Page 30 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4874 © MIERCURI 9 SEPTEMBRIE 1970
i^ U ------u f r

Sâptâmînal, acţiuni de
^ ::yy.v.s:::.xs. I ▼ f
¡n ormare politica

Comitetul comunal do vram Popa, V irq ll Săbău şl :
partid Balşa a căutat ca. in alţii. ;
perioada de vară şl pină la Au (ost ţinute informări şi !
deschiderea noului an de în- expuneri despre problemele ;
văţămlnt de partid, să asi­ legale dc activitatea partl- :
gure conlinuitale muncii de dubii şi guvernului nostru *
educaţie prin Informări poli­ privind securitatea europea- j
tice săptămlnale sau ocazio­ nă, întărirea colaborării şl j
nale, expuneri şl conlerlnţe alianţei IrăţeşU Intre ţările j
Pe diferite teme, simpozioa­ sistemului mondial socialist, j
ne. Jurnale vorbite, consul- precum şl pe teme de edu- i
j taţii, In liln lrl cu briqada caţle atelst-ştlinţlftcă. de !
După cum sd ştie, una din fl folosite din cauza unor de­ utilajelor şi materialelor de J ştiinţifică. Inform ările poli­ lenlslalle etc.
condiţiile elemejntare prinlru fecţiuni. prevenire şi stingere a incen­ tice sini întocmlle (adică O observaţie : Unele teme j
obţinerea unort rezultatei cît Şi în această ordine de idei diilor. în aşa lei încil să nu esle selecţionat materialul de expuneri ţinute sau care i
mai bune în activitatea form a­ este condamnabilă atitudinea poată fi folosite în caz de in­ publicat în presă! de către se au In vedere pentru pe- \
ţiilo r civile de pompieri esle uşuratică care se manifestă cendiu. ori exploatarea aces­ j membrii comisei pentru pro- rloada următoare sînt nea- :
Instruirea temeinică a acesto­ privind preocuparea pentru a- tora in alte scopuri decit cele | paqandă, fnvăţămînţ ş| cut- decvate situaţiei din această ‘
ra privind cunoaşterea şlţ mî- dăpostirea utilajului din dota­ pentru care sini destinate î tură sl colectivul dc con- comună de munte. De pildă : ;
nuirea utilajelor de luptă con­ re. D© exemplu, în comuna constituie contravenţie şi se | Icrcntiarî din rindul cărora Organizarea superioară a {
tra incendiilor, precom şif în­ Dobra salul Lăpuşnic, din sancţionează cu amendă de la I lac parte tovarăşii Roman producţiei şl a muncii — ;
treţinerea şi repararea lor, în lipsa unui podeţ la remiză, hi- 800 la I 500 lei. | Noja, Aurel Stănuj. Nicolac sarcină actuală a organiza- j
vederea unei exploatări teh­ pocisterna este tinută afară! in j Gavrilă, le tîţia Frăţilă, A- ţiilo r de partid de la sate.
nic© operative şi eficienlie. U- comuna Raru. hipocîsterna se VICTOR COCA Tuburile premo executate la întreprinderea de prefabricate din beton Bircea sini apreciate
tllajul, cu întregul său echi­ află în stare cu totul necores­ secretarul Comitetului executiv de beneficiari pentru buna lor calitate. O contribuţie importanta in acest sens o aduce şi
pament, este principala armă punzătoare; în Satul Hăşdat, al Consiliului popular al muncitorul Ioan Vişan care realizeazâ operaţiunile de armare longitudinala.
pe care pompierii o folfosesc subordonat m unicipiului Hu­ judeţului Hunedoara
în stînqerea incendiilor r/i, ca nedoara, cele două pompe ma­
atare, nu mai încape nici o nuale nu sînt adăpostite şi în­
îndoială că funcţionarea. co­ treţinute corespunzător, iar ---------------------------------------------------------------------.
respunzătoare a aeeslu/a con­ in satul Sălişte din comuna la termocentrală. De întreaga
stituie un element (necesar Văllşoara. pompa manuală este Gunther AJ : După mine. îm­ respunzator dezvoltării uzinei şl
pentru îndeplinirea cu succes ţinută la Centrul de comună (Utmoft din pog. ţ) plinirea profesionala despre instalaţie noi răspundem. $1 oraşului.
a m isiunii ior. pe considerentul că factorii care vorbeşte tovarăşul Demi­ nu vă puteti închipui cît de b i­ Red : Dar lipsa nnnl
In judeţul nostru există o competenţi nu au unde s-o a- dov e însuşi Idealul. Un ideal ne nc simţim, ce mlndrl sln- local corespunzător nu neasiqurate provin tocmai de
preocupare me/ritorie ’a secre­ Hăpostească. Şi tn comuna tru că în profesia aleasă în care — In cazul meu — s-a tem cînd totul funcţionează împiedică, totuşi, realiza­ la U.U.M. Petroşani, unitate
tarilor com itetelor executive Densuş formaţia civilă de colectivul în care s-a încadrat, perpetuat din tată în fiu. Bu­ bine. rea unor acţiuni culturaî- m ii& k subordonată centralei. Neajun­
ale consiliilor popralare, care pompieri nu va putea Interve­ si*a regăsit propriile aspiralii. nicul a fost proiectant în u­ educatlve n i tineretul surile beneficiarului se coro­
conduc şi răspund de activi­ ni la stingerea unul evenlual zină. Tatăl meu. eu şl soţia, Red ; Am aflat că din­ din uztnă. De ce o redu­ borează cu cele alo conducerii
tatea pompierilor, îtn ceea ce incendiu deoarece căile de ac­ Red : Am avut prilejul lucrăm ca proiectanţi aici. Sper colo de satisfacţiile mese­ să narttdparea Iul Ia ac­ tîrzicrc de pînă la G0 de zile. şantierului T.C.M.M, care. pen­
priveşte executarea la timp şi ces de la remiză la şosea sînt să cunoaştem In uzina că şi fiul nostru... riei, dumneavoastră găsiţi tivită ţile clubului ? Deci din 92 du obiective ră­ tru a realiza cît mai mult din
de bună calitate a lucrărilor noîntreţinute. dumneavoastră Ingineri Vlorel Vaslu : O couză e nuw mase scadente în acest an planul valoric şi-a împrăştiat,
de întreţinere s' reparare a Desigur că, pentru înlătura­ care şl-au îăcut, înlr-ade- mărul mare de flner! înca­ numai 12 vor li gata la dota forţele la tonte obiectivele in
u tila ju lu i de luptă, asigurîn- rea dp urgenţă a acestor nea­ văr, din muncă Idealul draţi Jn învăţăm lntul seral şl prevăzută în contractul înche­ loc să-şi conccntrez.e poten­
du-se permanervt şi controlul junsuri. este absolut necesar de viaţă. Amintind doar "ii celor ce fac naveta. iat între cele două părţi. ţialul productiv la acele lu­
acestora de către şefii forma­ ca secretarii comitetelor exe- numele Iul Aurel M ltro- 0 . Ig n a t: Sl totuşi, avem şl La investiţiile miniere de crări care au practic condiţii
ţiilo r. ru tive ale consiliilor populare Jan şl M lhal Marghescu noi o vină. E nevoie de mol suprafaţă din Valea Jiului si­ de execuţie. Dovadă că nici un
Un exemplu bun în acesl vizate să la cele mai eficien­ — autori de Invenţii cu tuaţii de acest qcn s-au mai obiectiv nu a (ost pus în funcţiu­
sens ne oferă comitetele exe­ te măsuri pentru a realiza o răsunet naţional — spu­ multă Iniţiativă sl participare inregislrat şi in anii trecuţi. ne in devans fată de grafic, deşi
cutive ale consiliilor populare bună Întreţinere, reparare şi neam mult. chiar din partea noastră a Nici constructorul şi nici be­ acesl lucru era posibil. In­
Haţeg, Brad. Bunjuc Vata de folosire raţională a tehnicii de celor care avem răspunderi tn neficiarul insă nu au tras terlocutorul nostru ne spunea
¿Jos, Ribiţa. Lăpugiu de Jos. Bă- luptă, atît în salul centru de E Cîmpeanu : A veţi dreptate. Olimpia Ignat : Toţi avem un ş( alte îm pliniri. Slnteţl comitetul U.T.C. ne uzină. concluziile necesare manifes- că pe şantier disciplina în
cta, Veţel, Guraaudi, Pui, Tur- comună cit ş| în satele apar­ Iar dacă ar fl să dăm nume Ideal la care nu renunţăm, student U îâră frecvenţă- 1. Mate! : Tntr-adevă*\ Numai tînd şi în acest an o preocu­ muncă lasă de dorit, cadrele
das şi altele. ţinătoare. Este necesar să se ar însemn? să amintim mulţi, chiar dacă întîlnlm şl eşecuri. Nu vă e greu ? o‘ corelare permanentă a tu­ pare insuficientă pentru asi­ tehnice nu au ales întotdea­
Cu toate aceslea. în unele facă verificarea întregului u­ chiar şl pe ce| de fată. Pe Ingi­ Eu lucrez de cinci ani Intr-un Z. A vra m : Nu-1 uşor. Dar turor latu rilo r muncii ş[ vteţ'i gurarea din timp a condiţiilor una fronturile de lucru la
localităţi se manifestă încă tilaj de stingere, să se repa­ nerul Demidov, ne proiectan­ colectiv mare — aproape 800 cine apucă o data să înveţe lş! poate duce 1« imnllntrll«» pp de execuţie a tufuror obiec­ care realmente se putea lu ­
giave deficiente în întreţine­ re urgent utilajul defect şi să de salariaţi — la turnălorîa I. dă seama că alcî găseşte ade­ m e le scontăm, Discuţiile de tivelor cuprinse in plan. A cra din plin, motiv pentru
rea, repararea şi exploatarea se asigure condiţii optime de tul AJ. pe... Deşi mal mult vorbesc scriptic vărate satisfacţii. Unii. care se azi au dezvăluit carenţe rare fost necesar să treacă 8 luni care. productivitatea muncii
tehnlri! de luptă, care se da­ adăpostlre şi păslrare în preaj­ Mlhal Demidov : Pentru noi. cu oamenii, mă simt foarte ata­ iluzionează că or găsi bucurii se cer şl trebuie reme­ de zile din an pentru ca 5 pe salariat este sub nivelul
torase superficialităţii şi ne­ ma anotimpului de iarnă. Va tinerii ingineri, uzina a oferit şată de toţi. Mă bucur sincer în faţa unul pahar, în plimbări diate. Noi avem un t i­ inqineri şi 4 cadre cu funcţii prevederilor.
glijenţei cu caro. se tratează trebui ca 5n primul rînd, atît mult spre a ne reallz-a. Eu am de fiecare succes al acestui prelungite şl în companii nesă­ neret cu care se moţ renllza de răspundere din Centrala Situaţia cu lotul necorespun­
această problemă. Neîntretlne- repararea cît şi adăpostirca lucrat doi ani şi la Galaţi, dar colectiv, prezent mereu în p ri­ nătoase. se înşeală. lucruri fromoRse. Sînt munci­ cărbunelui Petroşani împreună zătoare în care se află inves­
rea şi nerepnrarea unor pom­ utilajului, s3 se facă cu m ij­ am revenit în Călan pentru că mele rîndurl ale întrecerii. M. Denldov : Aict aş vrea tori $1 întreprinzători. Dar tre ­ cu alţi 3 inqineri de la tiţiile miniere de suprafaţă
pe manuale şi hlDocistcrnc în loace locale. în care sens se aici mă formasem, mă simţeam să pun în discuţie o problemă buie o mal atentă si activă T.C.M.M. să ajunqă la con­ din Valea Jiului a constituit
comunele Geoaqiu, Cerbâl, cere mai multă iniţiativă din şi mă simt leqat de acest foc Zaharle A vra m : Fiecare e pe care noi. de fapt. o tot dis­ coordonare n lor. o colabora­ cluzia că HO de obiective “ subiectul unei analize in ca­
Toplila. Pcstîşu Mic, Lunca partea celor însărcinaţi ru re­ care mi-a oferit satisfacţii în mtndru de colectivul Iul- Noi re mal strînsă între comitclole peste 66 la sută din loialul drul rom iletului rle partid la
Cernii. C irjitî, Şoimus şi Bălţa zolvarea acestei probleme. Re­ îndeplinirea profesională. slntem 10 tineri şl un vlrstnfc cutăm. Problema unul club co- ÎJ.T.C. şi sindicat din uzină. obiectivelor ■— nu au create T.C.M.M., nc-a făcut cunoscul.
dovedesc că secretarii comite­ paraţii şi revizii generale se condiţiile de execuţie care să tovarăsul director Lăsat. S-au
telor executive ale consiliilor iac pe bază de comandă la V _________________ _____________ S le asigure punerea în func­ stabil 11 măsuri pentru reali za­
populare respective şi şefii întreprinderile de industrie ţiune la li mp (!?). rea sarcinilor de producţie va­
form aţiilor civile de pompieri locală din Deva, Orăşlie şi Incontestabil că în realiza­ lorice. la nivelul prevederilor
din acesle localităţi nu-şî fac Haţeg, precum şi la cooperati­ V-ati folosit de fondul locativ rea planului de investiţii au trim estrului III şi al celor a­
datoria pe deplin şi nici nu va meşteşugărească „M oţul" « apărut multe greutăţi. Furni­ nuale. De asemenea am fost
aduc la îndeplinire sarcinile din Brad şî la 1 M.A. Jli«. zorii nu-şi respectă obligaţiile asiguraţi că şantierul este mo­
Comitetului executiv al Consi­ Considerăm oportun să rea­ de livrare a materialelor şi bilizat pentru a pune in func­
liu lu i popular el Judeţului Hu­ mintim faptul că potrivit utilajelor, documentaţiile teh­ ţiune toate rvhirc li vr le care
nedoara elaborate în acest Sl nice nu concorda întotdeauna nu condiţii de execuţie.
sens şi ca ormare cu ocazia H. C. M. nr. 2285/1969 nen- cu condiţiile de execuţie din
controalelor efectuate Tn lo ­ dăpostlrea, neîntreţînerea In teren. In plus dispersarea La recenta plenară a C. C.
calităţile menţionate mai sus. stare de funcţionare sau blo­ locurilor de muncă reclamă O al P.C.R. s-a subliniat cu tă­
s-au găsit utilaje care nu pot carea instalaţiilor, maşinilor, Statul ne-a pus la dispozi­ rla fii Centralei cărbunelui Pe­ sil familia şi localitatea lăsînd ne că locatari! pierd dreptul orqanizare raţională a proce­ rie necesitatea reducerii terme­
ţie un apartament modern. troşani «le cărei unităţi ii re ­ în urmă o datorie către stat de folosinţă a suprafeţei lo­ sului de conslrucţii-m onla j. nelor de execuţie a investi­
Ne-am bucurai cînd ne-am partizează după necesităţi. de peste 2 000 lei, ¡ar M ari­ cative „dacă nu plătesc timp M erilul factorilor răspunzători ţiilo r şi punerea în funcţiune a
mutat în el. Avem tot confor­ Dacă de repartizarea spaţiu­ na Odiman din Uricani este de 3 luni consecutiv chiria de soarta investiţiilor constă ohicetivclor în cel mm scuri
timp. In acest spirit, esle dc da­
Spectacole pentru I tul şi ca oameni ne simţim lui conducerii© exploatărilor datoare cu suma de aproape sau cola parte a chiriilo r po­ reuşesc să contracareze aces­ toria şantierului T.C.M.M. Va­
însă tocmai în lelul în care
cred
debitorii
1 500 iei. Ce
îndeaproape
se ocupă
liind
triv it dispoziţiilor legale“ . Clar
bine. Dar în calitate de loca­
tari ne-am achitat obligaţiile direct interesate, nu manifestă despre ei? Iată ce ne-a spus pentru toată lumea. Dar. con­ te neajunsuri prin măsuri, ac­ lea Jiului şi a Centralei căr­
muncitorii pe care ni le-am asumat prin acelaşi interes pentru achita­ Judecăloarea Livia Todea din ducerile unităţi) or economice, sistente. Faptul că la ora actu­ bunelui Petroşani ca în pe­
ţiuni şi eforturi proprii con­
rioada care a rămas nînâ la
rea la timp a chiriilor şi co­
Petroşani
care la «cea dată
inclusiv a Centralei cărbune­
contract?
Am căutat răspuns la între­ municarea operativă a schim­ fiqura în listele de debitori lui Petroşani, vor trebui să a­ ală o foarte lungă lista de finele anului să ia de urgentă
forestieri Jiului unde suprafaţa locuibi­ bărilor survenite. Numai aşa cu suma de 1 671 lei. corde toată atenţia folosirii utilaje şi echipamente nu măsuri enerqicc care să asi­
deocamdată
în
bare
Valea
gure punerea fn funcţiune a
se explică faptul că unii foşti
raţionale a spaţiului
locativ,
— Găsesc că nu jn-am pre­
lă aproape s-a triplat In u lti­ angajaţi, plecaţi din exploa­ ocupat de această problemă. să respecte prevederile legîi este asigurată, arată însă că tuturor obiectivelor miniere
mul deceniu. Şi iată ce răs­ tări, au figurat printre chiriaşi — Dar dumneavoastră, mat pentru că nimănui nu-î este beneficiarul. Centrala cărbu­ dc suprafaţă prevăzute pentru
In ultim ul timp, form aţiile artistice ale Clubului sin­ puns am găsit 1« întreprinde­ mult timp deşi spaţiul era mult ca oricine, cunoaşteţi le­ permis să aducă — fie şi pe nelui Petroşani, nu se ramarcă acest an. Este o obliqaţie ce
dicatelor din Vulcan au organizat deplasări n i specta­ rea de gospodărie locativfi Pe­ ocupat de alt locatar. Pentru gile. le aplicaţi, emlteţl titlu ri
cole in punctele torestlcre dtn îm prejurim i. Recent, la troşani. argumentare, cităm cîteva e­ executorii... această cale — daune avutu­ prin intervenţii prompte şl e­ le revine în exclusivitate, o
punctul forestier Bula în lata a 500 de salariaţi de la ....Tn 1969 întreprinderea a­ xemple, de astă dată de loca­ lui obşlesc. ficace în acest sens. Altfel cerinlâ impusă de ritm ul rle
haraj şl Ctrapu lui Neaq au prezentat un nou spectacol. tari prezenţi In Valea Jiului, — Intr-adevăr. A fost o ne­ nici nu s-ar putea explica de dezvoltare a economiei de h
Cu acest prllef şl-au dat concursul soliştii de muzică vea o situaţie economică grea care au „u ita t" că au datorii glijenţă din partea mea pentru S. POP i ce o mare parte din utilajele care nu se admit păsuiri.
— ne-a declarat înqinerul că nu m-am dus să plătesc la
populară şl uşoară Ioan Drăqhlcl, Petre Ghcorqhe, Ileana Gheorqhe Galan, directorul faţă de stat : inginerul Aurel timp. dar vină au şi cei de la
N enila $1 Marian Constantin I.G.L. Petroşani. în bancă a­ Moquţa din Lupenl figurează asociaţiile de locatari. Mă aş­
C. MARGARETA veam îm prumuturi restante de cu un debit de peste 3 500 lei. teptam să-mi spuneţi că aplic
aproximativ 4,8 milioane lei debil acumulat pentru o lo­ legea. Asta-i altceva. V eniţi
pentru care plăteam dobînzi cuinţă în care de fapt nu mal la debitori indiferent de func­
mari. La jumătatea lui auqust locuieşte. Considerînd proba­ ţie şl-i întrebaţi de ce n-au
1970, debitul la chirii si în­ bil că legea nu este făcută plătit. Dar debitorii nu sînt
Expunere pe teme de politică externă călzire era de aproximativ 2 ciliar pentru toţi. la mutare m ulţum iţi că sînt la discreţia
nu şi-a întocmit şi actele le­
milioane lei. gale, locuinţa fiqurînd pe nu­ unor persoane care nu se p ri­
Ieri, la E. M. Vulcan, în frtbuţla României Ia O .N.U" Turesc se naşte înUebarea ■ mele Iui, fiind deci obligat şi cep. Cît despre debitul meu,
faţa salariaţilor din schimbul Expunerea, urmărită cu de ce o întreprindere a cărei Ia plata chiriei. Tot la Lupenî nu cred că sînt chiar atît de
I, a fost prezentată expune­ mul| interes, a fost susţinută menire este gospodărirea fon­ locuieşte medicul Paul Borne- vinovată şi nici n-am spus eâ
nu plătesc. Am dat chiar un
rea „Principiile de bază ale de prof. Gheorghe Antoce, dului locativ este nevoită să misa care are un debit de angajament scris... dar suma
apeleze
la îm prumuturi ban­
potitlclt externe a partidu­ membru al biroului comite­ care ? peste 2 300 lei. în cele din e mare şi nu cred că e corect
urmă soţia s-a angajat la ex­
lui şl stalului nostru Con- tului orăşănesc de partid. — Cauza principală a a­ ploatarea minieră, locuinţa a calculată...
cestor debite esle fluctuaţia fost trecută pe numele ei ur- Puţin schimbate tn formu­
mare de oameni — a ţinut să mînd să plătească restanţele lare. argumentele sînt asemă­
precizeze tovarăşul Galan. în­ La Pot ri la. Miel Tuba esle nătoare. De vină sînt asocia­
treprinderile nu respectă dis­ dator întreprinderii cu peste ţiile rle locatari că nu calcu­
poziţiile leqii nr. 10, neanun- 1 200 lei. Vasile Reqy cu 1 700 lează bine, I.G.L. că nu se in­
ţînd la timp schimbările care lei. Ioan Caşoveanu — anga­ teresează. toţi, în afară de de­
se iac în repartizarea spaţiu­ jat al Direcţiei judeţene de bitorii In cauză. „Sîntem ne­
lui locativ. Pe de altă parte, drumuri şi poduri — cu mai voiţi -să depunem un volum
mare de muncă pentru .ca să-i
Inundaţiile din luna moi au Lucrătorii M ihai Franc, Ioan i nici administratorii de im obi­ mult de 1 595 lei. Simion Uer- urmărim pe debitori In toată
■lovit qreu s> familia lui Ioan Deca, Petru Moldovan. Ioan \ le si contabilii de la sectoare cea de la E.M. Aninoasa are
Vasilovici dm Prjcaz distru­ Ivaşcu, Griqore Şendrescu, : n-au urmărit operativ modul o restantă de 2 360 lei de pp. ţara pentru a ne putea recu­
gi n d u - î casa. Cu ajutorul p ri­ Petru lancu, Ghcorqhe Guţu, | cum sînt achitate chiriile S> vremea cît nu era angajat al pera debitele", spunea conta­
bilul şef al întreprinderii.
mit de Ja stat, omul a Nicolae Vas, Ioan Rodnic şi j taxele pentru încălzire. exploatării, iar actorul Florin
început să-şi refacă locuinţa. Ilie Nnqrca s-au oferii să j Explicaţia directorului în­ Teacă a acumulat în tim pul a­ Şi asia pentru că unii care
Dar in acesle momente de ajute la refacerea locuinţei j treprinderii de qo.spodărie lo­ nilor nu mai puţin de 5 600 lei se bucură de confortul oferit
muncă încordată el n-a fost din temelie piuă la acoperiş, j cativă necesită unele, preci­ restante. Cu totul aparte sînt de stat au „u ita t" că au şi o-
lăsat sinqur. „în ajutorul lui astfel ca Ioan Vasilovici cu j zări. Cea mai mare parte a cazurile celor care nu lucrea­ blig-aţii, dintre care cea mal Matenalul lemnos adus din depozitul U.E.I.. Petroşani se încarcâ mecanizat in vagoane
a venii un qrup de lucrători familia să se poată muta în j soatiului locativ din \ alea ză sau şi-au părăsit domici­ elementară este plata chiriei. pentru a fi expediat beneficiarilor. foto : N. MOIDOVEANU
de Ia Fabrica chimică Orăş- casă nouă". Este expresia so- | Jiului, aproximativ 70 la su­ liile şi familia Ilic Matenco De aceea, amintim o preve­
tie — ne transmite tovarăşa tă, este ocupat de către sala- de la E.M. Vulcan şi-a pără- dere a Leqii nr. 10 care spu-
Ana Hcrlea, secretara comi­ lid a rilă ţil care leagă oamenii j
tetului de partid din fabrică. aflaţi la qrea încercare. i
talul dc amoniu dc la HaU i
restul, qrosul locuitorilor co­
lor două sate, la tîrg ...
Stadiul lucrărilor : din Ofl
hectare arături Sn mirişte, r-
ţii, din apropiere, mai bine ca rau executate 41 ha {dar nu
noi t trebuie puse toate la sftco1.cn-
Nu arată r3u ogoarele din recolta de qriu a ajuns la nevoie de o arătură deoarece na organizare şi pregătire a care dau semnături. Mai ma­ lă) ; din 68 lva Irifolicne. d '
Toteşti. Dar nici să trăili cu ] 700—2 000 kg la hectar. Pro­ prima s-a efectuat la o adin- însăm intărilor de toamnă. re hătaio de joc de păminlul pă care se v© insămînta gr
ideea — tovarăşe Turcu — că ducţia medie pe C.A.P. nu a cime de numai 17 cm. faţă de Cînd preşedintele şi ingine­ proprietate obştească nici că au fost cosite a doua oară
a lţii nu m^rg mai bine. nu e... depăşit insă nici I 000 kg la minimum 25 cm cît este admis ra cooperativei vorbesc. în se puica... din 55 tone de săininţă.
bine. hectar, lată de 1 645 kg cît a şi mai trebuie incorporate in- leqălură cu pregătirea semă­ Tovarăşul preşedinte at condiţionaseră 15 tone.
fost planificat. Cauzele? In qrăşămintele chimice (care în­ natului, că „vom face şi vom C.A.P. Gheorqhe Prip şi to­ — Tn cît timp condi(ion,v
toamna trecută, pe o bună că nu au sosit în unitate!). drege", de parcă pfnă la în­ varăşul inginer Constanlin Co- seminţele ?...
parie din teren s-au folosit se­ Preşedintele şi inginerul nu ceperea acţiunii ar mai fi ră­ tolan spuneau că lucrarea s-a — fn cinci zile...
minţe necondiţionate, au exis­ se arătau cltuşi de puţin în­ mas donă-trei luni, nu 10— 15 efectuat in timpul cit erau — Dor arăturile cînd vor f
tat tarlale pe care griul s-a grijoraţi de faptul că, deşi s-a zile, e lesne de înţeles dc ce plecai i din locali ta1 e. Proba­ terminate ?...
cultivat după pâioase (contrar dat indicaţia ca arăturile după an de an. la aceaslă unitate bil. Dar ce a păzit hriqadie-
— In funcţie de cum sîntr ti
BARAŞTI. Ora 7,30 La se­ oricăror cerinţe elementare), culturi de vară să fie term i­ producţia de cereale păîoase rul ?... servili de I.M.A...
diul cooperativei aqricole nu timp de 3 ani consecutiv, iar nate pînă cel mai lîrziu la da­ este în continuă., scădere, în Şi. acum, radiografia „m iş­ Răspuns sincer. Nu anq
putem sta de vorbă decît cu lucrările de preqătjre a solu­ la de 5 septembrie a.c., pentru favoarea celei de buruieni. cării" din dimineaţa zilei de ¡cază,..
maqazineruL lui şi fertilizarea s-au efec­ cultura griului şî orzului mai îeri şi a stadiului lucrărilor în
— Trebuie să vină Imediat tuat In mod defectuos. Cunos- trebuie arate încă 35 hecta­ C A P . Am dori însă un răspuns n
preşedintele şi inginera, ne-a cînd cu exactitate aceslc nea­ re (?). Cu toate că la coope­ „Mişcarea" e simplu de re­ o problemă foarte simplă 1i*
informat interlocutorul. junsuri, ne aşteptam ca ingi­ rativă sînt permanentizate trei „aritm etică" agrotehnică : N j
nera şi preşedintele unităţii tractoare, In ultimele 3 zile nu dat : cîtiva cooperatori. mai esle oare prea puţin 7.5 ţ.oiii*
Acest „Imediat" pentru pre­ să ia măsuri holărîlc pentru s-a tras măcar o brazdă pen­ putini decit deqetele de Ia rle supei fosfat «;i 10 tone .!»•
şedintele C.A.P., Ion Răsădea, înlăturarea lor. Firesc era, tru Insămţnţările de toamnă. SN.VAŞU DE JOS. Ce păcat amhclc mîini. la recoltatul azotat dc amoniu la 66 ha cul­
avea să însemne cîteva minu­ deci ca la ora actuală pregă­ că nu l-am întîlnit pe tarlaua r aslravetilor din qrădina de turi de pufoase după năioa •
te, iar pentru inqinera Adela tirea insăm injărilor de toamna In ceea ce „ priveşte „pre­ Ştiubei, a C.A.P. Silvaş. pe legume ; vreo 3-4 stăteau to­ in condiţiile .solului de I*
lacobescu. aproape vreo trei gătirea" seminţelor, întreaqa lăniţi la arin de treierat din C.A.P. Silv'as?
ore (din clte am aflat, fiind să nu mai ridice nici o pro­ cantitate — 30 de tone — stă tovarăşul Ioan Merencuţ. şe­ cauză că Silviu Nopcea a „u i­ Recolta rle qi iu, de circ»
plecată la Ha(eg să rezolve blemă. Presupunerea ne-a lost depozitată în magazie. în strat ful secţiei I.M.A. Hateq. tat" să-şi anunţe vecinul : 2-3 500 kg la ha (nu s-a tre ie r''
problema... prunelor). infirmata însă de către inter­ qros de peste I m. fără ea mă­ care deserveşte această coo­ condiţionau seminţele alţii —
locutori. cu o uşurinţă con­ car un kg să fie condiţionai. perativă... Şi dumnealui şi ţoală recolta). spune pan i.
Discuţia avută cu Iactorii de damnabilă. Surprinzătoare lipsă dc răs­ tractoriştii din su bor di nea ni s-a spus — transportau a/o- r e v j. ..
răspundere din cadrul coope- La capitolul realizărilor {da­ d-sale erau ieri la şedinţă. Am
ralivei ne-a dat posibilitatea că pot fi numite aşa), nu am pundere faţă de soarta recol­ văzut însă ..opera“ . O supra­
să ne edificăm asupra poten­ putut nola rlprit efectuarea a* tei viitoare ! Acest c li­ faţă, s5*i zicem de 4—5 hec­ Timpul presează. Se anunţă brumă Se anunţă st
ţialului de producţie a unită­ mat de ..răceală" este întreţi­ tare. cu o arătură care — ila­ ploi. Se cunoaşte care <*s|p perioada optimă pentru se­
E. M. I.upeni. Aspect din inferiorul staţiei de degaiore a ţii. In acest an. de pe unele răturilor pe o suprafaţă dp 20 mănat şi importanţa respectării ei. Cadiele de la Direc­
slro'uriloi de cc'bune. parcele unde tnsămînlările hectare unde griul urmează nut şi dc slaba preocupare a ră va fi recepţionată «sa cum ţia agricolă judeţeană si ILT.C.A.P. an iost renartizate
Foto : V. ONOIU s-au efectuat cu respectarea după culturi de vară. Dar şi organizaţiei de partid (secre­ este — vom insista să fie pu­ pe unităţi, cu sarcini si responsabilităţi precoe. Fiecare
tuturor norm elor agrotehnice, pe tarlalele respective mai este tar Pavel Cocán), faţă de bu- să in contul personal al celor Ştie te arc dc făcut. Alte sfaturi nu mai putem da...