Page 29 - Drumul_socialismului_1970_09

W* o C '
M tţr ttr r ttn ttt/ tn M fT tttn tr N ifH r w r p r tr M tm ttittn r ttm r r r n r r n r r n tr f
U M
PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R IL E , U N IŢ I-V A ţ

------------- ------------------------------------------- 5
■ Deschiderea lucrărilor

| Conferinţei la nivel înalt a |

| ţârilor nealiniate |

| M Cifre şi fapte din R.P. |

| Bulgaria şi R.P.D. Coreeană |

| m Activitate diplomatică in !

( legătură cu deturnarea unor |
1 avioane israeliene I

| m Curier, Atlas

| — |
ANUL XXII. Nr. 4B74 MIERCURI 9 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Pe şantierele miniere din Valea Jiului M E S A J U L

PLANUL VALORIC NU POATE preşedintelui Consiliului de Stat ai Republicii Socialiste

România, NiCOUE CEAUŞESCU, adresat celei de-a lll-a

Înlocui obiectivele Conferinţe la nivel înalt a ţârilor nealiniate - Lusaka

RÂMASE In URMA numele Consiliului de Stat şi contribui la dezvoltarea cola­ întir/.ială a focarelor dc răz­
că
lucrările
măm speranţa
Am deosebita plăcere ea, în
boi si conflictelor existente In
conferinţei dumneavoastră vor
diferite part' ale lumii, pentru
al guvernului Republicii So­
cialiste România, a! poporului borării si cooperării între po­ curmarea agresiunii S.U.A.' în
român şi al meu personal, să poare, la promovarea în viata Vietnam, Laos şi Cambodgia
Pentru dezvoltarea şi moder­ vreze mai intens dar nu în taoate- Ba mai mult, construc­ adresez un cald salut şefilor internaţională şi respectarea Si asiqurarea dreptului po­
nizarea producţiei de cărbune, ritm ul care să ne satisfacă. torul de comun acord cu be­ de state şi quverne, celorlalţi neabătută a principiilor suve­ poarelor din această zonă de
exploatărilor miniere din Va­ De asemenea, nîci In prezent neficiarul a aminat pentru fi­ reprezentanţi ai ţărilor neali­ ranităţii 5i independentei na­ a-şi hotărî sinqure soarta,
lea Jiului le-au fosţ alocate şi nu avem repartiţie pentru 15 nul 1971 termenele de punere niate participanţi Ia cea de-a ţionale, eqalitătii în drepturi, pentru soluţionarea politică a
In acest an importante fon­ km de cabluri, tuburi de fontă în funcţiune prevăzute în a­ II l-a C o n fe rită de la Lusa­ neamestecului în treburile in­ conflictului din O rientul A ­
duri de investiţii. Din acestea şi alte materiale de instalaţii cest an pentru 30 de obiective ka, să urez. succes deplin lu­ terne si avantajului reciproc, propiat, pe baza rezoluţiei din
o pondere Însemnată o deţin şi electrice. De motiv că nu sînt asiqurate crărilor acestei importante re­ ale respectării dreptvilui fiecă­ noiembrie 1967 a Consiliului
lucrările de suprafaţă — al că­ Nu contestă nimeni faptul condiţiile de execuţie, iar uniuni internaţionale. rui popor de a-şi hotărî sin­ de Securitate.
ror executant este şantierul că în activitatea de aprovizio­ alLe 50 de obiective vor fi Poporul român urmăreşte cu gur soarta, potrivit intereselor L’na din problemele majore
T.C.M.M, Valea Jiului — cu nare nu au intervenit unele predate în exploatare cu o în- viu interes lucrările conferin­ şi aspiraţiilor sale leqitime — ale vieţii internaţionale o con­
rolul lor bine definit In în­ qreulăli. Conducerea şantieru­ principii confirmate de viată stituie dezarmarea qenerală,
cheierea în bune condi|luni a A. MOIDOVAN ţei dumneavoastră, care dez­ ca sinqurete pe care se pol îndeosebi dezarmarea nuclea­
lui însă era obliqală să între­ bate probleme de mare impor­
actualului cincinal şl, în­ prindă asemenea măsuri rare să clădi relaţii sănătoase între ră ; este necesar mai mult ca
deosebi, în asiqurarea bazei contracareze aceste neajun­ Strungarul loon Rotaru de la C.S, Hunedoara execută cu tantă pentru viata internaţio­ state, pot chezăsui pacea şi oricind să se înfăptuiască mă­
nală contemporană.
tehnico-materiale a extracţiei suri. Aşa de exemplu, la o­ multă pricepere şi ¡ndemînare garniturile de cilindri pentru securitatea în lume suri practice în acest dome­
de cărbune în viitorul cinci­ biectivele al căror ritm de e- (Continuare in;pag. a 2-o) profile. Foto : V. ONOIU In zilele noastre, cînd cercu­ Poporul român nutreşte pro­ niu, care să ducă la lichida­
nal. Cum îşi onorează sarci­ xeruţie a slaqnat din cauza rile imperialiste, promovind o funde sentimente de simpatie rea blocurilor militare, Ia în­
nile constructorii obiectivelor lipsei cărămizilor se puteau politică de forţă şi dictat, a* si solidaritate fată de lupta lăturarea manifestărilor de
miniere? folosi foarte bine prefabricate tentea2ă la libertatea şi inde­ popoarelor împotriva imperia­ forţă in relaţiile dintre state
!n primele 8 luni ale anu- din beton dacă conducerea aic! pe tema : „Muncă, viată, pendenta popoarelor. întreţin lism ului şi colonialismvilui, şi soluţionarea pe cale paşni­
îui. la şantierul T.C.M .M Va- şantierului se preocupa înde­ m \ c t . ideal", la care au participat focare dc tensiune şi conflic­ pentru libertate, independentă că a problemelor lîtiqioase, la
tea Jiului planul de producţie aproape de acest lucru. ing. Etnii Cfmpeanu, director Otel beton peste plan te, cînd nu au fost pe deplin naţională si o viată mai bună. crearea unui climat de încre­
a fost realizat în proporţie de — La instalaţia de sortare adjunct, Viorel Vasfu, secreta­ lichidate dominaţia colonială, In zilele noastre are o mare dere şi securitate.
06 5 la sută, ceea ce echiva­ şi putui principal Dîlja. in­ V IA Ţ Ă , rul comitetului coordonator al Necesităţile sporite şi di­ discriminarea rasială şi marile însemnătate pentru asiqurarea împreună cu celelalte ţări
lează cu 64 1 la sută din ple­ stalaţia de ex'tractie put au­ U.T.C din uzină, M ihai Demi­ versificate de metal ale e- decalaje în dezvoltarea eco­ proqresului social lupta state­ iubitoare de pace şi proqres,
nul anual. Din cele 12! obiec­ xiliar Paroseni ÎLinicularul conomlej au determinat co­ nomică şi socială a popoare­ lor recent eliberate pentru a­ România militează pentru în­
tive planificate a se pune în Paroşeni şi altele, a continuat dov, inqiner la turnătoria II, lectivul lam inorului de sîr- lor. toate statele — mari şî părarea cuceririlor revoluţio­ tărirea rolului O.N.U. în apă­
funcţiune în acest an au fost interlocutorul nostru, nu a.m Petru Balaş, rectificator la sec­ mici — poartă o înaltă răs­ nare şi democratice consolida­ rarea legalităţii şi echităţii in ­
recepţionate doar 29. Din ca­ putut executa un important ţia mecanică, Olimpia Ignat, mă de la Hunedoara să ac­ pundere pentru soarta omeni­ rea independentei naţionale ternaţionale, pentru realizarea
pul lorului se poate afirma volum de lucrări deoarece funcţionară Zaharia Avram, ţioneze energic pentru creş­ rii şi a păcii. prin mobilizarea forţelor şl ca­ universalităţii ei şi oglindirea
fără rezerve eă asemenea re­ beneficiarul, Centrala cărbu­ Un tînăr — o uzină. Un tî- electrician la termocentrală, terea producţiei de otel Pronuntîndu-se şi m ilitind pacităţii creatoare a popoare­ maî corespunzătoare a noilor
zultate nu satisfac. nelui Petroşani, nu ne-a asiqu- năr •— un drum. Sînt confrun­ G iinlher A j, proiectant. beton In acest scop. lamina- activ pentru rezolvarea în in­ lor lor, pentru dezvoltarea e­ realităţi ale lum ii contempo­
— L'na din cauzele princi­ r-at utilajele şi amplasamente­ tările timpului pe care am în­ IoneJ M a te i: Se poate afirma torii s-au angajat să depă­ teresul păcii şi colaborării în­ conomică. politică şi socială rane, convinsă că numai ast­
pale ale nereali/ării sarcinilor le necesare. văţat să-l măsurăm, prin rea* că aportul tinerilor Ia succese- şească Indicele de utilizare tre popoare a problemelor ca­ de sine stătătoare. fel această orqanizatîe îşi va
de plan este lipsa unor mate­ extensivă a lam inorului cu re confrLintă astăzi omenirea, Considerăm imperios nece­ putea îndeplini In condiţii mai
riale de construcţii, ne spune Analiza activităţii şantievu- / 0,2 la sută. iar productivita­ ţările nealiniate aduc o con­ sară unirea eforturilor tuturor bune înaltele răspunderi ce-i
tovarăşul inq. loan Lăsat, di­ lui T.C.M.M. Valea Jiului nu­ tea muncit cu 0,4 )a sută. tribuţie de seamă şi se afir­ forţelor progresiste pentru a revin în promovarea păcii şi
i rr lorul şantierului. In tri- mai prin prisma realizărilor Prin materializarea acestor mă tot mai mult ca o puter­ impune lichidarea oricăror for­ cooperării mondiale.
meslrelc II Şi HI iată de un valorice nu elucidează încă A te confrunta zilnic angajamente, în primele 8 nică forţă a proqresului so­ me de dominaţie colonialistă îmi exprim convingerea că
necesar de I I milioane bu­ adevărata stare de fapt în luni ale anului, colectivul a cial, a luptei pentru promo­ si neocolomallstă. a politicii cea de-a Hl-a Conferinţă la
căţi cărămidă am prim it doar care se află investiţiile minie­ - - - - ­ depăşit sarcinile de plan cu varea unor relaţii normale în­ de apartheid şl discriminare nivel înalt a ţărilor nealiniate
250 000. în urma intervenţiilor re. Sladîile fizice ale lucrărilor mal bine de 1 000 tone otel tre stafe şi însănătoşirea at­ rasială, pentru afirmarea drep­ va aduce o contribuţie de sea­
noaslro repetate furnizorul — sînt mult rămase în urmă fa­ beton. Datorită creşterii tim ­ mosferei internaţionale. tului fiecărui popor la viată mă Ja dezvoltarea colaborării
Fabrica de cărămidă de la tă de graficele de execuţie, iar cu aspiraţiile tale pului efectiv de lucru şi folo­ România, care dezvoltă am­ liberă, demnă şi civilizată. intre state, la lupta popoare­
Sinl.imbru — a început să li* unele obiective nici nu sînt a- sirii mat Intensive a agrega­ ple legături cu toate statele Interesele fundamentale ale lor pentru independentă na­
telor. colectivul laminorului socialiste, cu toate ţările lu ­ păcii şi securităţii omenirii ţională şî progres social, la
de strmă va obţine cu ace­ mii, fără deosebire de orln- împun intensificarea luptei cauza păcii şi securităţii Inter­
leaşi capacităţi o producţie duirea lor socială, consideră mondiale pentru stingerea ne- naţionale.
lizări. de 26 de ani încoace. le de zi cu zi ale uzinei noastre de otel beton mal mare cu că extinderea contactelor şi
interna­
0 brigadă—un milion de tone Sînt posibilităţile omului de este m eritoriu. Şi, dacă colec­ aproape 8 000 tone fată de lărgirea colaborării o cerinţă N1COLAE CEAUŞESCU
ţionale reprezintă
tivul de la „V icto ria ' Călan a
azi
puse fată In fată cu di­
mensiunile noj ale înfăptuiri­ raportat înainte de termen în­ anul trecut. obiectivă a dezvoltării socie­ Preşedintele Consiliului de Stat al
lor. Şi oriunde, 1b orice obiec­ deplinirea prevederilor planu­ tăţii contemporane. Ne expri­ Republicii Socialiste România
de cărbune tiv economic ne-am opri. a- lui cincinal la producţia de
fontă şi la beneficii realizînd
ceaslă raportare se materiali­
zează nu numai in sporurile de o producţie industrială supli­
încerc »6-mî im ogm ei cum o, o- oscensiumi spre succese Uneori producţie, în liniile ascendente mentară in valoare de aproa­
iqio lo o lo llo un m ilion de tone de ne-o spus cu înţeles că ; ,,omul ale qraficelor, ci şi în înseşi pe 125 milioane lei, contribuţia
ccrbune ţi ce volooie repreiintă, stin(eţte locul", alto dată ne-a vor­
E un adevărat munte de energie bit cu amănunte despre efectul po- năzuinţele în aspiraţiile arden­ celor ce dau noua vîrstă a uzi­
prim ară, din core se n aic alte e­ sitlv o l m ăsurilor lucie pentru me> te ale tinerilor de a-şj împlini, nei e incontestabilă. Tinerii for­
nergii, a tit de neceiare pentru p»o- canîiQ ieo complexă ţi organisorea prin muncă, idealurile de via­ mează majoritatea m uncitori­
grctul noitru economic. In co iu l de muncii, despre hărnicia ortacilor săi.
laţo eite un munte de energie co­ Esenţial e că, în codrul acestei b ri­ tă. Raportarea e cu atîi mai lor. dar deţin şi numeroase
re olim onteaiă puterea llâ câ n lo r găzi, s-au statornicit de mult prin- semnificativă cu cîl aspiraţiile funcţii. Avem inqincri compe­
de Io lum ale, eue contribuţia unei o p a le le elemente core definesc I* tinereşti se nasc şi se îm pli­ tenţi în posluri dc conducere,
harnice brigoxi care d m o m ie a tâ ni (r ati ea, priceperea y in o llo ros* ( OPERAŢIUNE DE
de cifivo ani ineooce întrecerea pa­ punedere pentru organizarea ţtiln * nesc într*o uzină centenară : în comitetul de direcţie pe uzi
triotică din a ba taje le Exploatării (ificâ a muncii. Despre aceste ele* U. V. Călan. nă în comitelui de partid. ! ANVERGURA IA PODUL
miniere Lupeni. mente de voloore vorbesc ordinea Emil Cimpeanti : Vedeţi în 1 DE PE DUNĂRE
Acum. cind ne apropiem de itir* ţi disciplina dm obotoj, sistemul o- — In anul cînd uzina noastră
ţitu l cincinalului, ortacii renum itu­ rg m a l de întreţinere a u tila je lo r îşi sărbătoreşte venerabila vîr* general tinerii sînt atraşi de
lui *et de brigadă Petre Constantin ţi alte măsuri. De lopt. in oceos- stă de 100 de ani ea e mai tî- m îraju oraşelor mari. Cri cc l Marti, pe agenda ontu*
toc iot mai d e i colcule. li inte- to brigadă, m ajontolea oam enilor ziaşlilor constructori de
rc ie a iâ o cilrâ rotundă. Dupâ io- lucrează împreună de ani de zile, nără ca oricind. Tinereţea i-o muncesc in uzina noastră nit ' la Giurgeni-Vadu Oit a
coreii prelim inare dor certe, ei vor Iţi cunosc bme puterea de acţiune dau nu numai portretul de n/i pot spune că au fost. atraşi de
încheia ocluolul cincinal cu o pro­ ţi se întrec in hărnicie. Şefii de a1 întreaii uzine ci şi oamenii arest mirai. Colanul e o lor ali- \ fost înscris un nou şl re*
ducţie totală de un m ilion de tone schimb Constantin N îchito, Gheorghe . marcabil succes : a înce-
de cărbune. Va ti un tucce* de Grecu si Constantin Popa, Io fel co ei — cei care o însufleţesc îaie mică. Dar cine s-a stabilit
p re itig iu pe care-l g oram eoio cu ol (i m ineri pol oricind să supli* Iar dacă amintim că aproape 70 aiţ-i. a răma« nenlru că şi-a * put lansarea şi aşezarea
prisosinţa realuorJIe dobîndile pine neascâ lipsa şefului de brigodo. făcut din muncă un ideal, pen- \ celui (le-al treilea tronson
acum. Numai anul acesta bngodo O rtacii lui Petre Constantin extrag la sută dintre aceşlia sînt ti­ i al podului metalic trans­
lui Petre Constantin, in care ţi*au zilnic peste 800 tone de cărbune neri. dialoaul vîrstelor e şi
unit eforturile ţi îndem nurile 85 de ţi ,.doboară” propriile recorduri mai semnificativ. LUCIA LtCIU ’ danubian Această com­
oameni, a extras peste plan 6 400 Cu fiecore ii completează b ilo n lu l ) plexâ sl originală opera-
tone de cărbune JÎ o atins un ion- core i opropie de considerabilo ci­ Aprecierea aparţine tovară­ ILEANA LASCU ( ţiune d e mare anvergură,
domenl in medie pe post de 9,62 fră - 1 COD 000 de tone de cărbune şului Ionel Malel, locţiitor al
tone cărbune, nivel la core rîvnesc extrase in ocest cincinal de o sin­ secret aruli i comitetului de . concepulâ şi aplicată în
o tiţia m ineri din Vatea Jiului. guio bngado I această vară peniru prî*
Am încercat de moi multe ori să partid de la U. V. Călan si ea ţ raa oară în ţară, decurge
oflâm de Io ţe lu l b rig â iii secretul D. FLORESCU deschidea, de fapt. discuţiile Italnjinuo '« pog o X a| l în condiţii foarte bune.
la masa rotundă, organizata
Operaţiunea cuprinde
ţ montarea şl asamblarea
i tronsonului metalic, de­
. plasarea pe un reazim
\ plutitor alcătuit din două
^ şlepuri de mare capaci-
i late, apoi transportul pe*
' ste fluviu cu ajutorul a
\ 8 cabluri şi al remorche-
l relor „Dacia", „M ără-
. şeşli" şl „Tg. Mureş”, Iar
N TI , > în final fixarea acestui
colos metalic intre pllo-
nii podului.
i Ritmul intens $i stadiul
arăturilor şi preqătirea palu­ Toate lucrările dc pregătire E acolo $i preşedintele consi­ de pe 240 le-am şi transportat. ' avansat a! lucrărilor cer*
lui germinativ, cultura ce se sînt in qralic. Şi, aşa cum s-a liului popular comunal — Pe­ — Dar arăturile peniru in- ) tificâ din ce în ce mai
Pregătirea însomînlorilor de toamnă este acţiunea seamănă, soiul, norma dc în- stabilit. întreaga suprafaţă des- . mult hotărîrea lucrătorl-
principală, la realizarea căreia trebuie concentrate, in o- sămîntare etc. G riul va li cul­ linată culturii griului va fi tru Zeiconi — deşi ne mărtu­ sămînlatul de toamnă ? * lor de a construi marea
ceastâ perioadă toate forţele si mijloacele existente in riseşte că se află, încă, in con­ — S-au arat 125 ha şi se
tivat după trifoi, porumb, qrîu insămintală pină la IT octom­ cediu de odihnă ară continuu. Pregătim 200 \ punte de otel între (ăr-
unităţi, ea asigurind bazele trainice recoltei de pâioase a şi alte culturi. Cooperativa arc brie. înainte dc această dală. — Nu-s oameni pe oqoare. k murile Munteniei §, Do-
anului următor. Dorind să ne edificăm asupra stadiului in SINTAMARIA-ORLEA. „c o ­ asigurată întreaga cantitate vor ii terminate de insămîntat c drept, dar să şliti că totul hectare. Şi să ştit* că nu o ri­ J broget, pînă la sîirşitul
care se găsesc pregătirile pentru insâmînţânle de toamnă operativa noastră — ne-a cum. Tractoriştii lucrează bi­ ' acestui an.
ne. îi controlăm, îi urmărim.
- etapă hotărîtoare în obţinerea de recolte sporite - ieri, DRUMUL SOCIOLISMULUI• DRUMUL SOCIOLISMULUI - DRUMUL SOCIQLISMUkU Şeful secţiei l.M A. e zi de zi
brigada fulger s-a deplasat in 4 cooperative agricole din spus tovarăşul inq. llie Şle- aici. ^ DESCOPERIRI
zona Haţegului, Ce s-a constatat cu acest prilej ? lăme. preşedintele acesteia — S ARHEOLOGICE
va însămînta în toamnă 193 Vorbele preşedintelui le
ha cu gTÎu din soiurile Bezos- confruntăm cu terenul. Urmă­ , Prin săpăturile eîec*
laia si Pornea care, în condiţii­ rim calitatea lucrărilor pe a­ ' tuate în localitatea Mă-
le de climă şi sol de la noi de sămintă necesară din soiu­ suprafeţele deslinafe culturii e preqălit pentru însănuntări. proape 100 hectare — 46 de ţ nâstîoara, un colectiv de
dau cele mai bune rezultate". rile Bezostaia şi Ponca. S-ou orzului. Pentru ca semănatul Şi arătură, şi să.mîntă. La 15 hectare arate pe locul numit i la Muzeul de istorie şl
Ce s-a făcut în această u- recoltat şi trimis probe la la­ să se poată face la timp si pe septembrie putem începe. Tot „Intre căi". 26 Ja „Planul şco­ ’ elnografle at judeţului
nilale pentru reuşita campa­ borator. Pentru fertilizarea .so­ r vie 39 hectare ocupate cu po­ terenul e eliberat. Nu moi e lii", alte cîleva la Reia. Se ) Vrancea a descoperii o
lului s-au procurat
rumb pentru boabe, conduce­
inqrăşo-
1. Cu toaSs lucrările in grafic niei agricole de toamnă şi ob­ mintele chimice necesare ■ 20 rea cooperativei a hotărît ca un pai. S-a recoltat şi miriş­ cu răspundere. Terenul e eli­ i piesă din piatră bine şle-
vede că tractoriştii au muncit
tea. A fost foarte bună.
ţinerea unei prodLictii cîl mai
bune de qrîu în anul viilo r? tone suDcrfosfat şi 20 tone a- porumbul so fie recoltat cu Precizările tovarăşului Zei­ berat deşi, mirişte mal este i fultă, de formă tronco*
— Conducerea cooperativei z.otal de amoniu. De aseme­ coceni cu tot. coni Ic întăreşte. prin cifre. De ici pe colo. Mai e, totuşi, ' nica, reprezentînd un
manifestă interes şi preocupa­ nea, aici s-au început din vre­ Pavel Turcu, preşedintele ,,cîte un paj". \ sceptru îolosît, "rohahll.
2. „Nu merg alţii mai bine..." re pentru buna orqanizare n me şî arăturile pe terenurile C.A.P, — Nu-s astăzi oamenii în x ca semn simbolic al pn*
muncii şi desfăşurarea lucră­ eliberole 0 qrîu şi ahe cul­ — Pentru qrîu avem asiqu- eîmp. eă nu-i puteam opri de ' lerii dc către căpeteniile
rilor necesare pentru prcqâli- turi. P în i în prezent au fost rate 10 vaqoane de sămîntă. !a tîrq — insistă cu scuzele \ unor trihuri dîn zona es-
roa şi executarea însămintă- arate “ 3 hectare din cele 193 toată din producţia noastră. Pavel Turcu. Dar să ştiti că ţ tlcă a Carpatîlor Piesa,
desiinalc culturii griului. Me­
culturii Mon*
specifică
3. Se repetă o experienţă rii culturilor de toamnă la canizatorii Radu Tobjrcic, Jnnn TOTEŞTJ. Pe ogoare, ţipe­ Şi-i soi Imn — Bezostaia şi „scot" ei ziua de azi. Au ve­ . * feom, datează din 0**-
¡¡mp şi in condiţii aqrotehni-
nit Ia lucru şi duminica
şi
Ponca — , pentru orz 7 000 kq.
ce cît mai bune. In arest scop. Oneasă. Gnqore Bolcu. loan nie do om. Cu luminarea să Am începui condiţionarea să* noaptea cînd a fost nevoie. \ rioada anilor 1 700-1 300
s-a întocmit, conform indica­ Prala şi toan Sora ne spunea cauţi Şi nu găseşti unul. Coo­ mîntei. Am trimis la laborator Altfel, n-ar arăta aşa oqoarele i î.e.n. Tot )o Mănăstioara,
inqiherul cooperativei, fac a-
tristă ţiilor primite, fişa tehnologi­ raiuri de calitate, şi vor mai peratorii, mulţi sînt la Haţeg. probele pentru analiză. G riul noastre. Şî, vcdeli că nu a­ * în runclul numit Cetă-
La... lîrq. E mare tirq Şi e o
rată rău. Cred că nu merg al-
că a lucrărilor pentru insă-
de pe cele 360 de hectare s-a
m înlările de toamnă. Se cu­ ara azi (8 septembrie), firea zi frumoasă... La sediul C.A.P recoltat şi treierat tot, la fel ' ţuîa, a tos! q js it un
nosc tarlaua, suprafaţa, plan­ 20 lierlare în larlmia Troia. în schimb, se lucrează. Pre­ L'zul. secara şi ovăzul. A lu e- \ tezaur totalizînd peste
ta premergătoare perioadele rare are o suprafaţă de 30 ha. gătiri peniru adunarea gene­ k 000 de monede romane.
4. Vai, ce arături!... încadrate în timp pentru eli­ de unde am revoltat porumbul ralii a cooperalurilor ' infor­ liberal lorenul. Paiele au fost
berarea terenului, efectuarea pentru siloz. mare, plan de măsuri etc., etc. balotate de pc 250 hectare, iar