Page 32 - Drumul_socialismului_1970_09

. X* » m » j»
DRUMUL SOCIALISMULUI & Kr. 4874 ® MIERCURI 9 SEPTEMBRIE 1970

Preşedintele Austriei, Reuniune amînată Intensificarea campaniei electo­

Franz Jonas, a primit a Consiliului rale din circumscripţia Bordeaux

de Securitate
o delegaţie mai puţin de două săptămlni tist. Stimulat de această susţi­
Cu
PARIS 8 (Agerpres). —
nere, Servan-Schreiber a lansat
i NEW YORK 8 (Aqerpres). j înaintea primului tur de scrutin un apel Partidului socialist, pe
de ziarişti români j Reuniunea Consiliului de ! (programat la 20 septembrie) carc-l consideră ..aliatul natu­ CUTREMURE IN MAI
să j
prevăzută
j Securitate,
cerîndu-l
ra l“ al radicalilor.
campania electorală pentru a-
i aibă loc marii pentru o re- I tegerile legislative din c ir­ să-l sprijine. Socialiştii însă. MULTE LOCALITAJI
VIENA H — Trimisul Preşedintele Austriei a sub­ ! lua dezbaterile pe marginea j cumscripţia Bordeaux a intrat care au renunţai să prezinte DIN IUGOSLAVIA
spucio| Aqerpres Adrian In* liniat ră vizita pe (are preşe- j plînqerii Libanului îm polri- j in iaza ei cea mai activă. candidatura secretarului lor ge­
nuscu. transmite: O delegaţie dinlele Consiliului dc Stat at î va atacului israelian dc la j Un element interesant al ul­ neral, Alain Savary. aşa cum După cum informează
de xiarişij rotm'mi rcprczcn- României Nico’ae Ceauşescu. sfîrşilul săptăminii trecute, i preconizaseră initial, au con­
lan|i ai principalelor noaslre o va (ace în Austria reprezintă ■ a fost amînată sine dic j timelor zile îl constituie redu­ firmat că vor susţine pe repre­ agenţia Taniug, în seara
candidatiloi
cerea numărului
zilei de 7 septembrie, în
orqonu ele presa, caie se află o demonstraţie de prietenie re­ ; După cum s-o mai anun- j de la 10 la 9. Adrien Junca, zentantul Convenţiei in stitu ţii­
în v irilă in Auslua. a fost pri­ ciprocă. o expresie a unei do­ j tal. Consiliul de Securitate j care se prezentase sub eti­ lor republicane, Gabriel Taix. mai multe localităţi din
mită marii dimineaţa de preşe­ rinţe do colaborare. In acest I a adopial sîmbătă o rezolu- j cheta Uniunii democraţilor, Iugoslavia, intre care
dintele Prânz Jonas. Cu aeesi ^(•ns a spus Prânz Jonas cred ; tic prin care cerea Israelu- : şi-a retras candidatura, decla- D inire cel nouă candidaţi, Split, Saroievo, Şibenîk,
prilej o avLt loc o convorbire <ă evoluţia relaţiilor dintre ta­ i lui so-si retragă imediat \ rlnd că -1 va sprijini pe Jean- patru reţin în mod deo­ Makor, Korlovoţ şi oiţele
cordială. Rclcrinriu se la aprn- rile noastre are perspective de i forţele de pe teritoriul li- [ Jacgues Servan-Schreiber. can­ sebit atenţia alegătorilor. s-au produs, Io intervale
piota vizită in Auslria a tova­ succes, un mare viitor. banez. i didatul Partidului radical-socia- Este vorba de primul ministru de timp diferite, cutremu­
răşului Nicolae Ceausescu. Chaban-Delmas, candidatul coa­ re de intensităţi variate,
liţie i guvernamentale, Servan-
preşedintele Prânz Jonas a sub­ Schreibcr, secretarul general cele mai puternice fiind
liniat că aceasia vizita „este de grodul 6 (scara Rich-
al Partidului radical-socialist, Ier). Intr-o serie de loca­
aştept alo cu mare bucui ie $i Francois Riviere, candidatul
interes. Ca i-$U; apreciată ra un Climatul spaniol devine Partidului comunist, şj candida­ lităţi s-au înregistrat pa­
eveniment aLît dc oficialităţile H a s c h ¡ d a r e s l u c r ă r i l o C o n f e r i n ţ e i gube materiale. Oraşul ,
Austriei cit şi de poporul au>- j tul Convenţiei Instituţiilor re­ Knin, unde cutremurul a t
Iriac". tot mai încordat publican« Gabriel Taix. Luni avut intensitatea cea mai '
seara, premierul Francez a pre­
Evocînd vizita pe care a cizat că înţeleg« să-şl desfâ- mare, a rămas fără lu­
iăcut-o anul trecut în România MADRID 8 (Aqerpres). — In Situaţia continuă să rămînă şoar« campania electorală „fără mină electrică, circa 15
şi intrcvederi’e pe care le-u f a n i v e l î n a l t a S ă r i l o r n e a l i n i a t e u tim elc zile climatul social încordată şi în bazinul carbo­ reuniuni publice, dar cu cîl mai clădiri din oraş şi din sa­
avui cu conducătorul slalului spaniol a devenit din ce in ce nifer al Asluriei. Pentru a multe tntîtnirl cu alegătorii, tele apropiate au fost dă-
român Fnnz Jonas a spus : mai încordat. M ii de muncitori ..sancţiona" pe cei 2 000 de care vor îl informaţi, real şi rimate, alte numeroase
..Acesi roniacj ncm ijlocil mi-a LI SA K A — Trim isul spe­ Pe ordinea do zi a conferin­ neamestecul in a toc or i le inter­ din diverse sectoare de activi­ mineri intraţi în grevă ta în­ serios, asupra tuturor subiecte­ liind avariate. Nu s-au
permis să cunosc pe domnul cial Agi*"pie.s. Nicolae Ruina, ţei sint înscrise probleme de ne öle altor state coexistenta tate au declanşat larai acţiuni ceputul săplămînii trecute. în­ lor de interes local sau natio­ semnalat victime. Unităţi
Nicolae Ceausescu ca omul de transm ite: Intr-o impunătoa­ importantă majoră pentru lu ­ paşnică, promovarea unei po­ revendicative. Principala mişca­ treprinderea „Hunosa" a ho- nal” . ale armatei, miliţiei şi de
stal care tratează cu înţeiop- re (Induc care domină ,.Mu- mea contemporană, cum ar fi litici de independentă, elim i­ re grevistă este cea a muncito­ tărîl închiderea a 7 mine. Iă- pompieri au luat grabnice
oune politică si pnrsonaliia- linuiLishi Villnqi"", cartier in*»- parca şi securitatea interna- narea ; auzelor tensiunii în rilor constructori din Madrid, Pe de altă parte, observatorii măsuri de evacuare a
dom construit recent în capi­ lională. lupta pentru dezarma­ slnd fără lucru aproximativ politici reţin ambiţia lui Ser­
le. Această latură umană a în- tala Zambiel. Lusjka s-a des­ lume şi renunţare la forţă in fncepînd dc luni. !a chemarea populaţiei.
liin irii noaslre a înlesnit con­ chis marii era de-o treia con­ rea generală şi totală, decolo­ reglementarea disputelor din­ comisiilor muncitoreşti (sindi­ 4 000 de salariaţi. van-Schreiber do a-1 înfrunta
vorbirile. a iie in ih i a ele să ferinţă la nivel înalt a ţârilor nizarea. ajutorarea ţârilor in tre state constituie probleme cale ncrecunoscute de guvern) Pe de altă parte poziţia dură a pe primul minslru şi. mai fl­ 66 DE CAZURI DE
constituie un succes'. curs rle dezvoltare promova­ fundamentale. aproximativ 15 000 dc munci­ ies. stilul american“ tn care HOLERA TN ISRAEL
nealiniate, la care qari.irin i rea unei cooperări economice In cuvlntul său. preşedinte­ patronatului In negocierea con­ Îşi concep« campania electora­
reprezentanţi din peste F0 dr efective intre Calele neali­ le R.S.F. Iugoslavia, losip Uro?. tori constructori au intrat în tractelor colective de munca a lă El a afirmat că dacă fn r .1 12 noi cazuri de holeră
state din Africa, Asia. Europa niate. Tito. a arătat că principiile grevă, ccrînd majorarea sala­ mul tur de scrutin nu va ob\. \
S. _U._ A. SE VA INTRODU­ şi America Latină. Printre per­ politicii de nealiniere. aclio- riilor şi respectarea concediu­ determinai pe salariaţii de h ne cel puţin 30 la sulă din vo­ au fost semnalate în ulti­
sonalităţile pre/enV la aceas­ Şedinţa de deschidere a lui legal de odihnă. Agenţia societatea metroului din Ma­ mele 24 de ore in Israel,
CE SISTEMUL ALEGERII D I­ conferinţei la nivel înalt a fost nrază tot mai puternic in via­ France Presse evidenţiază lap- turi. atunci va renunţa la lunc- numărul celor bolnavi ri-
RECTE A ŞEFULUI STATU­ tă in liln ire se află preşedinte­ ure/.idald de preşedintele RS.F. ta internaţională. • ul că în sectorul construcţiilor, drid să-şi continue acţiunile tia de secretar general al Par­ dicindu-se în felul ocesta
LUI ? le larii qa/dâ Kennr'h Katin- Iugoslavia losip liroz Tito, ..Noile relaţii internationale, revendicative. tidului radical-socialist. la 66. In Ierusalim, Haifa
da preşedintele liepubiieii Sn- a declarat preşedintele Tito. foarte mulţi muncitori sînt an­
W ASHINGTON R lAqerpres). rialisle Fortoralive Iugoslavia, care a adresat un salul lutu- presupun o pace trainică şi gajaţi numai temporar şi. din şi alte localităţi au fost r
Senatul american şi-a între­ losip Bro-/ Tito. imoăratul P- ror participanţilor. Apoi a luat. universală un sistem eficace această cauză primesc un sa­ luate măsuri severe pen­
< uvînlul şeful g alului gazdă
rupt marţi scurta vacantă pen tiopiri, Haile Selassie I pm- de securitate, dezarmarea qc- lariu mai mîc. Majoritatea şan­ tru prevenirea răspândirii
tru a lua în dezbatere amenda­ ‘•edintele Ciprului arhiepisco­ Kcnnelh Kaunda. care a (ost nerală şi totală. înlăturarea tierelor de construcţii, ca şl kiană condusă de Abdel epidemiei.
al
Samarrai, mem­
Khalek
mentul la constituţie prin care pul Makarios. primul minislru ales preşedinte al actualei în- P ' ă p a s l . i e i dintre ţările dezvol­ sediile sindicate'or oficiale sînt
se propune introducerea siste­ al Indiei. Indira GaiHbî, pre­ tîln iii dc la Lusaka tate şi cele slab dezvoltate şi. păzite de politie. Pentru a îm­ bru al Consiliului Comanda­ CATASTROFA
mului alegerii directe a şefu­ mierul Creionului, Sirimavo Refcrindu-se Io principiile în primul rînd. coexistenta în- piedica declanşarea grevei, for­ mentului Revoluţiei. întreve­ MINIERA
derile pe care delegaţia ira­
lui slaiU ui. In baza legislaţiei Hflnriaranaike. cari' trebuie să stea la baza l.ce popoare şi U ri indiferent ţele potitlcncşti au arestat în kiană le va avea la Damasc
în vigoare, preşedinlcle S U.A. Mesajul de salul adresat relaţiilor internaţionale preşe­ de mărimea şi sistemul lor ultimele zile numeroşi munci­ cu oficialităţile siriene v i­ Un grav occident s-o
este ales prin intermediu) cole­ ronferintei > I a l r I o r nealiniat* dintele Zambiei a subliniat că politic". tori. zează exiinderea relaţiilor produs la exploatarea mi­
giului elecloral. membrii aces­ de preşedintele Consiliului de între cele două ţări nieră de la Kvetta, Pakis­
tuia fiind desemnaţi de alegă­ Stat al Republirii Socialiste tanul de vest. In urma u­
tori. România. tovarăşul Nicolae nei puternice explozii şi
Amendamentul a fost adop­ Ceausescu a fost prezentai în PARIS. — Preşedintele surpării mai multor gale­
tat anul irecut de Camera Re­ mod oficial conferinţei, de că­ A ctivitate diplom atică după de- Franţei, Georges Pompidou, rii, 34 de mineri au fost
prezentanţilor cu 330 voturi tre ambasadorul român la Lu­ l-a primit la palatul Etysscc îngropaţi de vil.
contra 70. saka Ion Drinceanu. pe Vladim lr K lrillln , vice­ PRIMA FURTUNA
preşedinte al Consiliului de
turnarea unor avioane israeliene M iniştri al Uniunii Sovielice, DIN SE20NUL DE
Incidentele dintre forţele de G om ando BONN. — M inistrul brita­ preşedintele Comitetului de TOAMNA
nic pentru problemele euro­ stat pentru şliintă şi tehni­
O vie activitate diplomatica
palestiniene şi armata iordaniană are loc în prezent in diverse ü c. 1 la Berna ai S U A,, Marii panici israelicne ..El-AL" şi a pene, Gcoffrey Rippon, care că. care se adă la Paris, pen­ Simbâtâ şi duminică, a­
britanii şi
RP. a Germaniei
anunţai că va continua anche­
tru a participa la lucrările
capitalc occidentale pentru £ s-au întrunit cu oficialităţi el­ ta asupra îm prejurărilor in ca­ a făcut luni o vizită la Bonn. Comisiei mixte permanente ; supra litoralului baltic
a declarat, după întrevede­
ANIMAN n (Aqerpres). — capitale arabe pentru rezolva­ se obţine eliberarea celer a­ veţiene şi au căzu! de acord re a avut loc tentativa de ră­ rile avute cu ministrul vest- sovieto-franceze dc colabo­ polonez s-a abătut prima
După o perioadă dc două zile rea diferendelor dintre rezis­ proxim ativ 30b ,de pasageri şi asupra unei „acţiuni concer­ pire a aparatului. nerman al afacerilor exter­ rare economică şi tehnico- furtună din sezonul de
dc calm relativ, Ia Amman au tenta palestiniană $i armata ior­ membri ai echipajelor a două tate'' în vederea obţinerii e li­ La Washington. secretarul ne. W alfer Scheel, că quver* ştiinlifică. In limpul întreve­ toamnă. In unele regiuni,
vrizbucnil incidentele dintre daniană continuă. Secretarul avioane apartinînd companiiloi berării pasagerilor. Un ..man­ do stat al S U.A., W illiam Ro- nul M arii Britanii a stabilit derii au fost abordate pro­ vintul a atins forţa unui
forţele de comando palestinie­ genera' adjunct al Ligii Arabe. ..Swissair“ si „Trans VVorlc dat colectiv" în acest sens ur­ qers, a examinat problema de­ luna iulie a anului viitor bleme referitoare la lărgirea uragan, smulgînd acope­
ne şi armata iordaniană. Un Selim CI Yafi, a plecat spre A irlines” care sini reţinuţi ir mează să lie dat Comitetului turnăm avioanelor cu ambasa­ drepl termen lim ită pentru colaborării economice şi 1 cli- rişuri, rupind fjfp de tele­
purtător de cuvînl oficial ior­ Amman — anunţă ziarul egip­ pre/onl în Iordania. M inistrul International al Crucii Roşii. dorii M arii Britanii. Elveţiei, încheierea tratativelor în ve­ nico-şi iin lificc dintre Franţa fon şi linii electrice, dez­
danian a comunicat că mai tean ,.A) Abram" — pentru a afacerilor externe al Elveţiei La Geneva, un purtător dc R.P. a Germaniei şi Israelului. derea aderării la Piaţa co­ şi Uniunea Sovieiico rădăcinând arbori. Luni,
m ulţi membrj a» forţelor ar­ intra in legătură cu cele două Ricrre C.rabor. a declarat luni cuvint al CtCR a declarat că Pe de altă parte, s-a anunţai mună. Vorbind în cadrul u- vintul o început să scadă
mate ¡ordanicne au fost răpii» părţi aflate în conflict. PI re­ seara cu ..siluatia s-a schim­ această organizaţie acceptă să că aslăxi se va rewnt la Londra noi conferinţe de presă Rip* din intensitate.
de fedaini în cursul unor „ra ­ prezintă Liga Arabă în Comite- bai” ca urinare a holăririi joace rolul de intermediar in ­ Comitelui director al Federaţi­ Don a subliniat, că „mai ră- SOFIA. — Todor Jivkov,
zii" întreprinse în ultimele zile »■ii de reconciliere dintre auto­ PPQP rle a cere «liberarea tu­ tre palestinieni şi ţările intere­ ei internaţionale a piloţilor de raîn probleme considerabile preşedintele Consiliului dc 450 000 DE SINISTRAJI
în unele cartiere ale Aînmanu- rii ăl'le iordanienc şi coman­ turor cKli nuli lor palestinieni sate precizând însă că Crucea linie pentru a examina măsu­ de rezolvai" în cursul aces­ M iniştri al R.P. Bulgaria, va IN SUD-ESTUL
lui. Se anunţă, pe de altă P»ir- dourile palestiniene creat in arestaţi şi judecaţi In Europa Rosie Internaţională nu va dis­ rile imediate ce trebuie luate tor fralalive. !n special cete vizita în intervalul 27—30 NIGERIEI
ic. că unităţi de comando au cursul recentei sesiuni e.vlra- occidentală, precum şi a unui tu la decît eliberarea tuturor pentru a se pune capăt aclelor privitoare la produsele agri­ seplembrlc Danemarca, la in­
atacat cu rachete şi n i arme oidînare â orqanizatiei am inti­ număr de palestinieni delinuti pasagerilor reţinuţi indiferent de piraterie aeriană. cole. vitaţia prim ului ministru al Potrivit datelor oficiale
automate clădirile posturilor de te. Ziarul (¡tal informează, pe în Israel în schimbul punerii de naţionali!atea lor ★ acesfei ţâri. Hilrnar Itauns- publicate la Lagos, ca ur­
radio şi televiziune iordnnic- de ahă parte, câ Libia, solici­ in libertate o pasagerilor. Rrc- Reunit luni scara la Londra, La Cairo s a anunţai că au­ CAIRO. — Preşedintele qaard releica/d agenţia mare a inundaţiilor catas­
ne. Incidentele au continuat în tată să facă parte împreună» cu ei/înd c2 guvernul său accep­ guvernul britanic a holărit să torităţile egiptene au permis M aurilaniei, M oktar Ould BTA trofale care s-ou abătut
noaptea dc luni spre marţi, in R.A.U., Sudan şi Algeria din tase inilial să elibereze pe coi amine luarea unei hotă'în In luni după-amiazâ pasagerilor şi Daddah, şl-a încheiat luni v i­ asupra regiunilor din sud-
(iuda apelurilor Ia calm lansa­ comitetul de reconciliere a re­ trei palestinieni condamnaţi in re priveşte eliberarea tinerei membrilor echipajului avionu­ zita oficială întreprinsă la DLtBl IN — M inistrul ala- estul Nigeriei, peste
te dc ambele părţi. Elveţia, ministrul a spus că in palcsliniene arestate după în­ lui ,,Boeinq*707”. apartinînd Cairo, pleclnd spre Lusaka, cerllor externe al Olandei, 450 000 de locuitori au
Pe de aMă parte se anunţă fuzat să participe la activitatea lata acestor noi cereri ale cercarea nereuşită de deturna­ companie1 „Pan American" să pcnlru a lua parle la lucră­ Joseph Luns a sosit luni rămas fără adăpost. Auto­
că eforturile depuse în unele acestui organism. PPER. reprezentanţii diplome re a avionului aparlinînd com părăsească capitala egipteană rile conferinţe» la nivel înalt seara la Dublin tntr-o vizită rităţile federale nigeriene
la bordul unui avion special. a ţărilor neangajate. Tn oficială de patru zile. El ur­ au ordonat luarea unor
M arti dimineaţa, oi au sosit pe cursul şederii sale In capi­ mează să aibă convorbiri cu măsuri urgente pentru a-
aeroportul Kennedy din' New tala egipteană, şeful slalului omologul său irlandez, Pa- jutororeo populaţiei sinis­
York. După cum s-a anunţat, mauri tanian a avui convor­ Irick H illery asupra unor trate.
CIFRE Ş! F D l# Cairo de un comando al Fron­ biri cu preşedintele R A l!.. probleme privind eventuali­ t POLUAREA
spre
avionul a fost deturnai
Gamal Abdel Nasser. in le­
tatea aderării Republicii Ir­
tului Popular pentru Elibera­ gătură cu posibilităţile de in ­ landa la Piaţa comună, pre­ a tm o sfe r e i IN a t e n jia
rea Palestinei (FPEP). Cea mai tensificare a colaborării din­ j spec ialiştilo r
mare parte a pasagerilor au r 3- tre cele două ţări. In cadrul cum şi in chestiuni bilate­
mas fără bagaje în urma arun- întrevederilor au fosl abor­ rale. i Poluarea atmosferei şî a
date. de asemenea, o
serie
R. P. Bulgaria . P. D. Coreea tă după aterizarea sa la Cai­ de probleme majore ale ac­ seph Luns la Dublin, grupuri ■ | apelor preocupă intens
Cu prilejul sosirii lui Jo­
cârii In aer a avionului înda­
autorităţile şj opinia pu-
ro. tualităţii Internaţionale şi în de irlandezi au manifestat | bfică vest-germană. Potri­
Din Amman, agenţiile de mod special, evoluţia crizei îm potriva aderării ţării lor la vit aprecierilor făcute de
presă anunţă că 120 de femei din Orientul Apropîai şi si­ ) specialişti, zilnic masa de
tuaţia din Africa.
LA 1 Ianuarie 1970, 51,47 lo tucază lucrări care vor mări IN ULTIMII zece am in R.P.D. 'ungimeo loto'ă o căilor lerote si copii aflaţi la bordul avioa­ C.EE. care, în opinia lor. \ |mpurităţi care se depune
suto din populaţia Bulgoriei copacitoleo so de tranzit cu Coreeonă ou fost construite noi ale R.P.D. Coreene sint elec­ nelor companiilor „Swlssat“ şi contravine poziţiei tradiţio­ ; in R.F. a Germaniei din
locuia în centrele urbanistice. 300 000 tone mărfuri anual. mori întreprinderi ale indus­ trificate. ,T W A " forţa e de coman­ DAMASC. — In capitala nale de neutralitate a Repu­ I atmosfera poluată esfe e-
20 lo suta din totalul locuitori­ Totodată in apropierea podului triei uşoare core satisfac în ir douri ale FPEP să aterizeze Siriei a sosi! o delegaţie Ira- blicii Irtazida | chivalentă cu cca. 55 000
lor ţării trăiesc îo oroşe cu pe­ de peste Dunăre a început prezent 50 lo sula din nevoile IN PLIMUt trimestru ol o- in nordul Iordaniei, au fost I lone. In riurile din R F.G.
ste 100 000 locuitori. construcţio cheiului Rusevest de bunuri de larg consum ale cestui an comparativ cu o* transporlati la Amman si insia se revarsă zilnic, potrivit
laţi in două hoteluri. Coman
★ menit să asigure intrarea in tării. .Numai in anul care a ceeos* perioadă o anului 1969. dourile FPEP au reţinut în ce­ I unor dote publicate de
LA ÎNCEPUTUL acestui on port o unor nove de 5 000 tone trecut volumul exporturilor de producţia de energie electrică PARIS. — La 8 septembrie, la Paris s-a deschis se­ ) Avista «Stern", 17 milioa­
peste 470 000 specialişti cu 'k bunuri ale industriei uşoare o şi cărbune o crescut de Io 1.2 le două avioane cedaţii 180 dc siunea Comisiei permanente sovîcto-iranceze. ne de metri cubi de dife-
pasageri şi membri ai echipa­
studii superioare şi secundare, LA VARNA o început con­ R.P.D .Coreene o crescut de Io 1.3 ori, de oţel şi fontă1, de jelor. Intre care copii şi femei Delegaţia sovietică este condusă de Vladim ir K irillin , 1 file reziduuri, impurităţi şi
dintre care 40 000 ingineri şi strucţia Institutului de igienă şi 11 ori în comporaţîe cu 1960. Io 1.2 Io 1.5 ori. de minerale vicepreşedinte al Consiliului de M iniştri al U R.S.S., pre­ | substanţe chimice toxice.
arhitecţi, îşi desfâşurou activi­ epidemiologie şi a unui com­ i t - de 1.3 ori. de maşini de lo de naţionaliiate evreească. a’ şedintele Comitetului de stat pentru ştiinţă şi tehnică, I După cum relatează
Un purtător de . cuvînt
tatea in economia naţională. plex universitar care vo cu­ IN URMA eforturilor depuse 1.6 la 1.7 ori etc. FPEP. relatează agenţia UPI îar cea franceză de Valerv Giscard d'Eslainq. ministrul presa din Roma problema
Hr prinde un institut de medicină de muncitorii coreeni cantita­ i r nu s precizat care va fi soarta economiei şi finanţelor. i poluării atmosferei şi ape­
LA ŞANTIERELE navale precum şi climei mgderne, cu tea de huilă extrosă în luna SIDERURGIA coreeană pro­ ostaticilor, dacă condiţiile for­ i Preocupă şi outorîtă-
„Gheorghi Dimilrov" din Vorno un număr de aproximativ 2 000 iulie a acestui an o fost de 2 duce astăzi in moi puţin de 50 mulate de aceasta organizaţie ţi le italiene. Co urmare a
a fost lansată Io opo cea de-a poluri. or[ mai mare decit ¡n onul pre­ de zile tot otîl oţel cit pro­ nu vor fi îndeplinite. hpsej unor măsuri pentru
doua novo de 10 000 tone - -ir cedent, extracţia de minereu ducea în 1944 intr-un an întreg, decantarea apelor rezi-
unul dintre cele mol mori vase LA ÎNCEPUTUL acestui on de fier cu 60 Io sută. produc­ ★ , duuale, înainte de deversa­
maritime construite în Bulgaria. agricultura bu'qoră dispunea ţia de oţel cu 30 'o sută. iar o IN ULTIMII trei ani produc­ rea lor in Tibru, Tribunalul 1
Tot aici, Io Varno. se vor con­ de peste 90 000 tractoare, a- industriei constructoare de ma­ ţia industriei formoceutice o 1 din capitala Italiei a con- I
strui încă două nove do m n^g proope 17 000 combine, peste şini cu 70 Io sută. sporit de 2.7 ori, iar producţia l damnat 16 întreprinderi
tone. 46 000 pluguri, peste 30 000 cul- ★ de instrumente medicale de Segregaţia rasială in şcolile americane , industriale, situate în o-
★ tlvatoore ş. 38 000 de remorci PINA în iulie anul acesta 21 2.1 ori, lărqîndu-se totodată propiere de Roma, la pla- 1
IN DREPTUL localităţii S.i- dc tractor. de uzine ale industriei de con­ şi goma acestor produse. In i la unor importante amenzi. ^
lengrod se construieşte, peste strucţii ou depăşit in proporţie prezent în R.PD. Coreeonă, W A S H I N G T O N 8. — C o ­ sînt o b li g a te să l ic h id e z e s e ­ f e l d e m ă su ri. A c e a s t ă s itu a ­
rîul Moriţo. un pod lunq de de 50-80 la sută volumul pro­ unităţile producătoare de me- r e s p o n d e n t u l A g e r p r e s , C o n ­ g r e g a ţi a , rasiştii au p r e fe r a t ţie e s t e e v i d e n t ă a tit la „Was­ 1 SER CARE PREVINE
400 m. ol doileo ca mărime din IN ANII coie ou trecut de la dicomente şi instrumente me­ s ta n tin A l e x a n d r o a i e , tr a n s ­ să î n f ii n ţe z e şco li p a r tic u la r e hington. cit şi la N e w York, ) FENOMENUL DE i
eliberarea Bulgariei, în ţară ducţiei de echipoment mecanic . RESPINGERE
Bulgaria. Peste acest pod va dicale ou fost modernizate şi m i te : S -a u îm p lin it 16 ani p e n tr u a lb i d e c it să s e su p u n ă U a ltim o r e, C l e v e l a n d , De*
ou f o sl împădurite suprafeţe in raport cu primele şase luni troit etc. R e f e r i n d u - s e la a ­ 1 \
trece linia ferată Solio- ale anului trecut. dotate cu mijloace materiale şi d e cîn d C u r te a S u p r e m ă — legii f e d e r a l e . F a m iliile qlbi I In cadrul laborotoare* \
IstonbuL lotolizînd un milion de lia, re- ★ tehnice care satisfac necesită­ in m a i 1054 — a d ec r e ta t c e a sta , s e n a to r u l d e m o c r a t ! Clinicii universitare din i
innomdu-se astfel o treime din d r e p t a n tic o n s titu ţ io n a lă s e ­ A b r a h a m R i b i c o f f d e c la r a că
IN PREZENT 25,2 lo sută din ţile interne în aceste domenii. Minnesota a fost realizat ‘
IN PORTUL Ruse se efec- fondul silvic al t ă r i i . g r e g a ţia ra sia lă in ş c o lile p u ­ „ n o r d u l se f a c e v in o v a t d e o un ser care previne feno- \
b lice. C u to a te a c e s t e a , in i p o c r i z ie m o n u m e n t a l ă In tr a ­
NOTH EXTERNĂ t a m e n tu l p e c a r e il ap lică menul de respingere de \
p r e z e n t d o a r 35 la su tă din
c e i 2 5,52 000 c o p ii d e c u lo a r e n eg rilo r. Fără n ici o în ­ către organism a organe­
f r e c v e n t e a z ă şco li in te g r a te d oia lă , c o m u n it ă ţi le n o r d i c e lor grefate.
restu l c o n ti n u in d să fie su pu şi ca şt c e l e s u d i c e au fo st la După cum relatează a- \
r e g im u lu i d e s e g r e g a r e . Pe ?r c a r e n u -ş i p o t p e r m i t e fel d e p e r s e v e r e n t e m a n eg a genţiile de presă, dr. John t
Ungă d is c r im in a r e a rasiolr ‘ix u l să p lă te a s c ă t a x e l e n e g r ilo r $i c o p iilo r lor d r e p ­ Najorîon, chirurgul-şef ol 4
m a i e x i s t ă o p ied ică serioast c o r b i ta n te p e r c e p u t e la a turi e g a le cu a le a lb ilor". clîmciî, a afirmat că in ’
in d r u m u l c o p ii lo r d e cu lo a ste şco li s-a u v ă z u t n e v o i uEsle clar, n o te a z ă r e v is ta cefe fl luni de cind se ex- \
re s p r e ş c o l i : v e n i tu l m ed iu 'L ca u r m a r e a p r e s iu n i l e ,U.S. N e w s an d W o r l d R e - perimenfează seruf, la nici 1
an u a l al u n ei fa m ilii d e n eg r \si$tilor, să n u -şi trim ită nort“ , că d u p ă 16 an i d e la irnul din cei 50 de bolnavi '
I * J f c G Â - Â * e s t e cu 40 la sută m ai mit npiii la şcoală. lecizia C u rţii S u p r e m e din cărora li s-ou efectuat \
d e c ît cel al a lb ilor. T otod alu In sta te le din n o r d . s e g r e - M54 s-au rea liza t prea p u ţi­ grele de rinichi nu s-a 1
: ï ü • A “ . - - Ç ;
n iv e l u l ş o m a ju lu i tn r î n d w ia{ia a îm b r ă c a t o formă, ne in d o m e n i u l s o lu ţio n ă rii manifestat nici un feno- !
p o p u la ţie i d e c u lo a r e este iparte. A ic i a r e lo c u n p r o c e s p r o b l e m e i rasiale in în v ă ţă - men de resoingere. I.a 20 »
m a i m u lt d e c it d u b lu fata d e f o r m a r e a u n o r gru pu ri nrint. In ciu d a d e c iz i il o r din aceşti hn<navi |j s.au ^
d e c e l în reg istra t in rind u! d istin cte a le a lb ilo r şi ale C u rţii S u p r e m e şi a a c te l o r grefat rinichi luaţi de la 4
n e g r ilo r c e a d u s la apariţia e m is e d e c o n g r e s , p r o b l e m a cadavre. Or, in astfel de '
albilor.
f e n o m e n u l u i n u m it „ s e g r e g a rasială nu o fo st r e z o lv a tă
A n u l acesta , cin d , potrivii cazuri fenomenele de res- '
(ie d e f a c t o ". fa ţă d e c a r e nici în alte d o m e n ii
h otă ririi C u rţii S u p r e m e , to a ­ pmgere sînt foorfe frec- \
R.P.D. COREEANA - Vedere a oraşului Phenian de pe malul a u to r ită ţile f e d e r a l e n u au
R P. BULGARIA - Noul comp'ex de locuinţe construit I« vente. ^
drept ol rîul ui Tedongan, care traversează capitala coreeană. te şco lile d in sta te le su d ice luat pină in p r e z e n t n ici un C-TIN ALEXANDROAIE
Soba,
Redacţia si administraţia ziarului : Deva, str. Dr. Patru Groza nr. 35. Talaloana 1 12317 şî 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065