Page 28 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 28
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4873 9 MARp 8 SEPTEMBRIE 1970
Congresul interna
ţional de chimie Vizita delegaţiei militare
industrială române în R. D. Germană ATLAS
Cuvîntul de salut al pre
şedintelui Consiliului de
Stat a fost ascullat cu viu BERLIN 7 (Aqerpres). - qenerali, amirali, ofiţeri si mi zita dv„ draqi tovarăşi ro CIMPANZEU „ERUDIT"
interes si aplaudai inde- Luni. m um brii f c l l l | l O l l mi litari din qarnizoană. mâni. ca o verigă tn lanţul
lunq de întreaga asistentă. i ct de qe- Luînd cuvîntul. qeneral de relaţiilor principiale dintre Cimpanzeul Sarah, in
liste România. în colabora Au luat apoi cuvîntul i . t j l i 1 < i ■ I o Io n ii* du armată Heinz Hoifmann a sa statele noastre, ce se aprofun virstâ de şapte ani, o
re cu Societatea de chimie prof. Georqes Fleury, pre pă «c eu v i/ita l punctul de lutat delegaţia m ilitară româ dează mereu". reuşit ca, după doi ani
industrială. şedintele Societăţii interna transbordare dc la Sassnitz, nă, în numele CC. al P.S.U G. La rîndul său, qeneral-co- de „studiu" la Universi
Prim iţi cu vii aplau ţionale de chimie in au fost oaspeţii Rotilei coman şi al prim ului său secretar, to lonel Ion loniţă, m inistrul For tatea Santa Clara din Ca
ze de participanţi, in dustrială, A. I. K ali date de contraamiralul Gustav varăşul W alter Ulbrichl, în ţelor Armate ale Republicii lifornia, să înveţe să ci
prezidiul congresului au nin, secretar s liin ţiiic ia Hcsse numele M inisterului Apărării Socialiste România, a transmis tească şi să scrie. Potrivit
luat loc tovarăşii NICOLAE Academia de Ştiinţe a In continuare, delegaţia a Naţionale a R.D.G. ,.Ca prie m ilitarilor armatei populare, unei ştiri publicate de zia
CEAUŞESCU, Emil Bodna- UR.S.S. C.uy Pannetier, vizitat Şcoala dc ofiţeri ai teni si Irati de arme — a spus oamenilor muncii din R.D.G., rul „Washington Evening
raş, Ilie Verdet, Emil Dră- secretar general al Societă Marinei populare a R.D.G. vorbitorul — au venit la noi un cald si tovărăşesc salut Star", Sarah ştie in pre
qănescu, Manea Mănescu, ţii de chimie din Franţa ,.Karl Liebkneckt" din Stral reprezentanţii României socia din partea m ilitarilor, din par zent 120 de cuvinte. Psiho
precum si membri ai guver profesor la Facultatea de sund, unde a avut loc o adu liste. Ca prieteni şi fraţi de tea tuturor oamenilor mun logul David Premak este
nului, conducători ai unor Silinţe din Paris Tadeusz nare consacrată frăţiei de ar arme î-am prim ii în R.D.G Ca cii din România. „Poporul
orqanisme internaţionale Urnanski. membru al Aca me dintre Forţele Armate ale prieteni si fraţi de arme îi sa român, profund ataşat Idea de părere că Sarah va
institute de cercetări sl so demiei dc Ştiinţe din Polo Republicii Socialiste România lutăm azi, cu prilejul acestei lurilo r de libertate şî pro- putea in curînd să soco
tească şi să fie mal tîrziu
cietăţi de chimie persona nia, profesor la Institutul Si Armala Populară a R. D. în lîln iri". qres, a fost din primul
lităţi de prestigiu in lumea politehnic din Varşovia Germane. Referindu-se la relaţiile de moment alături de oamenii folosită ca institutoare
chimiei din tară Si de peste Donald F. Othmer, profesor Au participat qeneral de ar prietenie şi colaborare dintre muncii dîn R.D.G., în lupta lor pentru alte maimuţe.
hotare. Printre cei prezenţi la Institutul politehnic din mată Heinz Hoifmann. minis Republica Socialistă România pentru construirea socialismu
la festivitatea de deschide Brooklyn — New York, şe trul apărării naţionale al Si RD. Germană, qeneral de lui, pentru consolidarea pri DESPRE FACHIRI,
re a lucrărilor congresului ful Deparlamentului de In R.D.G., amiral Waldemar Ver- armată Heinz Hoifmann a ară mului stat al m uncitorilor si ŞERPI VENINOŞI Şi
se aflau ministrul industriei ginerie chimică Heinrich ner $i qeneral-locotenent Sieq- tat că ele se adincesc neînce ţăranilor din istoria poporului ŞORICEI
chimice al R.P. Polone. Za- Sondheimer, profesor la U frîed Weiss, adjuncţi ai minis tat. „Formele multiple de co qerman. In rîndul marilor în
wada Edward. si Picrrc niversitatea din Karlsruhe trului. viceamiral W ji]j Ehm, laborare pe plan economic, făptuiri cu care poporul R.D.G. Multe popoare primi
Pelen. ambasadorul Franţei directorul Departamentului comandantul marinei popu cultural si m ilitar — a sub se mîndreste In mod leqîtim, tive credeau că şerpii ve
la Bucureşti de chimia apei din Institu lare, reprezentanţi ai orqane- liniat vorbitorul — îşi găsesc se înscrie. făTâ îndoială, fău ninoşi au puteri supra
Deschizînd lucrările con- tul pentru tehnica qazelor, lor locale de partid si de stat. expresie în acţiunea comună rirea unei armate proprii de naturale. Şi astăzi, in col
qresului. acad. Crislofor Si- încălzire si chimia apei al pe plan politic. Republica So tip nou. armată bine Înzestra
mionescu. preşedintele co Universităţii Karlsruhe din cialistă România duce o acti tă. cu armament $i tehnică de ţurile cele mai îndepărta
mitetului de orqanizare. a U F. a Germaniei şi Ion Cos- vitate deosebit de importantă luptă modernă, care dispune te ale Asiei şi Africii exis
salutat, în numele partici ma prim-vicepreşedinle al Tovarăşul George pentru asiqurarea păci! în Eu de cadre talentate si temeinic tă aşo-numite biserici ale
panţilor prezenta preşedin Consiliului popular a) mu ropa. acţionează cu perseve preqătite ce conduc cu price şerpilor, unde aceştia sint
telui Consiliului de Slal a! nicipiului Bucureşti. rentă pentru recunoaşterea, pere procesul de instruire si crescuţi şi ţinuţi la mare
Republicii Socialiste RomA După şedinţa festivă de Macovescu a sosit pe baza dreptului internaţio cinste. Jocul fachirilor cu
nia, Nicolae Ceausescu. si deschidere a congresului, nal, a R D.G. $i pentru pri educare a contingentelor, la cobrele a fost o chestiu
a adus m ulţum iri pentru bu in prima plenară a lucră mirea ei în O.N.U. Aceasta ne nivelul exiqentelor contempo ne de cult, pînă in mo
năvoinţa de a fi acceptat ca rilo r ministrul industriei R.S, CEHOSLOVACA - Recent lo Fabrico „Slovensky Hod- ia Copenhaga bucură foarte mult. Privim v i rane". mentul in core fachirii au
lucrările acestei prestigioa chimice inq. Alexandru vab" din Senica, Slovacia de vest, au fost produse primele descoperit că a provoca
se reuniuni ştiinţifice să se Boabă, a prezentat confe cantităţi de mătase din fibre poliesterice purtmd denumirea o cobră să iasă din coş
deslăsoare sub înaltul său rinţa „Chimia si progre locolâ de „Slotera", Amestecate cu lină, aceste fibre de mătase COPENHAGA 7 (Agerpres). cintindu-i din fluier con
patronaj. sul". dobindesc surprinzătoare calităţi la curăţire, spălare $i o mare La 7 septembrie >s.c., a sosit stituie o mo re atracţie tu
In aplauzele celor pre Lucrările congresului au rezistenţă la purtare. După producţia de încercare se presupu la Copenhaga George Maco- Cu prilejul „Zilei recoltei“ ristică.
zenţi a luat cuvînlul preşe continuat In cursul riupă- ne o producţie medie anuală de 3 000 tone de mătase polieste- vescu, prim-adjunct al m inistru Capacitatea hipnotică a
dintele Consiliului dc Stat al amiczii In şedinţe pe sec11i rică, urmind ca pe viitor cantitatea să fie dublată. lui afacerilor externe, care la şerpilor - aşa cum a do
Republicii Soci al isi o Rnmâ- de sperialilale. In folo : Una din secţiile de fabricare o mătasei din fibre invitaţia secretarului qeneral al vedit recent biologul
nia. tovarăşul NICOLAE poliesterice la fabrica din Senica. M.A.E. danez, Paul Fischer, Wladislaw Gomulka despre
CEAUŞESCU. (Agerpres) hee o vizită oficiala în Dane Frommhold din R.D.G, —
marca. problemele agriculturii şi aspecte este tot o chestiune de
domeniul fanteziei. Pute
Pe aeroportul Kastrup, Geor rea de hipnoză a şerpi
ge Macovescu a fost înlîm- lor, se credea, duce vic
pinat de dr. Paul Fischer, se
tima la nemişcare, deve
Veşti din ţă Reuniunea miniştrilor de externe ai cretarul general al M.A.E. da ale politicii externe nind o pradă uşoară pen
nez. reprezentanţi ai conducerii
VARŞOVIA 7 — Corespon
M.A.E danez. dentul Agerpres. losif Dumi- atît la cornute cît si la porcine. lru şarpe.
Relerindu-se la sarcinile v iito
Frommhold o infirmat
rile socialiste statelor participante la conferinţa George Macovescu a fost pri traseu, transm ite: Cu prilejul rului plan cincinal, W, Gomul această convingere fâcînd
In după-smiaza aceleiaşi zile.
„Zilei
sărbătoririi
recoltei“ ,
mit de primul ministru al Da Wladislaw Gomulka, prim-se- ka a arătat că în fata sectoru experienţe cu şoricei. Se
lui agricol se află misiunea de
ştie că aceştia sint foarte
V A R Ş O V IA . - P u p o cu m in lo r- nemarcei. Hilmar Baunsqaard. crctar al C.C. al P.M.U.P. a a intensifica producţia veqetală sperloşi. Natura ¡-a în
m e o i o ..T ry b u n o l u d u * . lu c r ă r ile La întrevedere au fost prezenţi rostit un discurs în care s*a Si animalieră.
p r e lim in o r e o lô p i o n u lu i d e c o n la nivel inalt a ţârilor neangajate secretarul qeneral $1 ambasa zestrat însă cu o mare
stru ire in P o lo n ia o p rim e i c e n referit Ia problemele agricultu Abordind probleme de poli curiozitate. „Tremuratul"
tra le a to m o -e le e tric e se o f l o i n dorul României. rii si la uncie aspecte ale tică externă, vorbitorul a re de spaimă la şoareci nu
tr-o la să a v a n s a tă - Eo vo ti o m - politicii externe.
p la s o t â în to n a l i to r a lu lu i M ă r i i Au avut Ioc convorbiri intre levai intensificarea tendinţelor este decit o urmare a fap
B o K ic e to u in a p r o p i e r e a u n u i LUSAKA 7 (Agerpres). — In rii Grncrsle a O-N.U., consa declaraţii ce vor fi supuse spre primul adjunct al m inistrului a El a arătat, printre altele, că de consolidare a securităţii si tului că aceştia respiră
loc m a i m a re | i va o v e a o p u ajunul conferinţei la nivel Inall crată decolonizării. facerilor externe. G. Macoves iarna deosebit de lungă şi p ri păcii pe baza principiilor întă
te re d e 1 000 M W . C e n tr a la va examinare în cadrul conferin moi repede şi mai protund
d is p u n e d e un r e a c lo r te rm ic pe a ţărilor neanqajale, în «apí Un alt doi umani important ţei la nivel înalt a ţărilor ne cu, şi ministrul afacerilor ex măvara abundentă în precipita ririi frontierelor actuale si ale pentru a putea descoperi
b a l ă d e u ra n iu î m b o g ă ţ it rocor* lala 7ambiand a avut lor dumi examinat in cadrul reuniunii angajate. Comitetul politic ela terne danez. P. Hartlinq. Au ţii au făcut ca, în pofida pro renunţării la folosirea forţei in anumite acţiuni care se
d a t la 2 tu r b in e d e c ite SCO M W nică S¡ luni n reuniune a miniş avut loc de asemenea, convor gresului înregistrat în procesul relaţiile dintre state. Aceste
lie c a r e li u r m e a i â să lie d a t ă m iniştrilor de cxierne ai ţă ri borează. printre altele, proiec petrec in jurul lor. Cind
In e i p l o o t d r e in a n u l 1900. trilor de externe ai state’or lor neangajate se referă la tele de rezoluţii referitoare la biri între primul adjunct «al a- dc mecanizare $î chimizare <î icndinte — a arătat el în con este confruntat cu un
participante. Aceştia au ana problema dezarmării. situaţia din Orientul Apropiat facerîlor cx'lcrne român si se agriculturii, recoltele din acest tinuare — işi qăscsc expresia şarpe, şoricelul ar vreo
lizat problemele ce urmează să Proiectul de rozo.ulie in a cretarul general al M A E. da an să fie mai mici decît anul în tratatul dintre U.R.S.S. si
BUDAPESTA. - In R.P. Ungară fie dezbătute în cadrul confe Si din peninsula indochineză. nez la care nu participat cola trecut, ceea ce impune necesi R.F. a Germaniei, care creează in primul rmd să ştie ce
a fost construit primul silo i In cesi sens. care va fi prezen iar ce) economic preqălestc boratori principali ai M iniste condiţii de stabilire a unor re poate fi acel ceva care cu
întregim e din mase plastice. El rinţei la nivel înalt şi au făcut, tat In cadrul conferinţei b tatea im portului în continuare puţin înainte se mişca şi
ore un volum de 400 m elri cubi de asemenea, o serie de propu nivel înalt de la Lusaka, cerc documentele privind colabora rului de Externe oanez. La con de cereale si nutreţuri. S-a în laţii normale şi a colaborării e
)i a fost m ental in numai irei neri ce vor fi analizate cu a- rea dintre ţările neanqajatc în vorbiri a participat sl ambasa registrat. de asemenea o scă conomice in interesul dezvoltă dintr-o dată a încremenit,
sâptom ini După aprecierea ipe- Incelarea oricăror experienţe Şi din mare curiozitate
c io lijlllo r, furajele insilo ia te a c i cela$i prilej. Printre documen nucleare şi elaborarea unei con domeniul economiei. dorul român. dere fată de 1969 .3 şeptclului rii paşnice a întregii Europe. merge pinâ la gura şar
vor fi de moi bună co lito te de tele examinate s-au aflat pro
cis cele care se postreaiâ in iectele de rez.oluţii care con venţii internaţionale în vederea pelui. „O dată, scrie
turnuri metalice de insilcToi, de interzicerii folosirii armelor Frommhold, am observat
oarece maso plastică poslreaiă damnă colonialismul pmtuqhez. chimice şi bacteriologice.
o tem peratură constontâ, iot ti- TUNIS. — M inistrul ita xemburq. Participanţii la a DELHI. — Guvernul Indiei in care aceste orqanisme îsi un şoricel care s^a aven
lo tu l nu-ji m odifică co lito le a pr>n apartheidul praclicai de reqi- Eforturile necesare pentru în lian al aiacerllor externe, turat să facă plimbări
acŞlunea oc i ti lor asupra p o ro jilo r murîle din R.S.A. si Rhodesia tărire-) Orqanîzatiei Naţiunilor ceastă conlerintă vor dezba a hotărit anularea dreptului vor desfăşura activitatea. printr-o grămodă de şerpi
m etalici. Unite, precum $î propunerile do Aldo Moro, care şt-a înche te măsurile ce trebuie luate maharadjahltor de a fi gu Guvernul va coordona p o liti veninoşi şi s-a culcat apoi
★ urce uni si sprijinul aeordat a- iat simbâtă seara partea oli- pentru a se face fată ten vernatori nominali ai terito ca internă si externă a tării,
BELGRAD. - La u iin a construc ceslora de unele ţări occiden creare a unei ..zone a păcii" în cială a vizitei lăcule Sn Tu dinţelor inflaţioniste apărute riilo r care le-au aparţinut fn „în cadrul politicii qenerale nu departe de ei. A făcui
toare de m o|ini ,,Go$a* din Sme- reqiunea Oceanului Indian s-au nisia. a prezidat duminică la în ţările membre ale C.E.E. trecut. promovate de şeful statului". aceste exerciţii acrobatice
derevshe Polonko a fo it produsă tale. In leqătură cu aceste pro- aflat de asemenea, printre su timp de mai multe sâptâ-
prima locom otivă electrică iugo Tunis o reuniune a repre Potrivit unei ştiri transmi
slavă. Locomotiva, destinată tra n s blemc. s-a propus iniţierea unei biectele abordate de m iniştrii zentanţilor diplomatici ai se de aqentia „Press Trust of TOKIO. — Delegaţia So mini, pinâ cind intr-o bună
portului din suburbiile oraşului, acţiuni comune ţn vederea ex de externe a» ţărilor aminlile. Italici în ţările meditoranic- zi unul din şerpi l-a în
poate d eivolta o vltexâ de 120 ne Cu acest prilej, au fost India", această hotărîre a vietului Suprem al Uniunii ghiţit".
kilom etri pe O ro. cluderii R S-A. din ţoale insti Concomilcnt cu reuniunea fost adoptată în urma faptu Sovietice, condusă de Iadqar
In pretent, Io U i m o m enţiona examinate diferite probleme lui că recenta decizie cu pri Nasrcdinova, preşedintele So
tă se lu cre o io la un nou tip de tuţiile specializate ale O.N.U.. ministerială, în capitala zam- privind relaţiile Italiei ru MINITELEVIZOR
locomotivă electrică, capabila să adoptarea unor măsuri similare biană au avut loc întruniri ale celelalte ţări mcdilci amene vire la anularea privilegiilor vietului NationaRtăRIor, care
doivolte o viteză de ISO k ilo maharad jahîlor. adoptată de se află intr-o vizită oficială
metri pe oro. Ea va fi lu lo n to împotriva Portuqalici si convo celor două comitete ~ politic Si ultimele aspecte olr evo Camera Populară a Parla in Japonia, a purtat convor In Japonia a fost con
in transportul interurban do măr luţiei situaţiei din Orientul struit de curind un minite-
furi fi de pasageri. carea în urm ălorij doi ani a şi economic — create în vede mentului Indiei, nu a în tru biri cu reprezentanţi ai celor
Apropiat Iev 1 zor de dimensiunea u
unei sesiuni speciale o Adună- rea pregătirii proiectelor de nit necesarul de două treimi două camere ale Dietei ja
de voturi în Consiliul Sta poneze. De asemenea, mem nui... inel. El cîntâreşte
LONDRA. — In capitala telor (a doua cameră a Par brii delcqatiei sovietice au 25 g iar suma cheltuită
M arii Britanii au început lu lamentului). conferit cu ministrul afaceri pentru construirea lui ar
Schimbul de mărfuri crările celui de-al Vl-lea lor externe al Japoniei. K ii- fi fost suficientă pentru
Conqres mondial de cardio-
pre
chi Aichi. După cum
construcţia a zece tele
NOI DETURNĂRI dintre Ungaria şi proaoe 3 000 de specialişti cială a definitivat proiectul cizează aqentia TASS. con vizoare de mărime obişnui-
TUNIS. — O comisie spe
loqle, la care iau
parte a-
veniţi din circa 74 de ţări BELGRAD. — Şeful guver de reformă constituţională si vorbirile au avut ca obiect tâ.
relaţiile dintre organele par
de reorganizare a Partidului
DE AVIOANE R. F.G. pe anul 1970 ale lumii. Din România par nului turc, Suleyman Demi- Socialist Desturlan, Tunisiei. lamentare din cele două DATE
s-a a
Aurel
Moqn.
ticipă acad.
lari, precum si unele proble
nuntat in capitala
DEMOGRAFICE
rel, şi-a încheiat vizlla o ll-
acad. Constantin Iliescu prof.
La
BONN 7 (Agerpres). —
Bonn au fost semnale li_ni lis dr. docent Petre Teodorescu cială de cinci zile în Iugo Proiectul stabileşte a tribu ţii me de interes comun pentru
După cum s-a mai anun nunţă că m inislrul afacerilor tele privind schimbul de măr si alţii. slavia, unde a avut întreve le quvernului si ale Adunării Uniunea Sovietică si Japo- Taro cu nivelul natalită
ţat. în cursul zilei de ieri externe al M arii Brilaniî a furi dm lre Ungaria si RF. a Conqrcsul va discula pro deri cu preşedintele Iosip Naţionale, precum şi modul nta ţii cel moi ridicat este
s-au elcctuat trei delurnări cerut Consiliului de Comerţ Germaniei pe 1970. Potrivit blemele majore ale cardiolo Broz Tito şt cu preşedintele Dahomeyul (54 la mia
de avioane, pentru care şi-a al ţării să menţină la Lon listelor. faţă de anul trecut, giei. Printre acestea fiqurea- Vecci Executive Federale, de locuitori), iar Volta Su
asumat răspunderea Froniul dra avionul companiei Is schimbul de mărfuri dintre cele ză hipertensiunea şi cardio M itla Riblcţci, asupra posi perioară cunoaşte cel mai
Popular pentru Eliberarea raeliene „El A l", care a făcut două ţări sporeşte cu 30 la su patia ischemică, ca cele mai b ilită ţilo r de dezvoltare a LEIPZIG. — Ediţia de toamnă a tradiţionalului tîrq ridicat nivel al mortali
Palestinei (F.P.E.P.). Un avion obiectul tentativei eşuate, tă. Ungaria va livra laminate, răSDÎndile boli de inimă car- relaţiilor bilaterale turco- de Ia Lelpzlq şl-a închis porţile. In această toamnă, la tăţii ; 28 fa mia de lo
„Boeinq 747“ al companiei pentru a putea deschide o medicamente, produse aqroali- diom iopaliile (boli ale muş iugoslave si asupra unor pro tîrq au participat 6 525 firm e si organizaţii din 55 ţări.
americane „Pan American" anchelă asupra incidentului. menlare $i produse ale indus chiului inim ii) si cardiope- bleme internaţionale actuale. Variata gamă de produse expuse pe o suprafaţă tota cuitori.
a fost oblîqat să aterizeze După cum s-a anunţai, în triei uşoare. La rîndul său. diatria, precum si unele pro Comunicatul comun dat lă de cca 250 000 metri pătraţi a adunat în fata stan
duminică seara la aeroportul timpul luptei angajate la R.F.G. va exporta în Ungaria bleme de fizîoloqie si fizio- publicităţii la sfîrşitul vizitei durilor, în cele 6 zile ale lîrqului, peste 300 000 vizi CEA MAI
din Amnian. Ulterior, avio bordul avionului, unul din echipament industrial $i strun patoloqie circulatorie. sintetizează rezultatele aces tatori. din R0 de ţări. In urma contactelor dintre firm e NOUA INSULĂ
nul a decolat din nou. fiind cci doi răpitori a fost ucis. guri, produse chimice, materii tor întrevederi. subliniind le expozante au fost perfectate o scrie de acorduri.
îndreptat spre Cairo. La opt Astăzi dimineaţă F.P.E.P, prime pentru industria uşoară LUXEMBURG. — M lnlslrii dorinţa celor două părţi de La actuala edîtîe a tîrqului. România a prezentat, pe De curind, în urma erup-
minute după aterizarea pe a dat publicităţii o declara şi produse finite. de Hnantp şl quvernatorll n suprafaţă de R00 metri pălrali, produse industriale ţieî unor vulcani subacva
aeroportul capitalei eqiple- ţie reluată de agenţia Reu După cum anunţă agenţia băncilor centrale din cele a dezvolta sî întări colabo de larq consum, produse aqroalimentare si un variat
ne, avionul a fost aruncat ter, în care se confirmă con M.T.I., marţi încep ia Bonn tra sase ţări membre ale Pieţei rarea bilaterală în domeniile sortiment de produse ale industriei chimice. tici din Marea Caspicâ,
in aer. Pasaqerii ou reuşit diţiile comunicate la Berna tativele privind încheierea a- comune europene se vor economic, cultural, artistic şi la 90 km sud de Baku, a
să se salveze. Si Londra pentru eliberarea corduluj pe termen lunq privind reuni miercuri şl joi la Lu* asistenţei tehnica. luat noşţere o nouă
Celelalte două ^vjoane — pasaqerilor si echipajelor. cooperarea industrială. insulă. De obicei, aceste
un , DC-B" al companiei Declaraţia afirmă, dc aseme
„Swissair" sî un „Boeinq- nea, că pasaqerii de naţiona insule, cum se nasc aşa
707“ al societăţii americane litate israeliană vor fi re ţi mor, înghiţite de valuri.
T.VV.A. — sini reţinute. îm nuţi ostatici pînă la elibera CHILE Conferinţa de presă ţinută De data asta, deşî a tre
preună cu cei 208 de pasa- rea unui număr de palesti
qeri şî membri ai echipaje nieni deţinuţi In Israel. cut o lună de la ivirea ei,
lor. înlr-o localitate situată de Salvador Allende insula continuă să trăiască
în desertul Iordaniei. ŞÎ să-şi păstreze dimensiu
O altă tentativă de detur nile de la început : 100 m
nare a unui avion al socie BERNA 7 (Agerpres). — SANTIAGO DE CHILE 7 (A- de politică externă, el a afir
tăţii israeliene „E l-A l“ a e Consiliul federal al Elve qerpres). — Saldavor Allende mat că „Chile va întreţine relaţii ■ - V W l p lungime şi 30-35 m lăţime.
şuat. ţiei a fost convocat de ur- reprezentantul forţelor de diplomatice, economice si cul Suprafaţa ei este forma
Aqenţia France Pressc re qenlă duminică seara de că stinqa din Chile, care la alege turale cu toate ţările lumii, in lă de roci vulcanice foar
latează că F.P.E P. a adresat tre preşedintele tării, H. P. rile de vineri pentru funcţia clusiv ru R.P. Chineză Cuba
quvernului elveţian un u lti Tsrhudi, penlru a lua în dis de preşedinte al tării a obţinui R.P.D. Coreeană Si RD. V ie t te dure care rezistă iure
matum în care cere aulorilă- cuţie situaţia si condiţiile cel maj mare număr de voturi, nam, în spiritul respectului şului mării. Noua insulă
ţilor rit' la Berna să elibere puse de Frontul popular pen a tinut duminică o conferinţă principiilor neintervenţiei si o şi fost inclusă in hartn
ze trei deţinuţi palestinieni tru eliberarea Palestinei in de presă in care a trasat pro independentei". Mării Caspice.
arestaţi si judecaţi în Elve vederea obţinerii eliberării gramul său de guvernare, în
ţia in cursul anului trecut, celor 155 de pasaqcri si cazul că Congresul îl va de Abordind problemele care
lot pentru acte de piraterie membri ai echipajului avio semna In fruntea statulu. După frăinîntă continentul latino-s- DEOSEBIREA
aeriană. în schimbul punerii nului „DC-8". deturnat în ce a anunţai că intenţionează merican, Allende a subliniat că GIRAFELOR
în libertate a pasagerilor. după-amiaza aceleiaşi zile guvernul său va milita pentru
Consiliul federal al Elveţiei către Iordania- După cum să iniţieze o larqă reformă inlărîrea u n it^ ii şj cooperării Cercelâiorii faunei v fri-
a fost convocat de urqenţă s-a mai anunţat Frontul constituţională Si să transfor lalino-americane. pentru întră- cane au stabilit că pe În
ieri seara si astăzi diminea popular pentru eliberarea Pa me actualul sistem electoral a! jutorare „deoarece noi sînlem
ţa. pentru a lua în discuţie lestinei. care si-a asumat tării penlru a permite o mai ţări extrem de boqate, dar în treg continentul nu exis-
condiţiile formulate de responsabilitatea pentru cele mare participare a maselor la acelaşi timp dramatic de să lă două girafe identice.
F.P.E.P. palm deturnări de avioane rezolvarea problemelor politice. race". „Banii noştri nu vor mai Dispunerea petelor pe
Allende s-a referit ţa acţiunile
Din Londra, agenţia Reu- de duminică a condiţionat trebui să părăsească fronliere- pieley innlleior animale
ler transmite că F.P.E.P. a eliberarea avionului si per pe care le preconizează pe tă- le noastre pentru interesele FRANJA - Recent, în Ploce de l’Etoile din Paris a avut loc o demonstroţie a femeilor
cerut guvernului britanic să soanelor deţinute ca ostatici rîm economic. EI a subliniat imperîoMslc. Avem nevoie de pariziene sub lozinca „Un om din doi este o femeie", organizată de Mişcarea de Eliberare a este lot atît de variolă ca
elibereze. în decurs de 72 dc qralierea a Irei palesti că quvernul său de unitate 19 milioane dc locuinţe, iar pe Femeii franceze. . 1 şi a liniilor palmare ia
de ore pe unul din cei doi nieni judecaţi Si condam populară va „recupera boqă- continentul nostru există M In foto : Poliţişti din serviciul de ordine oprind pe cîteva din paşnicele demonstrante ale om,
autori ai tentativei de de naţi în Elveţia penlru acte ţiile ţării dîn mîinile monopolu milioane de şomeri. Această căror braţe sint pline de flori.
turnare a avionului „Boeinq- similare rilor, în principal cuprul, care situaţie, a precizat e l nu maî
707” . Pe de altă parte, se a- (Agerpres) vor fi naţionalizate".
Referindu-se la problemele poate continua".
Tiporul : întreprinderea poligrafi că Deva. 44065
Redacţia |1 cdmîniilraţîa ziarului : Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 şi 11275.