm de tr-adevăr chimia, aceaslă Te­ s-a situat an de an printre colaborarea dintre dumnea­
planificate pe inlrcqul cincinal import. creştere şl al cercetării ştiin­ mură modernă a activităţii ram urile cu cel mai înalt ritm voastră, spre binele şi spre
un spor de aproape 100 OOO lei Desiqur. îndeplinirea actua­ ştiinţifice — pe lînqă însem­ de creştere — şi in acelaşi progresul qeneral al ştiinţei,
pe salariat. Acest succes, ru lului plan cincinal înainte de ţifice. nătatea sa deosebită pentru ritm înalt se prevede să se în folosul întregii societăţi. In
caro colectivul nostru se mîn- termen nu înseamnă lotul pen- Conqresul, care continuă aprofundarea cercetării funda­ dezvolte şi în viilo r. Statul epoca contemporană, cînd
drcşle pe drept cuvînt, se da- Iru noi. Dimpotrivă, sîntem vechea tradiţie a Societă­ mentale. a cunoaşterii teore­ român Investeşte anual fon­ şliinta a căpătat un caracter
dorea/ă in cea mai mare par­ hotărî ti să abordăm si în con­ ţii de chimie îndustriată. tice. are un rol de prim ranq duri însemnate pentru a asi- universal, nu se mai poate
te dezvoltării generale a fa­ tinuare, cu toată răspunderea Înfiinţată la Paris in 1917 în perfecţionarea forţelor de qura dezvoltarea accelerată a concepe desfăşurarea izolală
bricii. ridicării nivelului teh­ si competenta de care dispu­ şi din care face parte şi producţie şi accelerarea pro­ acestei ram uri de importantă a muncii de cercetare. îqno-
nic. orqanizării producţiei, ca­ nem. sarcinile ce ne stau In tara noastră. va dezbate qresului Lehnic în industrie, hotărîtoare pentru proqresul rarca evoluţiei qîndirii ştiin­
lifică rii si specializării tutu­ iată în acest an Si in viitor, probleme din cele mai im ­ aqrîcullură şi în alte domenii lehnic si economic al întregii ţifice din alte târî, a rezulta­
ror salariaţilor. astfel îneît să obţinem în con­ portante direcţii de cerce­ de activitate, în sporirea şi ţări şl ridicarea nivelului de telor ce se obţin într-un do­
Sectorul de prelucrare a ma­ tinuare rezultate demne de re- tare şi aplicaţie ale chimiei diversificarea cieatiei de bu­ trai al poporului. meniu sau altul al cercetării'
selor plasiice — cel mai repre­ numcle pe care l-am ciştiqal. Industriale. nuri materiale necesare socie­ Solicitata în mod nem ijlocit şi practicii mondiale. Colabo­
Bucurîndu-se de o îarqă
zentativ în cadrul fabricii — Realizarea prevederilor pe 8 tăţii. de nevoile practicii, cerceta­ rarea tot mal strtnsă dintre
a căpătat în aceşti ani dimen­ luni cu depăşiri de 5,6 m ilioa­ participare de specialişti Este ştiut că în zilele noas­ rea românească în domeniul savanţii şi cercetătorii din toa­
din Franţa. Uniunea Sovie­
siuni noi, liind înzestrat cu ne lei la producţia qiobală şî tică, S.U.A., R-F. a Germa­ tre, de ampla revoluţie teh- chimiei a morcat şi ea proqre- te ţările, schimbul frecvent de
maşini de maro productivitate, aproape 8 milioane lei la mar­ niei, Italia. India, Ceho­ nlco-stiintifică, care modifică se importante, aducînd contri­ valori ştiinţifice şi de opinii
a căror capacitate de prelucra­ fă vîndulă si încasata, ne în­ slovacia, luqoslavia, Polonia în mod vertiqinos condiţiile buţii valoroase la imboqătirea devine astăzi o necesitate o-
re este în ace^t an de peste 4 dreptăţeşte să fim încrezători şi alte state, conqresul oferă creaţiei materiale şi am plifi­ palriom oniuîui ştiinţific naţio­ bieclivă, impusă de însuşi
«ri mai mare iată de primul în potenţialul şi posibilităţile posibilitatea unui larq schimb că într-o proporţie nebănuită nal. Ne exprimăm convinqeree progresul stiintei. Cercetarea
jn al cincinalului. Considera­ de care dispunem. De altfel de opinii si inform aţii, ca­ posibilităţile de valorificare « că referatele şi comunicările ştiinţifică este unul din prin­
bil a sporii si producţia de trebuie să mai menţionez că re vor p rilejui elucidarea resurselor naturii în folosul ce vor fi prezentate în cadrul cipalele domenii dc afirmare
piqmcnţi metalici. îndeosebi pînă la finele anului curent unor probleme ce vor îm- omului, făurirea şi dezvoltarea acestui conqres dc savanţii a geniului creator al unei
prin inl.rorea in funcţiune In estimăm să majorăm substan­ boqăti alît cercetarea ştiin­ unei economii moderne, asi- şi cercetătorii din România naliunî — şi fiecare popor,
anul irecul a unei instalaţii tial aceste depăşiri, prin pre­ ţifică cit şi activitatea prac­ quTarea proqresului şi prospe­ vor reuşi să dea o imagine a fiecare tară marc sau mică.
cu o capacitate de I 100 tone lucrarea în plus a aproape rită ţii qenerale a societăţii de­ nroqreselor inreqislrate de
po an. Pe aceste baze. esti­ 640 tone mase plasiice si pe tică îndusUială. pind într-o măsură hotărîtoare şliinta românească în acest do­ poate aduce prin savanţii si
oamenii săi de ştiinţă şi cul­
Cel de-al 39-lea Conqres
măm să realizăm în acest an seama creşterii produc I i vi lăţi i internaţional de chimie in­ de dezvoltarea potenţialului meniu. a preocupărilor şi o- tură o contribuţie de preţ la
o producţie industrială qiobală muncii cu 1 200 lei pe salariat dustrială de la Bucureşti ştiin ţific at fiecărei ţări, de bicctivelor de viitor ale cerce­ îmbogăţirea tezaurului dc qin-
de 2.2 ori mai mare decît in pri­ fată de prevederile pe anul In este orqanizat de Consiliul eficient-a şl operativitatea cu tării in ramura chimiei indus­ dire şi creaţie a) omenirii.
mul an al cincinalului si o pro­ curs. National al Cercetării Ştiin­ care slnt promovate în activi­ triale. Sîntem încredinţaţi, dc
ductivitate a muncii dublă în Aducerea la îndeplinire a o- ţifice, ministerele industriei tatea practică noile cuceriri asemenea, că valoroasa parti­ Considerăm, dc asemenea,
romparafie cu anul 1965. Creş­ chimice, petrolului, indus­ ale ştiinţei şi tehnicii. In ca­ cipare a savanţilor dc peste că în zilele noaslrc. clnd lu­
terile cantitative au fost Inso­ IOAN IANCU lriei alimentare, industriei drul ştiinţelor, chimia ocupă hotare la acest conqres, dez­ mea se confruntă încă cu o
lite de o masivă diversificare uşoare, industriei miniere şi o poziţie deosebită, conferită baterile ce vor avea Ioc vor serie de probleme qrave, cînd
a producţiei. în această peri­ inginer şef (a Fabrica chimică a! geologiei. învătăm întului, In primul rînd de larqa ei a­ da noî impulsuri atîl cerce­ pc diferite meridiane ale qlo-
oadă. incluzînd si produsele Orâşlie Academia Republicii Socîa- plicabilitate, de multitudinea tării româneşti cit şi creaţiei bului mai ard flăcările războ­
ce urmează a fi omologate u tilizării datelor ei. ştiinţifice mondiale 1r> dome­ iului, mai stăruie focare de
au lost asimilate peste 350 Anqa|ată plenar pe linia u­ niul chimiei. Faptul că la o- încordare şi conflicte, misiu­
produse noi din mase plasiice nor ample eforturi îndreptate eeastă reuniune iau parlc — nea nobilă a ştiinţei este să
reprezrnUnd repere industria­ «continuóle in pog. o ,<3*a (Continuare In pog, o I o) spre făurirea unei economii a­ alături de oameni de ştiinţă servească eforturile omenirii
le, ambalaje de transpott sî vansate, dezvoltate m ultilate­ — specialist! şi conducători ai de a salvqarda pacea, de a
ral. România acordă o aten­ unor importante concerne şî crea un climat de încredere
şi colaborare fructuoasă lnlre
naţiuni, de a înainta continuu
De calea proqresului şi c iv ili­
Tîrgul internaţional Termocentrala Mintia. zaţiei.
RABATUL LA CALITATE acest conqres va marca un a­
Fmi exprim convingerea ră
port însemnat, la dezvoltarea
Bucureşti colaborării savanţilor şi cerce­
proqresul
pentru
tătorilor
ÎNJUMĂTĂŢEŞTE RECOLTA! şliintei şi, implicit, al produc­
ţiei maleriale. in folosul între­
gii societăţi, al vieţii paşnice
la prima ediţie CRONICI, REZULTATE. CLA­ a popoarelor.
Vă urez din ţoală inima sa
SAMENTE DIN DIVIZIILE A, Producţia medie de gnu ia măsură slabei calităli a lucră­ ne-a atras atenţia o arătură încununaţi cu succes deplin
In anii socialismului, econo­ cu o bogată tradiţie la tîrgurî- hectar realizată în acesl an la rilor de pregătire a terenului, care, suh aspectul calităţii,
mia tării noastre a cunoscut Je internaţionale. Amintesc B, C §1 CAMPIONATUL JU­ C.A.P. Birsău se situează u r- semănatului şi Întreţinerii ne­ este sub orice critică. Din cau­ lucrările congresului dumnea­
cele mai înalte ritm uri de dez­ printre acestea R.P. Albania. DEŢEAN DE FOTBAL deva la jumătatea preveder - corespunzătoare a culturii. Ce za qrămezilor de paie ne- voastră !
voltare. Ca urmare a politicii R.P. Dulqarîa. R.S. Cehoslova­ lor planului. N ivelul scăzut <il concluzii a desprins conduce­ transportale nici pînă acum,
consecvente de industrializare că, R.D. Germană. R.S.F. Iugo­ recoltei se daloreşte în bună rea unităţii din deficientele terenul s-a arai pe iîşii. Cit
Socialistă, promovată de parti­ slavia. R.P. Polonă. Uniunea semnalate şi ce acţiuni a în­ despre calitate ce să mai vor­
dul nostru. România este as­ Sovietică. R. P Unqară, Statele treprins pentru a asiqura ob­ bim! Ne-am deplasat împreu­
tăzi cunoscută pe toate meri­ Unite ale Am ericii, Anqlia. ţinerea unor producţii sporite nă cu inqincrul la fala locu­
dianele lum ii ca o tară în ca­ Austria. Brazilia. Japonia. O- în anul următor? lui. Noi lucrări din
re avîntul economic a marcat Janda. Franţa, R.F. a Germa­ Din discuţia avută cu ingi­ Intr-adevăr. lucrarea nu
ritm uri dintre cele mal înalte niei si altele. In total şi-au a­ nerul Valentin Jivănescu am esle de calitate, a recunoscut creaţia lui
de dezvoltare. Expresia repre­ nuntat participarea, la prima desprins faptul că neajunsu­ interlocutorul. Arătura nu are
zentativă a acestei dezvoltări ediţie a Tîrqului internaţional rile privind prcqătirca însă- decît 1.VI6 cm adîncimc fată
va fi şi T îrqiil International Bucureşti, 26 de state, care în m înlărilor de toamnă s-au am­ de 25-28 cm cîl ar fi normal George Enescu
Bucureşti, ce va ii orqanizat mod deosebit, dispun de o in­ plificat mai mult decli în anii Dar vom face Încă o arătură
între datele de 13-24 octom­ dustrie puternic dezvoltată. A ­ anteriori. Interlocutorul ne la o adîncimc nvai mare. Casa dc discuri „Electre-
brie în Capitală. Prima ediţie ceasta va da tîrqului caracte­ spunea (si trebuie să-l credem Surprinde, in această situa­ cord', in dorinţa dc a con*
a tîrqului a constituit obiecti­ rul de expresie a tehnicii ce­ pe cuvînt de onoare deoarece ţie. uşurinţa cu care s-au t c - Iribui la îmbogăţirea dlsco*
vul unui Interviu solicitat to­ lei mai înaintate in domeniile în situaţiile operative e mare ceptional lucrările efectuate. grafici enesciene, a editat
varăşului Aurel M orarii, di­ amintite. haos. ncurmărindu-se realiză­ O întrebare se impune deci cu noi lucrări din creaţia Ilus­
rectorul Aqentiei judeţene a — Din enumerarea pe care rile pe zile aşa cum sînt dale deosebită acuitate : cine su­ trului muzician, In memoria
O.N.T. Hunedoara-Deva. afl lăcut-o se desprinde inte­ indicaţiile) că pentru păioase portă cheltuielile ce se fac căruia sc desfăşoară fn a­
resul deosebit stîrnit in înlrea-
— Care sînt caracteristicile mai stnt de executat arături pentru astfel de arături? Ingi­ ceste zile, la Bucureşti Im­
acestei prime edilii a Tîrqului qa lume de către această pri­ după culturi de vară pc 15 nerul încerca să se „scuze" portantele manifestări muzi­
International Bucureşti? mă ediţie a Tîrqului de ta hectare (?). Cu toate acestea, arqumcntînd că „doar cu un cale ale celei de-a V-a ediţii
Bucureşti. Dacă aţi vrea să ne duminică (6 septembrie a.c. — sinqur tractor sc pot efectua
— Tîrqul internaţional va spuneţi cîteva cuvinte despre n.n.) nu s-a lucrat decît cu a festivalului şl concursu­
prezenta realizări ale industri­ participarea industriei noastre. un sinqur tractor la arături arături care să corespundă lui care il poartă numele.
ei construcţiilor de maşini, — Se reliefează. în mod- deşi în cadrul unilătit sînt normelor aqrotehnice". O ri­ Un disc recent apărut pu­
cum. era de datoria conduce­
maşini-unelte. ale industriei du deosebii, participarea între­ permanentizate trei tractoare rii C.A.P. să solicite şefului sec­ ne la dispoziţia melomanilor
maşini electronice şi electro­ prinderilor româneşti care-şi Despre proqramul săptăniînal ţiei I.M.A. să ia măsuri în ..Cîntece din tinereţe", piese
tehnice precum şi ale industri­ vor prezenta exponatele pe o de lucru at tractoarelor cit şi vederea evitării încălcării nor­ mai puţin difuzate pînă acum
ei lemnului si uşoare. Prin suprafaţă de peste 15 000 mp. despre planul de măsuri pen­ melor elementare de pregăti­ din opera maestrului. Un alt
exponatele ca re vor fi prezen­ dinlro care 7 000 mp acope­ disc. care completează, de
tate. Tîrgul internaţional Ihicu- riţi. in pavilionul central. M i­ tru campania dc toamnă, nu re a terenului. j altfel, integrali liedurilor
iesti va fi. dc fapt. expresia nisterul Induslriei Construcţii­ am pulul afla decît că primul O problemă serioosă sc ri­ i Iul Enescu, cuprinde cîntece
a ceea ce este mai nou. mai lor de Maşini deţine peste 90 se află la şeful secţiei Î.M-A.. dică in leqătură cu ferUlizn- pe versurile poeţilor fran­
iar al doilea la secretarul or-
modern in domeniile amintite. la sulă din participarea româ­ qanizatiei de partid. Atunci rea solului. Plrră acum nu s-a cezi Clement Marot, Fcrnand
Acea*Ui manifestare va prile­ nească. alături de care vor conducerea C.A.P. si inqincrul aplicat nici un kiloqram de Gregh, Sullv Prndhommc şl
jui viz-13.«»iilor o boqală do­ mai fi prezentate metroloqia, cum urmăresc realizarea sar­ înqrăşăminte pentru însămîn- | Jules I cmaître.
cumentare asupra celor mai chimia, industria lemnului, in­ tărilc de loamnă. Se tot aş­ j Lucrările dc pe ambele
teaptă (pînă cînd!) sosirea su-
noi cuceriri ale stiinlei si teh­ dustria u$oară si pelrolicră. cinilor stabilile? perfosfatului. | discuri sînt Interpretate de
tn leqătură cu calitatea lu ­
nicii moderne. crărilor ni s-o făcut precizarea Dacă tovarăşii din conduce­ baritonul Dan Iordăchescu,
— Vă rugăm să ni* spuneţi Interviu realizat de acompaniat de pianiştii Va­
cîleva cuvinte despre partici­ DRAGOŞ CALIN că toate suprafeţele arate s-ou rea cooperativei (preşedinte lentin Gheorqhlu şl W olf-
recepţionai
ca fiind de bună
Ion Moqa) şi inginerul Valen­
parea la acesl lirq. calitate. Rezistă oare afirmaţia tin Jivănescu închid ochii in ganq Scherlnqcr.
— Interesul deosebit, stlrnit
pe plan mondial dc acest Pe ogoarele C.A.P. Geoagîu mecanizatorul Cornel Beca execută araturi. respectivă la o confruntare cu fata unor asemenea neajunsuri, (Agerprcs)
Foto : V. ONOIU
lirq. este relevat si de- parti­ .'«M .'ü.iill-i'-H LlE l realitatea? La intrarea în sat. orqanelc aqrîcole judeţene nu
ciparea numeroasă a unor ţări în tarlaua numită „lugăre", au nimic de spus?