Page 3 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4887 $ MARTI 1 SEPTcMBi IE 1970 3

FOILETON Drumuri deschise FLUXUL PRODUCTIV
spre noile cîmpurf
miniere
Zmeul nu ştia nimic le obţine lună de lună co­ ANEMIC
La rezultatele bune, pe care
lectivul mineresc de la Cer-
lej, contribuie In mod hoiă-
rilo r şi realizarea, Ia termen, riţi beneficiari din tără. Iată
despre evazionismul iiscal văzute, precum şl a celor de ! (Uimo«; dtă y»ag ce ne-a declarat in acest sens
a lucrărilor geologice pre- !
tovarăşul inq. Otto Abraham
pregătire, In vederea punerii direotor economic-comercial al
in exploatare de noi panouri centralei cărbunelui :
mineralizate. noloqlc la Instalaţia de briche­ — Prima consecinţă a fap­
Intr-o zi, Ia Sfarmă-Piatrâ aflat In aceeaşi curte cu a­ te Coroeşll sini evidente, pen­
Astfel, numai în 7 luni de j
a venit zmeul Sfarmă-Sobe. mintitele locuinţe. aclivltate, au fost executate ! tru realizarea lor fiind canali­ tului că Instalaţia de briche­
N-ati auzit de zmeul ăsta ? Le-a tocmit la suma de 180 zate forte Importante. Dar se te Coroeşll „nu merqe“ este
Există, că .dacă n-ar Li nu Iei bucata, cam eîl costă ele lucrări de deschidere de ga- ! oaşte pe bună dreptate între­ nenealizarea planului sortim en­
şl j
s-ar povesti". Aşadar, s-a în pre| <le deviz. Şi Je-a fă­ îeril, preabalaje, suitori de ; barea : oare toate aceste de­ tal pe centrală. In ce priveşti!
rostogoale In lungime
nerealizarea contractelor, be­
dus Sfarmâ-Sobe la Starmă- cut. Locatarii din aceeaşi ficiente nu puieau fi prevăzu­ neficiarii pot pretinde penali­
Piatrâ I->a zis : curte l-au tocmit să le facă 1 253 metri, depăşlndu-se cu ] te încă în faza de proiect a in­ zări care. fată de sjluatia pre­
— Ascultă. S. P., hai să ne $i sobele lor. A ţi priceput 527 ml sarcinile de plan pe ! stalaţiei de brichetare? Un răs­
Luăm la Întrecere. unde bălea calculul său cu aceeaşi perioadă. In luna Iu- j puns cateqoric tn acest sens zentă, pot a|unqe la valori pî­
— Mă |îcă — s-a zborşit stoarcerea de pitari din apă ? lle s-au executat 71 ml la j n-am primit, deşi poate n-ar nă la 2-3 milioane de lei. Iri
la el S/armă-Pjatră — nu-(i Păi necazul cu sobele oame­ deschiderea unei noi qalerll fi fost lipsit de importanţă. orice caz noi am Teuşit să asi-
stau bine măselele tn qură ?. nilor venea de la apă. Şi oa­ transversale. M inerii de la ; — Bitumul folosit este de qurăm Capitala cu necesarul
— S. P.r — a insislat Slar- menii l-au tocmit neştiind E. M. Certe) se angajează j calitate slabă, mai bine-zis es­ de brichete. In ce priveşte alţi
mă Sobe — fti spun că nu că-i zmeu. Mai în lii l-a toc­ să efectueze fo timp cil mal WBm te de altă calitate declt cel beneficiari, unii au acceptat în
iaci două parale în ia(a mea mit Tilus lonescu, cu preţul scurt lucrările pregătitoare Cooperativa meşteşugărească „Progresul" din Deva dispune de spaţii moderne de pro* folosit in instalaţiile după ce­ locul brichetelor cărbune spă*
dacă nu mă convingi că poli de 180 lei bucata. După ce necesare producţiei anului ductje. Foto : V. ONOIU re a fost proiectată brichetarea lat. Iar cu alţii stntem în tra­
iace ca mine. Tu sfarml i-a făcut două sobe, s-a uitat viitor. 9a Coroeşti — ne-a spus to­ tative pentru renunţare sau în­
munţi In pumni, esle 7 lunq la ele apoi a zis : varăşul Gh. Davidescu, ingi­ locuire.
— Da. Şj tu slarml sobe. — Ştii ce, bâdie 7 Scoate ner şef cu investiţiile la cen-' lată deci cum datorită unor
Diferenţa dintre munte $i mala 330 lei de bucată ca Irala cărbunelui. deficiente de proiectare şl con­
sobă e diferenţa dinlre mine să fie tîrqul cum trebuie. strucţie, nesesizate la timp,
Si tine. E clar 7 — Bine, dar parcă ne-am în­ lată dâr cum problemă neîn­ Centrala cărbunelui Petroşani
— Tu — a continuat Sfnr- ţeles altfel, a ripostat omul. La CINEMA semnată la prima vedere, de nu-şi poate onora contractele,
mâ-Sobe, nelutndu-i In seamă care Cindea. se zice, s-ar fi „Seară de experienţe care proiectanţii noştri n-au fiind supusă la plata unor pe­
zeflemeaua — strînqi pia- aşezat cu spatele la sobă : ţinut seama, aduce acum În­ nalizări care se repercutează
tra-n pumni pînă ce iese apa — Dai banii sau o fac ca semnate paqube, slînjeneşte neqatlv asupra eficientei eco­
bunul mers al instelatiel. Vor­
/ din ea. El bine. au om ce omul a scos banii şi a plătit ştiinţifice“ tria ") ; SIMERIA : D l te u l io b ă rb ă ­ bind de proiectare nu putem nomice. De aceea, este nece­
să
Luat din scurt,
DEVA : D ra g o ilo ;• v lle iâ („P a ­
la început 7
sar ca In primă urgentă mă­
strlng apa tn mînă pînă
HUMEDOA-
Ies bani din ea şi le învii să „suplim entul“ . Demonstraţia tească („M u r o ţu l" ); în d ră g o stiţilo r trece cu vederea peste faptul surile de redresare prevăzulo
că doi dintre inqineril care au
RA :
P a ro d iiu l
faci şi tu ca mine daeă-ti dă era făcută şi dacă nu se p ri­ La sfirşltul săptămtnll trecute, au avut loc cîteva („C o a itru e to ru l'q ; Un om pentru proiectat Instalaţia. între care să (le aplicate, proiectantul,
nitna. pea o mai făcea şi pe spatele acţiuni culturale tntreprlnse de către Comisia judeţeană eternitate („C a ia de c u ltu ră "); şi setul de proiect, au fost tr i­ constructorul şl beneficiarul s5
altora S-a dus qlonţ la Slar- O m ul core nu poole II a c u ia t adioneze enerqlc pentru ca
Slarmă-PiatTă a rămas cu pentru răspîndlrea cunoştinţelor ştiinţifice. Slmbătă. la („S id e ru rg iitu l*) ; CALAM: Vtărboi mişi In Franţa pentru a se do­ producţia de brichete să nu
gura căscată tn vreme ce niă-Pialră şi l-a zis pe limba căminul cultural din satul Cozla, profesoara de chimie 19.00 0®icM do»»o •m lilu n ll. M lcro- yl pace, »oriile III—IV („11 te n ie "); cumenta la faţa locului. Iar bi­
zmeilor ■
Sfarmă-Sobe s-a dus să-şi fullana Iqna, de Ia Liceul pedagoqlc din Deva, a pre­ cvaaprem lerâ j TELIUC : C ă lu g ă riţa yl ceeniiarul tumul indigen le-a fost, orice mal fie deficitară. In acest
(„M in e ru l"); GHELAR: lu p ii a lb i
împlinească făqăduiala. — Ei 71 zentai numeroşilor spectatori o ..seară de experienţe („ M in o r u l" ) ; PETROŞANI : Tony, s-ar spune, la Indemtnă. sens se Impune ca şl Interven­
Numai că. In qraba Iul de 18,03 Semnul p rofe ţi u nii. „S e ilu n l
A luat chip si unelte de a-şi demonstra isteţimea, a ştiinţifice". Tot stmbălă seara, lectorul Vaslle Găinara, de toom nă" ; (I-a! leyit din m inţi („7 N oiem ­ Aşa cum arătam la Început, ţia m lnlsterulnt de resort aă
sobar teracoljsi şi s-a băqat uitat că ceea ce făcuse se din Deva. a susţinut Io Brănlşca conferinţa „Vietnam ul b rie ") ; Subiect pentru o jc h iţâ nerealfzarea cantităţii de b ri­ fie mal promptă şl mal e fici­
(„R e p u b lic a "); IUPEM I: Cu bărba­
în pielea lui Sabin Ctndea numea — după legile noastre In luptă pentru Independenţă sl libertate“ . Aceeaşi expu­ 18,43 G eorge Eneseu In Ofta »a* ţii o e a ltă poveite („M u n c ito ­ chete planificate prejudiciază entă, cu Învăţăminte pentru
de la cooperativa meşteşu­ pămlnteşli — Jntîi înşelarea co lu lu i XX | re sc"); A eeoită fem ole („C u ltu ­ onorarea contractelor cu dife­ viito r.
ra l") ; LONEA: Cu m ine nu, ma-
gărească Progresul din De­ bunei-credînţe şl apoi eva­ nere a avut loc duminică şl Ia căminul cultural din Veţel. 19.13 Anunţuri - p ub llcltoto : dom I („M in e ru l* '); A N IN O ASA :
va. Aflase eJ mai înainte cam ziune fiscală căci practicase 19.20 1 001 de ie ri ; Cu m ine nu, m adam I („M u n c ito ­
PETRILA:
re s c");
M a rile vacante
ce făcuseră apele în primă­ o meserie din care realiza 19,30 Telejurnalul de M o ră i („M u n c ito re s c "); VULCAN : Repu­
vară pe Ia noi. Distruseseră venituri fără să aibă autori­ 20.00 Reflector j b lic a fetelor („M u ncito re sc") : O -
sobele de teracotă In nişte zaţie. Acum, mai mult ca si- 20.13 Seară de teatru i „N ă p o ita " RAŞTIE i N oapte cu ceaţă („P a ­
qur, .Identitatea pământeas­ tria ") i Blaw-up („F la c ă ro ") ;
locuinţe de pe strada Grîgo- Q EO AG IU -BAl: Căsătorie de for­
că" a lui Sfarmă-Sobe, Sabin In atentia conducătorilor auto da (. I. C oroglala |
rescu. ocupate de muncitori Cindea, va suporta ceea ce 9 21,33 Invitata noostrA : Blanca Ca- mă : HAŢEG : S alariul groasei 0. C. L Produse
ai J.A.S. Simeria. Sub nona se cuvine. Aşa se Intîmplă v a llln l (S u ed ia ): (..P o p u la r"); BRAD: In flecare
Identitate a preluat executa­ cînd Iţi intră In piele un Iocepînd cu data de 1 septembrie 1970, Comitelui 22.20 Prim plan : H orla Lovlneicu; seară la ora 11 („S te a u a rop'.e");
zmeu care nu ştie nimic de­ executiv al Consiliului popular a| judeţului Covasna, GURABARZA: G h id cine vine la
rea unei comenzi de refacere 22,50 Telejurnalul de n oa p te ; cină f („Minorul") I IH A : Jocul
spre legile pămintcnilor. prin Decizia nr. 243. a Interzis folosirea mllloacelor de
o două sobe ale I.A.S. Orăş- 23.00 închiderea em isiunii. care ucide („L u m in a ").
avertizare sonoră !n oraşul Sl. Gheorghe.
tle. pentru un birou al său ION CIOCLEI
industriale Deva
Să dai întreaga măsură a RADIO »leal do d im in e a ţă ; 7,00 R adto|urnali
PROGRAMUL II i 6.00 Program mu*
ANCHETĂ 7,13 Prognom m uilool da dim ineaţă ora 8, la sediul U niunii ludeţeoe a cooperaţiei meşteşugăreşti
Conform H.C.M. 479/1970, In ziua de 10 aeptembrle 1970.
(c o n lln u o re ): 8,10 Tot înainte ; 8.23
M or!
Inte>pre|l — W ilhelm Furtwon-
posibilităţilor şi energiei vîrstei |l o c tu o llto ţl; I ■ 6,05-9,30 M u ilcă g le r; 9,00 m p oilto ru l 9,15 M utica din Deva. str. Aurel Vlalcn, nr. 1, SE VOR VINDE PRIN LICI­
}l
clntocole
PROGRAMUL
ta le - Radu P o lo d l;
A tlo i culturol :
9.30
populară d in O lte ftlo ; 9.45 oelecţlunl
10.10 Curs de lim ba froncotă ¡ 10,30
Fonoteca pontru c o p il; 11.05 Rapso­ din oporeta „J o 'o »virilului" do Le­ TAŢIE PUBLICA, UN NUMĂR DE 33 AUTOTURISME.
dia română de Sabin D rag a i; 11,18 h a r; 10,16 In terpreţi al cîntoculul ţl
Cinloce de dragoste fl locuri popu- locului p o p u la r; 10,43 M utică u ţo a rg ; Caracteristicile şl preţul de începere a licitaţiei, pre­
lo re ; 11,43 Sloiul m e dicu lu i; 12.00 11,20 O pera pentru 10(1: 11,50 M u ti­ cum şl adresele Ja care pot II văzute autoturismele, slnt ali-
< c Tinerotuţ $i,„contempofoneito- lectroenergetlc in codrul La­ tiune foarte importantă şl pen­ tu să ştii să dai tot ce ai acu­ M e lo d ii e ilivQ ie ; 12,15 M utică din ca u ţo a ră ; 12,03 Avonprem leră co ll-
f o. ubr reYfffeni cu definiţii boratorului PRAM Mintia : Pe tru noi inginerii. Pentru că noi mulat, să te ştii un cit de mo­ R. D. V ie tn a m ; 12.25 Ş tiinţa Io ti ; d lo n o ; 12,15 Pieţe Im lrum entale ; şate la magazinul „Racheta" din Deva, bulevardul Dr. Petru
12.30 M e lo d ii populore; 13,00 R adio­
12.30 Em lilune m u ilca lă de la Mos­
/recise in dicţionar, dor cu noi, tinerii de pe acest şantier nu trebuie, nu avem voie să dest părtaş fa dezvoltorea so­ ju rn a l; 19,10 Avanprem ieră c o fid ia n ă ; cova; 15.00 Concert de p iln i; 13.30 Groza. Blocul A.
umeroose posibilităţi de rede- al luminii, însăşi profesia, în­ rămînem numai „tehnicieni", ci cietăţii. Pentru că te simţi da­ 13.22 Din creaţia co m po rllo ru lul Ion R adiom agorlnul ternei!©*: 14,08 C»n-
13,43 M u tică
populară :
unire. Fără a recurge Io de­ săşi întreprinderea ne face sa sîntem obligaţi să fim in ritm tor să mulţumeşti, in acest fel, V o tlle icu ; Interpretó celebró - Joan lece de dor }l dragoste; 14.30 Frgg-
14.00 O
mente d in »uita „V liu l unei n op ţi de
limitări riqide încercăm co. fim contemporani. Iar contem­ cu tot ce aduce nou literatura, pentru tot ceea ce s-a investit Sutherlond (o rii din opere) ; 14,25 vg*q" de M e ndelsiohn-B a/tholdy; 14,55
prin qpîniile tinerilor preoeu- poraneitatea ne cheamă, ne arta şi moi ales viaţa politică. în realizarea ta co om contem­ Dansuri de e itro d ă ; 14,40 PublIcUale Ş tiinţa la i i ; 15,00 Pogln| din opera
poţi db, prezenta lor în socîe- obligă să ne încadrăm în rit­ Aurefian Vanvu, elev, LiceCtl poran. ra d io ; 14,50 M e lo d ii populare; 13,00 „Ile a n a " da Emil M o nţlo ; 15,30 Pe
„S ch ite "
C olet de le d u ri porllcula re
a rip ile v o ltu lu i; 15,40 P ublicitate ra ­
tOtea contemporană, să aproxi­ mul ei. industrial minier Petroşani, Ve- Punem punct opiniilor Inter­ de Ion lu co C a ra g lo le ; 15,23 Compo- d io ; 16,00 R ad lo lu m a l; 16.20 Preludii
măm noile coordonate ale o- — Dar ritmul epocii noastre deti, pentru a fi contemporan locutorilor noştri, nu pentru că rilo ru l sâplom inil — A nlo n lo V lv a ld l: enesclene; 16,35 Sfatul m edicului ;
16.00 R a d io ju rn al: 16.20 O tlnără In­
cestor noţiuni. Semnificoliv — socialiste e fără precedent As- înseamnă şl a fi in pas cu rit* ele s-ar opri aici, ci pentru terpretă de muzică populoră - O cta­ 17.00 M u ilcă uyooră; 17,35 Teatru »•-
rle l;
18,03 Cu clntecul yl Jocul pe
Şi foarte firesc - ni se paie fap­ censiuneo spre noi înfăptuiri - mul foarte rapid al succeselor a sublinia acea coordonată via Igno; 16,30 Agendă judeţeană : p lo tu rile p a trie i; 18,30 Cur* de lim ­ Crupul şcolar
tul de a înlîlnl în viziuneo tu­ comună care a traversat, de 16.50 Pot/le cu v iilo r de aur — cin- ba fra n ca tă ; 10.50 365 de clniece :
toce: 17,03 R adloenclclopedle pentru 19.00 Tineri In te rp re ţi; 19,30 Lectură
turor interlocutorilor noşlri o la un capăt la oltul, discuţiile d ra m o tlte tă . „E nigm a O tllle l" de
raportare imediată a noţiuni­ pe tema tineret — contempora­ tin e re t; 17,30 Conced de m uilcă popu­ George C ă lfn e ic u ; 19,30 N oapte bu­
lor în discuţie fa una din tră­ neitate. Oriunde - In uzine, pe la ră ; 10,00 Orchestra Jerry M engo : nă, c o p il; 20.00 Sulta a Iii-o de lan sanitar Hunedoara
săturile esenţiale ce încadrea­ Tineretul şi contemporaneitatea şantiere, spitale, în şcoli . sau 18.10 R a d lo slm p o ilo n ; 10,30 Fragmen­ D um ltretcu; 20,25 C om andantul de
p io n ie ri; 20.40 Pagini din lito rfa lie ­
ză tînprul în contemporaneita­ tabere — şi din orice profesie ta d in opora Fault de G ounod; 19,00 dului : H enri D up o rc; 21,05 M utică
G arata radio ; 19.20 Clntecul e pretu­
te - MUNCA au fost — opiniile s-ou intîlnit A N U N Ţ A
Ing. loan Irimie, şef de lot în punctul de convergenţă al tin d e n i: 19,35 D in pHnla gram ofonu­ orchestrală d in o pe re ; 21,30 Eneicu
Io sectorul sudură de la Ener- tineretului cu contemporaneita­ lui — Interprefl de o din ioa ră al mu­ şl m urico »»calului XX; 22.00 Sonata că face înscrieri pentru concursul de admitere,
gomontoj Mintia : Aici, pe în toate compartimentele vieţii înregistrate in toate domeniile. tea — trăsătură esenţială a tic ii p opulare: 20,05 Tableta de sea­ In to i minor pentru vlooră cu ocom* sesiunea septembrie 1970, LA ŞCOALA POST-
ră; 20,10 M lcrorecltol Sandle Show :
panlam eni de orgă yl
Sim fonia
In
sqntier. a fi contemporan în­ — cunoaşte viteze uimitoare. Nivelul de pregătire medie de­ timpului : MUNCA. 20,20 A ig h e ila n o ; 20,25 Zece m elodii Re m ajor de G lu je p p e T a riln l; 22,30 LICEALA SANITARA, între 1—23 septembrie
seamnă a te înscrie în nişte Uneori se cer eforturi deosebite vine Insuficient. E necesar, oşo- preferate ; 21,00 M em oria pâm lntulul C ad ra n ; 22,50 Pieţe co ra le : 23.05 a.c.
termeni oi muncii bine stabi­ pentru a te sincroniza oeestul dar. să fii contemporan succe­ Anchetă realizată de rom ăneie; 21,30 Solistul serii — Roy Concert pentru orchertră de Doru Pe-
liţi, în oceî indicatori de plan ritm. Reuşiţi ? selor. Şi pentru aceasta nu tre­ LUCIA LICIU B lack; 22,00 R ad io ju rn al; 22,20 Sport: povlel; 23,59—1,00 C antata „C arm ln a Informaţii suplimentare se pot obţine la
pentru o căror realizare te I. Irimie. Trebuie să reu­ buie să fii zgireit cu nici una 22.30 Conced de seară; 0.03-5.00 Es­ Burona* din trilo g ia i.T rlo nfl* de Cari telefon 1943, Hunedoara.
simţi chemat şă doi intreaaa şim. Uneori ne simţim obli­ din posibilităţile Informaţionale ILEANA LASCU trada nocturnă. O rff.
măsură a posibilităţilor profe­ gaţi să Încercăm tot co a po­ de care dispui.
sionale, a energiei tinereşti. sibil pentru a putea face tot — Adevărot. Dor ţlmpul nu
loan Codrii, lăcătuş, atelie­ ce trebuie făcut. Nu e un |oc e o probletnă ?
rul mecanic I. M, Borzo : A fi de cuvinte cl însuşi imperativul A. Vanvu. Timpul trebuie
cpnlemporan înseomnă a exis­ vremii. Şi nu vorbesc doar In planificat. E adevărat că ai Centrala cârbunelui
ta la prezent si in permanenta numele nostru, ol ocelora care senzoţia unei permanente cri­ Petroşani —
perxiectivâ a viitorului. coordonăm activitatea unor ti­ ze de timp. Dar, după mine.
neri, ci şi în numele acestora
Corneliu Lecca, medic sto­ e necesor un antrenament pen­
matolog, spitalul Hunedoara : din urmă. Şi poate moi oîes tru o-ţi putea respecio progra­ Valea Jiului, cu sediul
Eu cred că a fi contemporan al lor Tinereleo înseamnă re­ mul pe care te simţi obligat în Petroşani
înseamnă a te ralia la spiri­ zerve de energie, de elan, care să ţl-f Impui. F vorba, în cefe
tul timpului, a-ţi da totala a­ pot fi valorificate moi ales în din urmă, de respectul pentru
deziune ncestei epoci. O ade­ condiţiile’ noastre de şantier. tine însuţi. str. 23 August, nr. 2
ziune conştientă, deliberată. loon Marc, electrician bobi- H. Hellermann. Poate pentru
Pentru că e simplu să spui : nolor, atelierul I. M Borza : acest respect — conferit de în­ a n g a j e a z ă
da. mă încadrez, iar în reali­ Şi apoi mai e ceva : e nece­ şişi onî| în car» te-oi născut,
tate să nu confirmi. Acest ala- sară şl o renunţare la multele
tentaţii spre care - de ce n-om oi crescut şi maturizat — tre­
xomenţ trebuie să pornească buie să depui strădanii pen­
din tine. să-ti fie organic. spune-o — ne cheamă însăşi tru a-ţi face din timp un aliat. B Muncitori necalificati-bărbaii, pentru lu­
Lozăr Feier, electrician I M. vîrsto. Dor ceea ce realizăm
în acel timp „socrificat" e o Fiind tînăr să profiţi de toate
Barza. Du.oâ mine, o fi con- posibilităţile de studiu, pregă­ crări miniere, în subteran, de la vîrsta de
temooron înseamnă a fi in pas recompensă cu satisfacţii net tire, de agrement chior, pe
cn viofo, cu morile descoperiri superioare. Posibilităţile de in­ care societatea socialistă ţl le
care nj le oferă
formare pe
ale tehnicii, cu realizările în contemporaneitatea trebuie ex­ oferă, începînd cu şcogla, con­ Frumuseţea unanim recunoscută a dansurilor populare in­ 18-45 ani
domeniul tău de muncă şl nu tinuând cu biblioteca, teatrul cintă mereu privirea spectatorilor.
-numai ol tău. ploatate )a maximum. Foto i I. LICIU Se asigură următoarele condiţii:
Hugo Hellermann, Inginer e- I. Irimie. Aceasta ♦ o ches- şl încheind cu stadionul. lor
I. CIŞTIGBL
pe 8 *re ' Per,° ada Pr,nielor 10 de instruire pentru subteran, 56 lei
portîndu-se excepţional, dopă
ECLUZA DE LA PORŢILE DE FIER cum ne-a Informat Inginerul
Nicolae Decusară, şeful şan­ pe 8 * re UPă ,0 ZUe’ *" perloada a doua de >ns*rulre in subteran, 63 lei
tierului „Energomontaj“ . A
fost astfel verificata calitatea • După perioada de acomodare in subteran se lucrează in acord la
Intr-un an, 22 000 de vase ‘ executa, la nivelul celor mal grupe cu un salariu de bază de 69 lei pe 8 ore, Iar pe lună 1 760 lei, plus
lucrărilor sl capacitatea con­
structorilor şf m ontorllor de a
sporul pentru depăşirea normelor.
p
ridicate exlqente, obiective u­ II. CALIFICAREA
nice tn ţară şj chiar In lume. • DuP5 *ase luni lucrate, muncitorii se pot califica prin cursuri de
S-a îm plinii un an de cînd dustriei noastre • Uzina con­ siunl foarte ridicai» compara­ monte 9 şlepuri, flecare avlnd Unice nu numai datorită di­ calificare, pentru meseria de miner 4, cu un salariu tarifar de 76 lei pe
constructorii şi montom au dai structoare de maşini Reşiţa, tiv cu dimensiunile lor — u­ o încărcătură de pjnâ la 2 000 mensiunilor giqante ale sub- 8 ore, Iar pe lună 1 935 lei, plus sporul pentru depăşirea normelor.
tilaje concepute şi realizai» în
cale libera, în fază experimen­ Şantierul naval din Galaţi, U- cea mai mare pante de către tone. Se vor crea astfel con­ ensamblurilor componente —
tala. primelor nave fluviale y.ina de construcţii metalice şl întreprinderi ale industriei d iţii ca viteza de transport pe rotorul turbinei, de exemplu, Există posibilitatea ridicării calificării In continuare în meseria de
prin ecluza de pe malul româ­ maşini agricole Bocşa şi altele, noastre constructoare de ma­ Dunăre să ciească de aproape are diametru de 9.5 m şi cîn-
2 W00 lel lunar, plus sporul pentru depăşirea normei
nesc al Dunării, închejndu-se ale căror embleme de fabrica­ şini. Cele peste 22 000 vase ce patru ori, iar traficul anual de tăreşte 370 tone, Iar rotorul ?roor'i»1JVngindU;Se la un. sa,arJu ,ar,,ar de 114 lel pe 8 ore, respectiv
mărfuri să se ridice la 45-4K
asllel un important capilol din ti- ţie sini notate pe Importante au trecui prin ecluză In inter­ qeneratorului, format din c ir­ III. C A Z A R E A
năra istorie a Sistemului hidro­ instalaţii ce asigură funcţiona­ valul ami-ntlt, In aval ori in milioane tone, fală de 12-14 ca 12 000 piese — 14 m şf a­
energetic şi de navigaţie de la rea ecluzei. Se poale spune, pe amonte, naviqind sub felurite milioane tone cit s-a înregis­ proape 700 tone greutate, cl • Pentru nefamilişll se asigură in căminele muncitoreşti ale ex­
trat în medie tn anii anteriori
Porţile de Fier. In toată aceas­ bună dre*plate, că aici, la Por­ pavilioane, milioanele de tone construirii ecluzelor. şj a cerinţelor funcţionale. La­ ploatărilor miniere contra cost (80-100 lel pe lună), iar pentru familişti
tă perioadă, instalaţiile au ţile-de Fier, s-a verificat încă — mărfuri transportate — sint gărul axial, de pildă, susţine după 3 luni, in funcţie de posibilităţi, se asigură apartamente cu gratuitele
funcţionai, ireproşabil. Polrivit o dală qradul de instruire teh­ o mărturie a acestgi fapt. Astăzi, la un an de la eve­ atîl inlreaqn parte rotitoare a
aprecierii făcute de inginerul nică al unui important detaşa­ Functionind, potrivit proiec­ nimentul amintit, peisajul de turbinei si a generatorului, ctt de chirie şl încălzire şl reducere de 50 la sută pentru curentul electric
Alexandru Pelrescu, reprezen­ ment de muncitori şi tehnicieni telor, Într-o singură treaptă, e­ Ia Porţile de Fier este cu to­ şî greutatea fată de presiunea IV. MASA
tantul guvernului romăn In din tara noastră care şi-au u­ cluza românească şi-a îndepli­ tul altul- Dunărea şi-a părăsit apei — în total 3 600 tone, fi­ • Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la
Administraţia fluvială a Porţi­ nit eforturile la realizarea a­ nit intru lotul rolul său. Pe­ pentru, jolţleauna milenarul său ind unicul de acest tip exis­ preţul de 13 lei pentru 3 mese pe zi.
lor de Fier. s-a asigurat o c ir­ cestui obiectiv. S-a verificat, ste puţin timp, un culoar ase­ vad, lisiî»; obligată de ingenio­ tent în lume, Iar paletele de la
culaţie îmbunătăţită a navelor, în acelaşi timp. modul de func­ mănător va ii dat în exploa­ zitatea forţa constructorilor turbină sînl variabile, unqhiul V. ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE
traficul fluvial crescind sim ţi­ ţionare a unora dintre cele mai tare pe malul iugoslav al flu­ români şi iugoslavi, să r.urqM lor de înclinare pulînd fi mo­ • Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere
tor fata de anii precedenţi. mari instalaţii montate in con­ viului. Lucrările la ecluza pe alte căi. La adăposlul dîqu- dificat cu ajutorul unui servo­ VI. TRANSPORTUL
Timpul le-a acordai astfel înal­ strucţiile hidrotehnice din lu­ noastră vor li astfel reluele şi luî ce i-a oprit vechiul curs, motor in raport de debitul de
te califica'lvc constructorilor me ■ poarta plană în qreutalo finalizate, pentru a se crea exact in jumătatea fostei albii, apă- La următorul hidroaqre- • Se face gratuit de la locul de recrutare pînă la exploatarea mini­
şi m onlorilor ce au durat a­ de I 050 tone care închide e- condiţii de trecere la cctuza- se înaltă acum barajul dever- qat s-a intr.at într-o ultimă e­ eră. Cei interesaţi se vor adresa Oficiului forţei de nuincă Petroşani sau
cest culoar din beton şi oţel clu/a pe cei 34 m. cît repre­ rea in două trepte. Calculele sor în spatele căruia se for­ tapă a asamblării, lucrare care din localităţile razei judeţene Hunedoara, de unde se pleacă cu repartiţia
zintă lăţimea sa. servomotoa­ mează lacul de acumulare. In se desfăşoară în -raport cu pre­
lung de 700 m şi lat de 34 m, arată că atunci, la fiecare 64 vederile qralicelor de execuţie, respectivă.
precum şi colectivelor unor re cu curse de 17,3-18 m. va- de minute, un remorcher va centrală, hidroaqreqatul nr. I
importante întreprinderi ale in­ ne-segnient ce lucrează la pre- putea trece în aval sau In a- produce energie electrică, corn* MARIN COANDA