Page 33 - Drumul_socialismului_1970_09

\ &
■ ►Hit«:.* Mimrnlplnlul (V *í
W - DE LECTURA
P R O L E T A R ? O I N T O A T E Ţ Â R I L E , U N I Ţ I - V Â Ţ

5 5
| 0 Cuvîntăriie şefilor de state f

| şi guverne la conferinţa de la f
! Lusaka

I I
U Agravarea situaţiei din
I Iordania

I s
| BS Chile după alegerile

^ prezidenţiale

DR6ÍN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ! ’ 1
| & Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4875 JOI 10 SEPTEMBRIE 1979 4 PAGINI - 30 BANI

N IC I O RESTANŢA LA Agenda Festivalului )

international *
„George Enescu“ \
ONORAREA CONTRACTELOR! servitorului „Ciprian Poium- 1
Corul „M adrigal“ a| Con-
bcscu" şi-a marcat miercuri
după-amiază prezenta în ca­ EXPOZIŢIE
drul Festivalului internaţio­ \ BULGARA CU
nal „Ccorqe Fnescu" prin \ VÎNZARE LA 1
Achitarea integrală a obli­ realizarea cantităţilor prevă­ tuale lată de stat nu osie o concert«! susţinut în sala A- 1
gaţiilor contractuale la cerea­ zute în balanţe, aproape 700 sarcină facultativă, se impune trneului Român. Sub bagheta MAGAZINUL
lele păinase reprezintă una lone. Printre unităţile ale că­ cu acuitate impulsionarea şi apreciatului său dirijo r. M a­ \ „V IC T O R IA “ V
din sarcinile de căpetenie ce ror conduceri ignorează în incheierea grabnică a trans­ rin Constantin. „M adrigalul" \
stati In lata organizaţiilor de mod nepermis achitarea obli­ portului la bazele de recepţie a oierii lin pronram acope­ La magazinul universal f
partid şi a conducerilor uni­ gaţiilor ce şî le-au asumat, se a întregii cantităţi de produse rind cîteva secole de muzică, \ „V icto ria “ din Bucureşti
tăţilor agricole. încheierea In numără cele din Banpotoc. stabilite în balanţele întocmi­ de la preclasici la contem­ sa deschis miercuri o 1
timp a acţiunii de strînqere Hîrsău, Deva. Ocoliş, VÎUele. te la fiecare cooperativă aqri- porani. expoziţie cu vînzare, or­ 1
a recoltei a permis unor coo­ Răduleşti, Vaidei şi altele. colă. O maximă responsabili­ Po alîşul de miercuri al \ ganizată de marele ma­
pera-live aqricole să predea la Cum pot oare considera pre­ tate în această privinţă revine Festivalului a figurat şi o ţ gazin universal „Ţ um “ 1
bazele de recepţie intreaqa şedinţii si inginerii din unită­ organizaţiilor de pnrlid şi con­ 1
cantitate de produse stabilită ţile respective că si-au înde­ siliilo r populare comunale — a lu manMeslare interesantă. din Sofia, în cadrul
prin balanţele ce s-au întoc­ plinit îndatoririle ce Ic revin organe a căror activitate se Seara, în Sturtinu' de mneer- -schimburilor reciproce de 1
mit. alîta timp cil cooperativele a- apreciază în strînsă legătură te al Radiotelcviziumî. Or- I m ărluri dintre minstere- )
O preocupare de seamă în qricole rămin datoare cu zeci cu realizarea indicatorilor de rbestra simfonică a Filarmo­ le do comerţ interior ale
de
României şi Bulgarie).
nicii dui Cluj. dirijată
această privinţă au manifesta­ şi sule de tone de produse la olan în cadru! unităţilor agri­ Fricii Berqet, a avut ca so­ La inaugurare au rostit \
t-o consiliile de conducere ale fondul ce ni ral.iz al ? Faţă de cole. Inţeleqînd că cea mai list. în confortul său, pe un scurte cuvintărî A. Asa- \
CA.P. din Toteşti. Tînvpa, plam şi balanţă de pildă, ron- concludentă dovadă a aprecie­ valoros artist st răi o — har- \ \
Zdnapti, Totîa, Beriu, Prîcaz peraitiva agricolă din Vaidei rii ajutorului material, tehnic durian. directorul maga-
Nicanor
Zahaletta.
pislul
şi
rjdzintrlui „V ictoria"
şa. — unităţi care si-au ono­ a înregistrat o restantă Ho si financiar acordat de stat I Oaspetele a Interpretat con- N. f azarov, directorul ma­ \
rat- cu cinste prevederile faţă peste 100 şi respectiv 00 tone. i
de planul îniti-al sau batanţe. Situaţia este aproape identi­ cooperativelor agricole este j certele scrise ocntrn harpă gazinului „Ţum ". Printre i
Există însă. din păcate, coo­ că şi la C.A.P. Vilcete. Dife­ onorarea în mod exemplar a s| orchestră de Handel si persoanele oficiale pre­ i
Laminorul „750" deţine un rol de prim ordin în realizarea la Hunedoara, în acest ultim on perative aqricole. nu puţine renţe apreciabile intre preve­ obligaţiilor contractuale. se Joaquln Rodrigo. In rteschi- zente la manllestare se
Cospodov, \
derea serii muzicale, orches­
al cincinalului actual, a unei producţii de peste 2 milioane tone de laminate finite pline, Acest la număr, cu marî restanţe la deri şi realizări există şi la aşteaptă ca acţiunea respecti­ : tra a prezentat Simfonia de: atlau Spas
laminor modern — de unde preientâm imaginea de mai sus — alimentează ritmic cu semi­ fondul de stat. La qrîu. spre celelalte unităţi. . Pascal Hentoiu. iar in înche- ambasadorul Bulgariei la
Bucureşti şj membri al
fabricate laminoarele de sirmă, prolile uşoare, mijlocii si benzi, asigură cantităţi considerabile exemplu, unităţile cooperatiste Cunoscînd că îndeplinirea vă să fie cît mai grabnic în­ j lere Simfonia a V-a de A n­ ambasadei.
de ţagle de relaminare pentru numeroase uzine din ţară. Foto : V. ONOIU mai au de predai, p in 5 !a tuturor obligaţiilor contrac­ cheiată.
i ton Bruckner. Erau de asemenea pre­
zenţi membrii delegaţiei
M inisterului Comerţului 1
1 Interior dla Butqaria,
* - . - • - - ijr w • , ~ ; Teatrul de păpuşi j
| Examen-spectacol P a g in a i a I1 I ” î i I Karamancv, prim-adjunct y
Gheorghl
de
condusă
craiovean
p i a ii cincinalul actual I i i în R.S.F. Iugoslavia i \ al m inistrului comerţului \
interior, aflată în ţara
noastră cu acest prilej.
Ï S t i h i i 1 1 11 rinrinaiiil viitnr I i dru festiv s-au încheiat j | puşi din Craiova a plecat ; Tn aceeaşi zi, delaqaţia \ \
La Geoaqiu Sntr-un
ca- \
+
1
Colectivul Teatrului de pă- \
co- j
| cursurile periodice de
I regrafie — dans popular — i D e la c i t i t o r i la re d a ic l ie .. . i | miercuri dimineaţa Intr-un ; t M inisterului Comerţului \
cu durata de doi ani, Iniţia­ ! turneu In R. S. F. Iugoslavia, j \ Interior din R.P. Bulgaria \
te de Consiliul judeţean | Timp de o săplămtnă. artiş- j 1 a fost prim ită de Nicolao
Hunedoara al Organizaţiei j j lll cr^îoveni vor prezenta j \ Bozrlog m inistrul comer­ \
pionierilor şi de Casa ju ­ ...d e la r e d a c ţ ie la c i t i t o r i l i la Novl Sari şi in alte loca- j ţului Interior. \
Creşterea producţiei, producti­ deţeană a creaţiei populare. y | lilă ji spectacole Cu „Traista j s SE EXTIND i
Comisia examenutul-spec-
M i- i
i fermecată“ , „Jucăriile
tacol a apreciat virtuozita­
tea artistică a candidaţilor, haelci" şl „Prima lecţie''. I l ’ CAPACITĂŢILE DE I t
PRODUCŢIE A
temeinica pregătire teore­ SUPERFOSFAŢILOR
vităţii şi eficienţei — dominan­ Elena Logăsscu IPetrilaj, | 1 Lucrările din actuala i t
tică.
Lupu (Curabarza), >
Elena
Ana Mureşan (Balşa), Vasi- j Rolul tineretului in ocrotirea naturii ţ etapă de dezvoltare a U- i
le Popa (Orăştle), Mlrcea ! zînei de produse chimice
dc Ia Valea Călugărească
Draqomlr IPetroşanll
sînt j
tele extracţiei de cărbune doar cfteva nume de tineri \ Natura a fost leagănul tine­ de conservare a naturii . (Cluj ) ) — principala furnizoare \
de superfosfaţi pentru a-
re vor nemetua, Ia un înalt j
nivel artistic, tradiţiile co- • reţii omenirii, Ivit din sinul el. — Retezat 1968), Conferinţa cu diferite specii de plante şi grleuttura tării — pre­
animale rare — campingul a
reqraflce ale folclorului nos- i omul a subordonat-o intere­ pentru conservarea naturi: dat posibilitatea participanţilor văd sporirea substanţială \
t r n . y j selor sale. Străvechea legătură IPloieşti 1969), prezenta unor a capacităţii de produc­
Crearea premiselor pentru nă la mimai 145 mc de lemn 32 000 tone de cărbune şi au de peste hotare să >a contact ţie, Construcţiile, ce sc \
realizarea noului plan cincinal la mia da tone cărbune ex­ sporit randamenutl pe exploa­ Tinerii instructori core- j om-natură. perpetuată si în delegaţi din tara noastră la direct cu realizările obţinute desfăşoară după proiec­
bogatele tradiţii ale folclorului
în conditiuni optime, asiqura- tras. tare cu 73 kq de cărbune pe grafi — cadre didactice, co- j Campingul de conservare a na­ de ţara noastră pe linia te româneşti, sint în \
rea din primul an a înfăp­ Obiectivele enunţate repre­ post. Depăşiri considerabile a­ mandanţi de Dionleri din lo- j nostru, sc cere continuată azi. turii din Finlanda (1968) şi la conservării naturii, n permis avans fată de grafic, fapt î
tu irii lui cu succes a devenit zintă un considerabil salt ca­ vem Ia producţia globală şi cahtătl cu un puternic şpe- | la cotele noilor coordonate ale Campingul din Parcul Naţional studierea si aprofundarea spe­ ce a permis începerea
sarcină de căpetenie şi cu- lita tiv pe care nu-1 vom putea productivitatea valorică a mun­ clflc folcloric — vor i| nrn- j contemporaneităţii. A nii so­ Talra (Cehoslovacia 1969). mar- cificului rezervaţiei integrale m ontajului celei de-a 1
vint de ordjne pentru întregul face cu m ijloacele „clasice" cii, Iar creşterea gradului de motorii «nor acţiuni artişti- j cialismului înscriu noi şi npi dîn Retezat, n florei şi faunei doua instalaţii de sub­ \
colectiv al Exploatării minieTe folosite pînă acum, adică prin eficientă se exprimă prin 2,3 ce şcolare si de masă. sînt j nctîunî de conservare a natu­ parcului. Avînd drept scop ct>
Lupeni, Subordonăm eforturile efortw i unilaterale cantitative, milioane lei economii la pre­ cei de la care se aşteaotă i rii. Prin trecerea Comisiei noaşterea contribuţiei tinere­ stanţe fosfatice cu aproa­ i
şi preocupările noastre reali­ sau măsuri tehnice şi organi­ ţul de cost şi 6,2 milioane lei I un revlrlm pnî 1n mişca- ] Monumentelor N aturii (C.M.N.) Marginalii la Cam­ tului în problemele de proiecţie pe o lună mal devreme. \
ceput lucrările de mo­ \
zării acestor obiective pe de­ zatorice rudimentare. Sarcinile baneficil suplimentare. | rea coreqrafîcă hnnedorea- i sub auspiciile Academiei R S.R , a naturii pe plan internaţional In acelaşi timp, au în­
plin conştienţi că numai ast- cincinalului v iito r vor solicita Am prezentat principalele \ nă. Numeroasele concursuri } ocrotirea naturii a devenit o pingul internaţional campingul a realizat şî un util
lel vom putea Îndeplini exem­ deosebit de Intens îmbunătă­ noastre' realizări nu atit din artistice din iudeţ sau In- I problemă de sfV. atit sub as­ schimb de păreri între tinerii dernizare a secţiilor pen­ \
plar prevederile pe anul în ţirea radicală a orqanizfijil în­ dorinţa de a releva succesele terjudetene ce se nrefion- j pectul exploatării şr cercetării al tineretului- din tara noastră si delegaţiile tru obţinerea acidului 1
curs, sarcinile de amploare $î tregului flux productiv. pro­ colectivului ci pentru a sub­ rează nentru anul în curs, j ştiinţifice a rezervaţiilor natu­ din Cehoslovacia, Marea Brita­ sulfuric şl a acidului fos-
deosebit de mobilizatoare ce movarea unor soluţii tehnice linia că, pentru exploatarea vor însemna al doilea exa- j rale, cît şi în ceea ce priveşte Retezat *70 ni®, Olanda. R .F. a Germaniei, foric. Vor f( modernizate, 1
ne revin in viitorul cincinal şi tehnologice şi desfăşurarea minieră Lupeni — şi acest lu- men — al valorificării cu- j pduraţia tineretului, Numeroase reprezentanţi a| unor organis­ de asemenea, transpor­ 1
din proqramul economic ela­ unor acţiuni organizatorice e­ c t u are valabilitate şi pentru noştlnţelor dobîndite. con- j conferinţe, publicaţii, expozi­ me Internaţionale specia’izatc. ţ tul de materii prime şl
borat de Congresul al X-lea ficace. care să permită u tili­ alte exploatări din Valea Jiu­ fninlare ce se vrea încunu- : ţii. excursii, filme documentare membri ai Federaţiei interna­ \ materiale, alimentarea cu i
al partidului. zarea cu maximum de randa­ lui — îndeplinirea riquroasă simpozioane înscriu termenii chează Interesul continuu de ţionale de conservare si pro­ s energic electrică şl ler-
Cerinţele qenerale puse de ment a tuturor mijloacelor a sarcinilor curente de plan, nată de aceleaşi calificative \ unor preocupări permanente în care se bucură protejarea na­ tecţie a naturii. Tnscrîîndu-se mleă, instalaţiile pentru
pnrlid în fata industriei car­ tehnice şi economice cu care concomitent cu pregătirea ce­ bune şl foarte bune. ! acest domeniu. Găzduirea, do turii ţn tara noastră. Rezultate s alimentarea cu apă In­ V
con­
această
drept o reuşită
bonifere — creşterea produc­ vom fl dotatl, folosirea forţei lor de perspectivă, constituie către tara noastră, n celui de-al fructuoase aduce colaborarea fruntare Internaţională a dus şî s dustrială. V
ţiei pc baza unei Înalte pro­ de muncă in mod judicios, condiţia fundamentală a înde­ lîl-lea Simpozion internaţional Comisiei Monumentelor N aturii După încheierea aces­
ductivităţi şi eficiente, obţinu­ prin optimizarea raportului în ­ p lin irii cu deplin succes a sar­ cu Biroul de Turism pentru T i­ la cunoaşterea realizărilor sim i­ \ tor lucrări, uzina de la t
pentru
lare din alte ţări îar
te prin promovarea largă a tre numărul m uncitorilor di­ cinilor viitorulu i cincinal. neret, care prevede în statutul Invitaţii de peste hotare a con­ s poalele Dealului Mare
mecanizării, a tehnologiilor rect productivi şî al celor au­ ■Jafăplunnd această condiţie, săi» sarcini privind cunoaşterea Va produce de trei ori 1
moderne Şi organizării supe­ xiliari, prin stabilizarea ca­ colectivul nostru şi-a concen­ sî conservarea naturii. S-au or­ stitui* un nrîleî de instruire p ri­ mal mult decît în pre­
rioare a producţiei şi a mun­ drelor şl creşterea gradului de trat capacitatea de creaţie şi Vom realiza veniturile ganizat excursii în rezervaţiile vind problemele do ecologie pe s zent. 1
cii — sînt domioanle şi asu­ calificare şi specializare, acţiune asupra celorlalţi fac­ naturale din Oarpaţi şî din del­ care Ie îmbracă diferite aspecte 1
pra dezvoltării extracţiei de Pornind de la premisa că tori determinanţi ai producţiei tă. a fost Iniţiat, între Ifl au­ ale ocrotirii naturii în runrînsul \ NOI FORMULE DE
cărbune la mina noastră în toate acestea nu constituie de- anului 1971. Evident că, îna- gust — 2 septembrie, Campin­ rezervaţiei ştiinţifice si, în ge­ \ \
cincinalul viitor. Potrivit pre­ 7. ud erate ale unui viito r înde­ irute de toate, acordăm prio­ planificate la buget gul internaţional al tineretului, neral în Parcul Naţional a] f a b r ic a r e a
vederilor. pînă În 1975, nive­ părtat. ci sarcini de stringen­ ritate problemelor privind asi­ Retezat ‘70. Pentru a cunoaşte R e g a lu lu i. \ „PTNETOXULUI"
lul producţiei va trebui să tă actualitate, dictate de În­ gurarea creşterii producţiei şi Realizarea veniturilor prevăzute la bugetul Consiliu­ '■Heva dîn concluziile acestei Prezenta la dezbaterile ce au \
crească la 2 1 milioane tone seşi dimensiunile şl coordona­ productivităţii muncii. Produc­ lui popular al comunei Bălţa, din Impozite şl taxe, con­ în lîln iri, am avut o discuţie cu avut loc cu arest, prîlci a pro­ Cercetătorii de la U- \
cărbune cocsilicabil, în condi­ tele planului pe 1971, comite­ ţia medie zilnică a anului v ii­ stituie o preocupare permanentă a comitetului executiv. inginerul Tulian Hoşorogan, di­ fesorilor rtr, Valerin Pu<<-ariu, \ zlna chimică din cadrul i
ţiile sporirii productivităţii tul de direcţie, Impreumâ cu tor se cifrează la cîrca 5 800 Pe lingă activitatea pe care o depun salariaţii noştri, un Ntcolae Toniur şi ing. Traîan \ Grupului Industrial po. ’
muncii fizice cu peste 35 )a organizaţia de partid a minei, tone de cărbune. Intrucît noi ajutor preţios in această muncă nl-1 dau deputaţii co­ rectorul coordonalor al cam­ Tacoh de ta Academia R 9 R. \ Irochimîc Borze.şlj au de- S
sută Şi al reducerii preţului de şî-a propus să soluţioneze o­ am realizat adeseori acest n i­ munali. pingului. — Comisia Monumentelor Na­ flnitivat noi iorm nlr pen \
rost cu 24 tei pe tona de căr­ perativ un complex de pro­ vel de producţie, ne-am pro­ Activitatea depusă în această direcţie s-a soldat cit — Iniţiat de către Cercul de turii, a botanistului Alexandru i tru fahricarea „Plncloxu-
bune extras fată de acest an. bleme care vizează înfăptui­ pus ca obiectiv imediat să ob­ rezultate bune. Faţă de prevederile de plan, pe primele ocrotire a naturii din cadrul Boscniu — de la Grădina Bo­ h»i'\ produs utilizat orn- ’
Factorii care vor determina rea riquroasă a noilor sarcini. ţinem constant Încă în trimes­ două trimestre încasările au fost mal mari cu peste H.T.T.. în colaborare cu C.M.N. tanică din Cluj, a o-nîtoloon- <ru comhalerca dăunători- \
hotărîtor aceste realizări sînt Acţiunea de pregătire a pro­ trul IV producţia zilnică pla­ 50 000 lei. Şl în cele două lunj din trim estrul II! realiză­ n Academiei RS.R,, „Inlercamp lui Emit Nadra de la Filiala din s lor din agricultură şj sil- .
dublarea volumului de pro­ ducţiei anului 1971 are- la m i­ 70" a constituit o manifestare Timişoara a Academiei R.S.b viculfură. Concentraţia '
ducţie extrasă din abataje na noastră o puternică bază nificată în 1971. Executarea rile sînt bune. De asemenea, din debitul de 156 000 lei unică in felul cj în ţara noastră, a conferit discuţiilor o înaltă I
frontale cu tăiere mecanizată, de lansare. Colectivul minei contribuţie voluntară în bani, s-au realizat pînă în pre­ un dialog despre şi cu ceea ce ţinută ştiinţifică. i de substanţă aclivă a tu- \
extinderea susţinerii metalice Lupeni a îndeplinit prevederi­ Ing. VASILE CIRIPERU zent 114 896 lei. Avem deci toate posibilităţile să rea­ trebuie să rămînă mereu tinăr \ luror produselor enmlslo- ,
moderne Io 75 la sulă din to­ le planului cincinal la lotî in- directorul E. M. Lupeni lizăm şl să depăşim veniturile planificate Ia buget pen- — natura. Desfăşurat în Parcul ILEANA LASCU nabife pe bază de „Pine '
talul producţiei. organizarea dioatorii încă la începutul lu­ 1ru acest an. Naţional al Retezatului — re­ ,Qx" a fost mărită de la \
transportului cărbunelui în nii august. Mersul realizării VASILE LUPŞE cunoscut prin relieful sălbatic s 50 la 65 l.i sută. Iar pen- i
subteran In flux continuu şi planului şi angajamentelor pe (Continuore:.: in pag i 2 *0) secretarul Consiliului popular şi frămlntat. acoperit de păduri tru fabriralia acestora se
concentrarea extracţiei la un amil în curs este, de aseme­ comunal Bâita întinse, de păşuni alpine, pre­ (Continuare îir- pogC’q .Jt s foloseşte un singur sol- ^
singur put modern de mare nea, corespunzător Ca dova­ sărat cu urme ale glsclaţiel, s vent fn loc de doi şl un \
randament reducerea consu­ dă. pe fi Urni minerii noştri au ) Pmulgălor mal îeMîn cn ţ
mului specific de lemn de mi­ extras peste plan aproape 10 I* sulă. fală de cel '
actual. Ffpctnt economie \
)
al noilor tehnoi0nli ţ
\ conştă în oh*înorea unor ,
La U.EJ.L Orăştie v» \ economii ,|e 35 miHo-me '
\ lei anual. ^
E fo rtu ri rodnice pentru \ VIN VFRF9 LA
\ CTUMBRliD
red resarea p ro d u cţiei )
"m s Tng. r;hori]-,r|jp Cs-i \
Forestierii de la Orăştle asigurînri o depăşire a plă­ v°SSv, dr la sroaf(1 ,|n .
ini mobilizaţi cu toate for­ nuiţii fizic de 2 365 mc buş­ vil leu! f ii ră Cinmhnirf şl ’
ţele şj mijloacele de care teni, 195 mc cherestea şl \ ,n9- Tiberin Tăiăfană, de ^
rlispun in acţiunea de recii 37 mc lemn de mină s la Comhinalul Inrtuslrlel \
pr.rarc a răm încrilor în urmă, In sectoarele de exploata­ alimentare Cluj. au ren-
pentru îndeplinirea integrată re şi industrializare, la de­ \ \
pînă la finele anului a sar­ pozite şi pe reţelele de SÎt. după îndelunqate ex- \
cinilor de plan şi angajamen­ transport ale TLE.I.L. Orăş­ s perlen|e, să obţină un ^
telor. Eforturile intense de­ tle sc depun in continuare non şorliment de vin şu- i
puse in acest scop se dove­ eforturi susţinute pentru \ perlor, cu calităU asemă- )
desc deosebit de rodnice. In creşterea ritm urilor de lucru
tuna trecută, colectivul peste sarcinile zilnice de \ nătoare cunoscutului vin ^
U.E.I.I.. Orăştie a îndeplinit spaniol Xeres. S
planul la producţia globală plan şi recuperarea în cel J
In proporţie de 150 la sută, mal scurt timp a restanţelor. Paroşenî - panoramă industrială de lumină şî forjă. Foto : ION LICIU