Page 27 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 27
u i w . i
L'RUMUL SOCIALISMULUI ^ Nr. 4873 $ MARTI 8 SEPTEMBRIE 1970
- . --- —
TIR GUI INTERNAŢIONAL km început „s i ne facem 19.00 Concursul ţ i festivalul inie»
„G e o rge
n a ţio n a l
Enescu”
S oliştii
din
Trontm isiune
Vorşovio Filorm orticii dm
salo m ito a p o lo iu lu i ;
seoră ;
19,30 Telejurnalul de
B U C U R E Ş T I sanie“ Inca din teiul veri 20.00 Reflector ;
20,ÎS C loslci ai drom otutgioî uni
(Uvmorf din pag. 1} «eriole ; ,,,Tortulle* de Mo
|î ere. Film -tpectacol reoli-
la t dc studiourile dc tete
v iiiu n e francezo ;
— Tn afara de exponatele la menite să deservească un în 211 lei pentru adulţi şl 170 Deşi pînă Ia vrejnea sănfuşu- centralelor şi reţelelor termice. deservite de cîteva centrale. In 22.0S Itinerar bulgar. Jorevnn -
care v-a|l referit, ce anume semnat număr de participanţi lei pentru elevi, in aceste lui mai este încă, am început Din cela 14 centrale termice zilele cînd asociaţiilor le-a fost Tirnovo — Plovdlv - chipul
ne va mal oferi T irq iil Inter din înlrequl jude| A începui costuri intrînd transportul, deja să ne qlndim la tim pul ale oraşului, 12 se <află deja anunţată proba la cald, au ve nou ol unor vechi aşezări.
national Bucureşti? incă de pe acum o acţiune de masa, biletul de intrare la tirq cînd frigul ne va obliga să în slare de funcţionare. Cele nii îm puterniciţii şi preşedin 10,00 Deschiderea om isiunii. 22, Docum entar ; Teleiurnnlul da noapte ;
ÎS
— Ghizii şi interpreţii ver larqă popularitate a lirqului şi cazare la Sinaia sau Poiana stăm In casă, U căldură. Dar. lalte două sînt şi ele în stare ţii şi, împreună cu el, au fost M leroovanprom ieră ; 22,35 M m icorom o Tv. Revisla a c
prezenta vizitatorilor expona în ţoale întreprinderile, insti braşov. Fiecare vagon sau au cit va fi de cald 1n apartamen de funcţionare, dar avem une verificate instalaţiile Interioa 10,OS lum e o co p iilo r : „F a m ilia tu a lită ţilo r do m utică uşoo
te dínlre cele mai diferite, ox- tut iii c şi şcolile judeţului, ca tocar va ii insolit dc către un te ? Pentru că in »anii trecuţi, le deficienţe la reţele. Este vor re din apartamente, rem edieri năzdrăvană la mare* | rA ;
plicîndu-le totodată şi funcţio si In masele larqi de cetălcni. qhid tune preqătit, care va a locatarii din unele blocuri ele ba despre centrala care alimen le făcîndu-se pe loc de către 10,30 A ctualitatea In economia ; 23. ÎS Închiderea om isiunii.
nalitatea. caraclerislicile leli- In acest scop, au fost folosilc corda explicaţiile solicitate de Devei au cam făcut apel la îm tează cu căldură blocul „I" lucrătorii noştri. Aşa am pro
nice. în incinta complexului mijloacele proprii de popu turişti. brăcăminte groasă ca să stea unde, deşi în anul trecu* s-a cedat 1a centralele termice nr.
expozitional vor fi puse la dis larizare. A fost deja stabili în casă „la căldură*, am căutat executat reparaţia capitală a 4. 7, 8 şi altele. Rezultatul? In
— Unde se pol face înscrie
poziţia vizitatorilor doua tre- tă orqanizarea zilnică de trans rile penlru aceste excursii? de pe acum răspuns la întreba reţelei, pe strada George Enes- cursul Iernii la blocurile a li
M isteriosul
(„M u ncito re sc“ ) ;
nulcle care-i vor transporta porturi şi excursii, în iunctie re în cadrul unei convorbiri cu, avem pleiderl mari si va mentate de aceste centrale d in Cosmos („C u ltu ro l") ; IO 1
pina in cele mai îndepărtate de solicitări, s-au stabilit tari — A tît la Aqenlia judeţeană avute cu tovarăşul V lrq ll Vane, trehui să desfacem din nou ca n-am avut defecţiuni aproape CINEMA N IA : Lovitură puternică (..M in e
colturi ale lirqului. Tot 1n in fele şi serviciile pe care Ic O.N.T. cit şi la filialele noas 'ingineTul şef a] întreprinderii nalul. Apoi mai avem de lu de loc. Experienţa fiind bună. o rul") ; AN IN O ASA : V6 ploco
cinta complexului turiştii vor vom oferi vizitatorilor. tre din Hunedoara. Petroşani. de qospodărie comunală şl lo cru la centrala ..Patria", la a vom aplica în cadrul probelor BrohmsT („M u n c ito re s c "); PA-
dom ni|olor
ROŞENI :
R orboiul
putea servi masa la două res — Vă ruqăm să lurnlzaţi, Haţeq, Orăştie şi Brad a cărei reţea exterioară avem la cald U toate centralele. („E n erg ia ") ; PETRILA : Slăpin pe
DEVA :
trăi
a
taúrame. La dispoziţia lor vor pentru c itito rii ziarului, amă început deja această acţiune, cativa din Deva. pierderi marţ de căldură în — In anul trecut cetăţenii ( „ P a liia " ) ; Timp pentru („A z fo ") ; tilu o |ie („M u n c ito re s c "); VUL
Anîcko
CAN :
(„M u n
Sherlock Holmes
sta mai multe ‘ bufele, râ- nunte. înscrierile lăcîndu-se zilnic. Se — Experienţa anilor trecuţi zona de traversare a bulevar SIM ERIA : Anchetatorul d in um citoresc“ ) ; U R IC A N I : A furisitul
roriloarc. cofetării. In ca — Am prevăzut, în acest va lua legătura cu comitetele ne a învăţat că e btne „să ne dului Dr. Petru Groza. Pe stra au reclamat deseori costurile bro M ureşul*) ; HUNEDOARA : de bunic („7 N oiem brie*) ; O-
ridicate ale încălzirii, costuri
Juan
drul unităţilor comercia sens, excursii cu trenul şi cu sindicatelor şl conducerile în facem sanie" încă din lotul ve da George Enescu lucrările au Aventurilo lui de picâ (,,C onilruc- RAŞTIE ; O jonso dintr-o mie
to ru l" ); Asul
(„F la c ă
(„P o trla ") ;
le vor pulea (i cumpărate S¡ autocarele, pe diferite terme treprinderilor in vederea or- rii. Ce măsuri s-au întreprins rezultate datorită lipsei unor ra " ); Jandormul io însoară („S i- („F la câ ro ") ; F iolele dr. Homer
G E O A G lU -BAl • O
obiecte realízale de industria ne. Dat fiind laptul că ne a qanizăn'i minuţioase a excursi penlru ca în sezonul rece re şi început urmînd să fie ataca aparate de măsură. Se vor re d e ru rg istu l") ; CALAN : Lupooico in tim p la re ; HAŢEG : Cmd se a ra
uşoară, produse de artizanat şl flăm In luna octombrie, se vor ilor, a eşalonării lor aslfel In ţeaua de lermollcare să lunc- te cele de la centrala „P atria”. peta oare şl în această Iarnă ? („11 Iu n ie « ); GHELAR • B ătălie tă eucuvoaua („P o p u la r” ) ; BRAD :
pentru Roma - seriile M l ( „ M i
altele. aplica, pe lingă reducerile o- cit un număr cit mai mare do ţioneze în bune condlţlunî ? Pînă s-a ajuns în «cest stadiu, — Pentru centralele din car nerul") ; PETR O ŞAN I: M orele D reptul da o le naşte („S teoua
— Cele ce ne-atl relatai re — Aşa am si procedat. Am pe caret considerăm favorabil tierul Gojdu au fost montale a semn albastru (,,7 N o ie m b rie "); Roşie*) ; GURABARZA : Petrecerea
levă preocuparea orqanizalorl- bişnuile de tarife, şi unele re oameni ai muncii să poată v i început pregătirile reţelei de dacă ţinem seama de faptul că paratele de m3surâ l i care vă A cţiuneo „V u ltu ru l" („R e p u b li („ M in e ru l" ) ; I H A : R âibolul
lor lirqu lu i dc a prezenta ex duceri prevăzute pentru sezo zita prima ediţie a T irqului In termoficare încă din flcnlle do ne aflăm doar la începutul lunii referiţi. Este vorba dc centrale ca") ; LUPENI : Prinţul negru dom ni(elor („lu m in a ").
nul rece. Astfel, excursiile or-
ponate reprezenlallve ale pro qanlzate cu trenul (tren spe ternaţional Bucureşti. vară, prin punerea la punct ** septembrie, s-a executat un vo le 8, 7 şi 4, unde sc află în
gresului tehnic, de a le crea lum mare de lucrări. Au fost stare de funcţionare. Pentru
vizitatorilor o ambiantă cri cial sau vaqoane ataşate la verificate şî curăţate de depu celelalte centrale vom merqe.
trenurile occelerale) vor costa
mai plăcută Ce anume aii 149 lei. în care vor fi Inclu neri peste 80 la sulă din tota deocamdată, tot pe o măsurare
întreprins pentru ca un nu se turul Capitalei şi biletele lul cazanelor de 1« centralele globală. Deci. în acest an cred muzical de d im ln e o tă ; 7,00 R odlofur-
n o l; 7,15 Progrom muzicol de dim l-
măr cil mal mare de oameni de intrare la tlrq. Excursiile lermlce, au fost verificate Şi că vom mal avea unele discu RADIO nea|o (co n tin u a re ); 0.10 Toi In a m te ;
ai muncii din judeţul nostru cu autocarele pentru o zi şi puse în stare de funcţionare ţii cu asociaţiile şi locatarii pe 8,25 S im fonii de Joseph H oydn; 9.00
să poată vizita Tirqul Interna jumătate vor costa 1B6 lei pompele, motoarele din centra eccaslă temă a costurilor, dar Com pozitorul N lcoloe Oancea şl cin-
tecelo sale: 9,15 M uzică
pop u loră ;
tional? pentru adulţi sl 146 lei pentru le, în exterior s-au grunduit pînă la rezolvarea defini 1 ivă. 9,45 Frogmento din opora ..Folo de
Mu
I :
PROGRAMUL
— Aqenţia judeţeană O.N.T. toate vanele, câminel*» «au fost altă soluţie nn avem. zică şi o c ln a lilâ ţi; 6,05-9.30 Atlos Io C ozlo " de Emil M o n tla ; 10.15 C»n-
9.30
10.45
dragoste;
a întocmit un plan de măsuri elevi, iar excursiile de două ruTăţale şi unele dintre p|* — Cu alte cuvinte, cu excep c u ltu ra l; 10,10 Curs de lim bo lece populare de 11,20 O pera penlru
Muzică uşoorâ;
1n care şi-o prevăzut acţiuni zile eu autocarele vor coste lărgite La aceste lucrări s-a ţia lucrărilor pe care fe exe tro n ce ră ; 10,30 Fonoteca pentru co to ţi; 11,50 M uzică uşoară; 12,0J A-
pentru
p ii; 11,OS Suita o II o
muncit toată vara. în condiţiile cutaţi la cele două centrale, în- chestră pe teme din M untenia o r vonprem leră c o tid ia n a ; 12,15 Picso
de
instrum entale; 12,30 Emisiune m uzica
în care aproape întreaqa Tetea Ireaga reţea este pregătită pen D um itru C a p o ia n u ; 11,20 M e lo d ii lă de Io M oscova: 13.30 Rodioma-
a centralelor Gojdu si Proqre- tru recepţia la cald. pop u lara ; 11,45 Stolul m edicului; gozlnul lem e ilo r; 14,00 Solişti şl o r
sul a fost r^feclată de inundaţii •— Întocmai. dar şi la cele 12.00 M utică uşoară de Io com poritorl chestre do muzică p o p u lară ; 14.30
zl;
12.30
h u lg o rl;
12.25 Ş tiln lo
I I u ■ ■ A le din mai. Apoi s-mi efectuat două centrale lucrările vor tre M e lo d ii p o p u lare ; 13.00 R od io ju rn al: Poemul slmlomc „M a re o N ea g ră “ do
Hărnicia in probe la rece. In a doua jumă bui să fie terminate pîno la 15 13.10 Avonprem ieră co tid ia n ă : 13.22 z i; 15,00 Frogm enle din opera „H o n -
A lexandru Paşconu;
14.55 Ş tiinţa Io
M e lo d ii de H
M â lln o a n u ; «3.45 C in
tate a lunii septembrie vom fa
sol şi G re le i" de H um p e rd ln ck; 15.30
septembrie, dată la care loate
ice e p op u lare ; 14.00 C alei de locturi
ce probe 1a cald 1« loate cen centralele vor f| qata de a fl p a rticu la re ; 14.25 Ecran sonor; 14,40 M e lo d ii de Robea F lo vlo n ; 15,40 Pu-
16,00
R o d io ju rn o l;
b llc ila lo ra d io ;
tralele, cu care p rile j se vor puse în lunctiune, cînd timpul P ublicitole ro dio ; 14.50 Jocuri fecio 16.20 lu c ră ri de Cloude Debussy;
re şti; 15.00 Concursul şî Festivalul in
16,55 S loiul m edicului;
17.00 Dc la
milioane ore verifica şi Instalaţiile Interioare o va cere. Menţionez însă că te rn o tion a l ..G eorge Enescu". Jurnn duel.,, la sextet — muzică uşonrâ;
Iul Ic s liv o lu lu i: 15.30 Muzică uşoară;
Experienţa
din aparlamente.
problemele leqate de osiqura-
17,35 Emisiuno llte io ro ; 18.00 Concer
Ţara
R adiojurnal;
16.50
16.00
anului trecut ne-a demonstrat rea căldurii şi apei calde în lui Fâl Frumos — cînlece; 17,05 Ra tul şi Festivolul Inte rn a ţion a l „G o o r-
că e bine ca îa aceste probe, blocul J '’ nu vor putea fi re dioenciclopcdie penlru tin e re l; 17.30 ge Enescu“ ; 18.50 — 365 do cînlece;
19.00 Tineri In terpreţi : H oriana B 'ă-
4 200 000 J.a alit se numără orele dăruile muncii vo- pe lîngă specialişti, să invităm zolvate inteqral din cauza de Muzică p op u lo ră ; 10.00 Piese de ma d ijto a n şl Gheorghe Crosnaru. A rii
din
lunlar-palrlolico de către flneril din uzinele, de pe şan dacă nu pe toţi. pe majoritalea re pop u larito le in ritm uri m edorne; c o p iii; opere; 19.50 N oapte bună.
do
20.00 Lucrări
simfonice
tierele. din Instituţiile $i şcolile |ude|ului. n o cifră care preşedinţilor asociaţiilor de lo părtării surselor, respectiv a 10.10 R odioslm pozlon; 18.30 Porado Ton Nonno O tescu: 20.25 C om andan
aduce oiqaniza|lilor U.T.C. din judeţul Hunedoara — şt catari sl îm pulernicilii- centralelor. Pentru soluţiona soliştilor de muzică uşoară; 19,00 G a tul de p io n ie ri; 20,40 „C ln le ce lo unul
mai cu seamă celor de la C.STI., I.C.S.H., Călan. Simeria — Vă niqăm dezvoltaţi a- rea definitivă am propus con zeta ra d io ; 19.30 Din p iln la gram o drum eţ” ; 21,05 U verturi la o p e re ; 21.20
— cuvinte de laudă şl preţuire. Ele s-au aliat în primele ceaslă Idee pentru că experien struirea unei microcentrale. fo n u lu i: 20 05 Toblefo do seară; 20 10 Şonsonele; 21.37 Poemul sim lon.c:
iin d iirt pe şantierele de construcţie a drum urilor, a unor M icrorecllal C laudlo V iIla | 20 20 A r 22.00 Prime a u d iţii de muzică rom â
obiective social-f tillurale. baze sportive, la acţiunile de ţa poate fi împărtăşită şl de propunere care se află în stu g heziană; 20.25 Zece m elodii prefo- nească; 22,30 C adran; 22.50 Cinteco
strlnqere şi predare a deşeurilor metalice şl a fierului către alte întreprinderi de qos diu 1« forurile noastre supe ro le ; 21.00 M em orlo pom iniulul ro pe versuri de George C o jb u c; 23,03
vechi, la cele întreprinse In aqrlcultură Şi silvicultură. podărie locallvă din oraşele rioare, cu şanse de soluţio mânesc; 21.30 Solista serii : Tlinca S lm lonieiio giocoso pentru pion şl
In aceste 4 200 000 orc au răsărit de sub mina harnică judeţului. nare favorabile. C erbacev; 22.00 R ad io iu rn al; 22,20 orchestră do B ohuilov M a rlin u ; Sim
a tinerilor 150 000 mp de spaţii verzi — mal mult cu — In anul trecut am încercat Sport; 22,30 Concert de muzică uşoa fonia o I I I o ..B lzonllno" de Doru
50 000 mp decîl s-au anqajat fn primăvară —. au apănit, Interviu realiza! de ră ; 0,03-5,00 Eslroda nocturnă: P opovlcl: 24,00—1,00 M uzică sim foni
de-a lunqnl şoselelor şl at noilor alei. aproape 15 000 dc această formulă cu blocurile S. POP PROGRAMUL II : 6,00 Program că.
plopi şl arbuşti ornamentali, in livezi s au plantai peste
7 000 de pomi Irucllleri.
Fertilizează Hunedoara, un tinăr absol va trebui să completez noua o universitate a siderurgiei.
prin
Am insofit, deunăzi,
adresă Cînd am făcut car
vent repartizat in judeţul tea de vizită nu ştiam decit... Eu m-am pregătit şi specia
lizat in oţelării electrice. In
Drum spre înfăptuirile ogoarele nostru L-a impresionat mă Hunedoara. ylciim ştiu că lo timpul facultăţii am făcut cî
reţia spectacolului industrial,
teva studii
in
străinătate
dar n-a putut concepe să-şi
schimbe domiciliul in aceas cuiesc intr-un apartament pc pentru acest domeniu. Vreau
să mă dăruiesc acestei me
tă „împărăţie de fum“ cum T1IT rî7T57i75WWI II I ■IhWIIil 11...... serii. Aici, conducerea com
mime însemnate sporuri de producţie recolte sporite de qriu în o numea De pe Dealul Chi- binatului, ca răspuns dorin
In vederea obţinerii unor
zidnlui, l-am îndemnat
să
l(h
ţei mele, m-a repartizat
în industria locală anul următor. Ia C A P. Cris- privească amurgul coborft ca CARTEA aţelăria electrică. E ceea ce
tur se acordă o atenţie deo o mantie peste impresionan am aşteptat, ce am visat
dăm o alenlîe deosebită extin sebită fertilizării ogoarelor. tul peisaj industrial. A în dacă vreţi — e ceea ce va da
derii sectorului mecanic pen A lături de colectivele de muncă din marile între Ca dovadă, pe loate cele 40 tors privirea, fn dimineaţa muncii mele adevărata Irucu-
(U n *« « p g * «] tru confecţionarea m alrilelor prinderi republicane, lucrătorii din Industria locală a hectare care se vor ţnsăraîn- următoare, fn combinatul si rie. Şi voi subordona acestei
şi orqanîzării mai bune a ate judeţului nosfni Inreqistrează realizări to |,m a i însem ţa cu qriu după cereate pă- derurgic am intîlnit X-W ti
lierului de Teparat matriţe. In nate. pe linia creşterii producţiei şt productivităţii muncit, loase s-au aplicat înqrăşă- neri ingineri, repartizaţi la Df VIZITA munci totul. Mă străduiesc să
hieclivelor arătate mai sus vederea sporirii randamentu f a slirşitul celor 8 luni de activitate, toate cele 6 între minte chimice, acestea fiind fiu un bun student al acestei
face necesara aplicarea in cel lui. vom experimenta deservi prinderi hunedorene de industrie locală au înregistrat Hunedoara. /Im făcut cu uriaşe universităţi siderurgice.
mai scurt timp a unor măsuri rea mai multor maşini de că îndeplinirea prevederilor de plan la majoritatea indica deja încorporate in sol o dată ! noştinţă. Unul dintre ei, in
tehnice şi orqanizalorice bine tre un sinqur operalor la une torilor. cu executarea arăturii. N u loc să-şi. spună numele, mi-a Să-mi ciştig personalitatea cu
qîndilc Şi jusiificale din punct le sortimente de serie mare. E lo rlin ilc depuse se concretizează în obţinerea unei mai pe seama folosirii în cerită de atiţia ingineri dc
de vedere al eficienţei econo după ce în prealabil vom lua producţii suplimentare in valoare de 7,8 milioane Ici, in grăşămintelor chimice coo întins o carte de vizită. Ci strada R. Dclavrancca aici. pe care tovarăşul direc
mice. In acest sens. am hotă- măsuri de preqătire in cele sporirea productivităţii muncii cu 3,1 la sulă. precum si peratorii au asigurat obţine tesc : „Călin-Zamfir M Chi- — V-aţi tipărit cartea de tor Gheorghe Onica fi inra-
rit să studiem şi să experi mai bune conditiuni a maşini în realizarea planului la export in proporlie de 103,7 la scr, inginer stagiar“. In col
mentăm in staţia pilot noi lor de injectat şi a matriţelor. sulă Ia rezultatele înregistrate au contribuit în special rea unor sporuri însemnate tul de jos, din stingă, adre vîzi.lă înainte de a cunoaşle <1ia, cu o nereţinută mîndric.
sortimente de oxizi şi să Îm Alinqerea indicatorilor pla I I I • Hunedoara care în cele fi luni a obtinnt peste sar de recoltă, urmind ca cele Hunedoara. fn fondul dc aur al combina
bunătăţim tehnologia de fabri nificaţi pentru perioada urmă cinile de plan o producţie sunlimenlară de 230 mc pre- lalte măsuri aqrolehnice să sa : „Rucurcşti 2, str. Radu — M-am considerat hunedo- tului hunedorcan.
caţie a piqmenţilor metalici. toare — în mod deosebit pen b;hiicate l-M Orăştie, care a realizat peste prevederi conciire din plin la ridicarea Popescu 2r>~. In colţul, din rean din ziua în care am fost
Avem de asemenea în vedere tru anul 1971 — necesită în piese merarvcc, mobilă, cărămizi, prefabricate ¡n valoare dreapta : „Hunedoara“.. Aici
punerea în funcţiune a labora cheierea contractelor de apro de peste 550 000 |ei ellcienţei culturii respective. repartizat aici! Hunedoara e l u c ia lic iu
torului de încercări ale maselor vizionare pentru materiile p ri
plastice, care să contribuie la me, instalaţiile şi utilajele cu J
elaborarea şî perfecţionarea ciclu lunq de fabricaţie, asi- _____________
tehnologiilor de lucru şi rid i qurarea desfacerii întregii pro
carea caracteristicilor func ducţii marfă, imbunăl ăţirra
ţionale ale produselor. Pentru fluxului lehnoloqic la unele
a asiqura sporirea continuă o secţii Şi ateliere, organizarea Covoarele orientale
productivităţii muncii, tot Ia (¡1 mai judicioasă a locurilor întreprinderea de
acest seclor, am preconizat să de muncă. Precizez că acest pentru export
executăm matriţe cu mai m ul ansamblu de probleme face o-
te cuiburi, să asiqurăm o ju d i bieclul preocupărilor do bază
cioasă proqramare şi urmărire ale com itetului noslru de di întreprinderea de industrie gospodărie com una
a producţiei. recţie Şi nădăjduim în soluţio torată din municipiul Hune
narea lor oplimă Sinlcm ferm doara produce şi livrează,
Sarcinile viitorului cincinal începînd din acest an. co
prevăd o creştere substanţială convinşi că şi în cincinalul pe voare orientate, lucrate ma
a producţiei de mase plastice care 11 pregătim, prin valori nual. penlru export. Atelie lă şi îocativă Deva
în paralel cu dezvoltarea ac- ficarea Ia maximum a rezer
liv ilă ţii în sectorul construc velor înlem c importante dc rul său a confecţionat pînă
ţiei de maşini. Producţia qlo- care dispunem, colectivul chi- arum mai bine de 60 mp en
bală va fi de pesie 2.5 ori mai m iştilor de la Orăştie va a voare pentru export sl peste Angajează
marc faţă de actualul clncinat. duce un aport sporii la dez C0 mp penlru beneficiarii in
Sporirea volum ului producţiei voltarea impetuoasă a in terni.
dustriei chimice şi a economiei
de mase plastice se va obţine - MECANICI AUTO;
noastre naţionale.
prin punerea in funcţiune de
noi capacităţi, astfel îneît p1- - CONDUCĂTORI AUTO PENTRU AUTOBUZE;
nă in 1975 acest sector va a
lurîle m inim e vor fl cuprinse in - FOCHIŞTI PENTRU CENTRALE TERMICE.
vea o capacitate de prelucrare tre 6 şi 8 grade, iar maximele
dc 10 600 tone anual. V R E M H A între 17 şi 20 grade.
Pentru satisfacerea cererii Salarizarea conform H.C.M. 914 1968.
crescînde şl tot mal diversifi PENTRU URMĂTOARELE
cate de mase plastice pentru PENTRU 24 ORE DOUA ZILE Inform aţii zilnice, între orele 7-10, serviciu)
consumul industrial, pentru Viem e frumoasă şi în încălzi
larqul consum şi export, este V«e me. In general, frumoosâ, re treptată Cerul va li mai mult plan, str. Bariţiu, nr. 5, telefon 11224.
dor rece nooptea şi dim ineaţa.
necesară asimilarea şi omolo- Cerul va li va ria b il. Vlntul va senin. V iniul va sufla slab pîno
qarea de noi produse de cea sufla potrivit din vest. Tempera- Io p o trivii din vesl Temperatura
— în croşlcie.
mai bună calitate. Concomitent
cu aceasta, va trebui să ocor-
A
întreprinderea de
S-ou scurs 6 ani de cînd Io constructorilor, primul dintre ele
Curo Voîl şi Sip au început lu DE FIER urmează să intre în probe încă
crările de construcţie a Sistemu DUPĂ 6 ANI, LA PORŢILE în ocest on. Celălalt, echipat în
lui hidroenergetic şi de naviga întregime cu utilaje şi instalaţii
ţi« Porţile de Fier, obiectiv im- româneşti, va constitui premiero
pO'tant înscris în planul de dez energetico o viitorului cincinal.
voltare energetica o României fui sint ongojaţi de 6 ani intr-o şoarâ pe o cale nouă, un lung cum în mai mare porte acope gătiri pentru ca această insulă Lista celor care s-ou evidenţiat reţele electrice Deva
şi Iugoslaviei. Eforturile depu impresionomă bătălie cu fluviul, cutoar din beton şî oţel dot in rită de apă. Orşova ore o vatră să devină un interesant loc de pentru rezultatele deosebite ob
sa în acest interval pe ambele cu nolura pentru o smulge lu exploolare în anul trecut pe ma nouă în core alături de vechii lo agrement pentru turişti. ţinute în cei 6 oni de eforturi
mcluri ale Dunării au transfor mină şi putere din cursul mile lul românesc al fluviului prin cuitori s au sîabilit familii din In timp ce numărul construc continue Io Porţii© de Fier este
mat vechea înfăţişare a locuri nar ol apei. Şi eforturile depuse care ou trecut sub felurite pavi comunele Jupolnic, Tufori, Co- torilor pe acest şantier este în loorle bogată. Aceiaşi oomeni — ANGAJEAZA IMEDIAT ;
lor. au făcut să se materializeze zi şi noapte fără încetare ou lioane circa 25 000 nave. De o lomnic şi Eşelniţa. Perimetrul continuă scădere, sorcinile lor montori, constructori, energetici-
o Darie dintre proiectele comu- dot vioţă primelor obiective, o- proape o lună de zile apele fostei comune Vircîorova este opropiindu-se de sfirşit, monto- eni, navigatori, scafandri — în — mecanici auto
n t elaborate de specialiştii din ducind în etapa finală mareo Dunării invîrt primele turbine complet sub apă. Foştii săi lo rii nu-şi economisesc eforturile cep cel de-al 7-fea an de mun
cele două ţări vecine şi prietene. confruntare cu Dunărea. S-au Pnmul hidroagregot al centrolei cuitori şi au durat qospodorii noi pentru o do finalitate întregii lu că, anul holăritor pentru dorco — zidari.
M* i de muncitori şi ingineri din succedai evenimente după eve electrice de pe molul românesc in Schela Clodovei, cartier ol crări. După ce ou dot în exploa- in funcţiune a întregului obiec
In ireprinderea de construcţii hi nimente fiecare ovînd spectocu a şi trimis in acest timp spre municipiului Turnu Scverîn. fo- lore primul hidroagregat. ei au tiv. cu încrederea de a devansa Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968.
droenergetice şi întreprinderea e lozitateo măreţiei lui. Căile de consumatori mai mult de 20 miji- miliile din Ogradeno. Tisovita Şi Iermino! o peraţie principole de mojoritatea lucrărilor, pentru ca
nei-gomontoj Bucureşti. întreprin ctrculoţie ou fost ,,mutate" pe nane kW oră energie electrică. P’ăvişeviţa s au stabilit în alte montaj ¡o hidrooqregotul urmă economia naţională să primeas Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa
derea electro montaj Sibiu. irasce siluete la 30-50 m înăl Pe Dunăre. în amonte de cen 1 * - a ‘1 *x. t i. Moi mu t de 3 000 tor, ovind con di hi co pînă Io că de Io Porţile de Fier peste
Inţiep'indereo de construcţii Por- ţime foto cele vechi. Dunărea a trală, s a încheiat în linii genera de familii dm această zona siîrşîlul nnu'ui să I conecteze Io prevederile de pion însemnote serviciului personal al I.R.E. Deva, str. G. Enescu,
• ! de Fier y altele, de numele fost obligată să cedeze forţei le strămutarea localităţilor ofla '■ou mulat in locuinţe noi. La sistemul enerontic no*îonal. In- conlităti de enerqie electrică,
câ oro este Icqolă apariţia ce omului, pcnliu ca exact în mij le in zona ce va fi ocupată de Simian pe o insula nalocuito fr-un ritm oieri se desfăşoară o- iar volumul de investit!! mate nr. 37—39, între orele 7-15, în fiecare zi.
Io' moi puternice obiective ener locul ei să se poală ridica bara apele lacului de acumulare. In pînă in p’csent sc află in sta pnrobunîle de mnnicij la hidro- rializat o ’ci să fie recupcrpt in
g ic e ridicole in |oro noastă în ¡ul deversor aflat in plin proces sula Ada Kaleh părăsîă în În diu imal de construcţie muzeul agregatele 3 şi 4. Potrivit angaja tr-un termen cit moi scurt.
anii de edificore o socialismu- dc execuţie. Novigaţia se desfă- tregime de populaţie esîe de a- Ado-Kaleh. Se fac inUnse pre- mentului comun ol montorilor şi (Agerpres)