Page 34 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4875 ® JOI 10 SEPTEMBRIE 1970

Ferma zootehnică îşi înscrie DOMINANTELE

activitatea pe coordonatele EXTRACŢIEI

rentabilităţii
DE CĂRBUNE

Se ermocşte faptul c8, pe ba­ 010 vaci şl ţunlnd — să Ne toate sortimentele, cu excepţia
ze indicaţiilor date de condu­ depăşit de pe acum cu aproape concentratelor care se asigură
cerea partidului, plenara Consi­ 40 capete. La matrîă exista un prin cumpărări. rile pe anul în curs, prin In­
liu lu i U niunii Naţionale a minus de 25 capete, care se în ­ Eficienţa măsurilor aplicate în (Urinare din pog. 1) troducerea de noi combine si
C.A.P. din 22-23 decembrie 1969 deplineşte însă prin trecerea sectorul zootehnic se concre­ creşterea gradului de utiliza­
a adoptat Hotârirea cu privire vitelelor Ia categoria Juninci. tizează în depăşirea veniturilor re a celor existente. Se va ex­
la perfecţionarea organizării, In ceea ce priveşte efectivul planificate pe fermă cu peste tinde susţinerea metalică, vom
experimenta un nou complex
norm ării şi re trib u irii muncii în de ovine, avem o depăşire de 200 000 lei şl reducerea chel­ ritm ică a programului de des­ de susţinere şt vom trece
cooperativele agricole. Intre al­ 246 capete fată de prevederi. tuielilor de producţie cu aproa­ chideri şl pregătiri şl acumu­ la înlocuirea transportoarelor
larea unor depăşiri de 300 şl
tele, pentru valorificarea su­ O dată cu Îndeplinirea pla­ pe 100 000 lei. Acesta este re­ respectiv 1 170 metri liniari la blindate cu benzi în unele qa-
perioară a potenţialului de pro­ nului la efective, s-a urm ărit zultatul eforturilor susţinute aceste lucrări, iac ca încă de le rii de bază. Preocupări in­
ducţie al unităţilor, hotărîrea şi sporirea producţiei la toate depuse de to ii în g rijito rii de pe acum la mîna noastră asi­ tense există şi în domeniul
a prevăzut posibilitatea ca. în categoriile şi speciile. Astfel, animale, care sînt permanen­ gurarea capacităţii de produc­ perfecţionării organizării mun­
funcţie de condiţiile $î speci­ a fost posibil ca pînă acum să tizaţi şi retribuiţi în funcţie de ţie prin crearea liniei de front cii. Urmărim între altele ex­
ficul activităţii din fiecare sec­ realizăm peste 75 la sută din producţiile realizate. Plnă a­ active corespunzător nevoilor tinderea muncii în acord la
tor de producţie, în C.A.P. să cantitatea anuală de lapte pla­ cum, în g rijito rii au fost re tri­ planului să nu ridice proble­ lucrările auxiliare şi de deser­
se organizeze ferme de pro­ nificată, Iar la carne sarcina buiţi lunar, ca avans, cu cite me. vire atît în subteran cît şi la
ducţie cu qestiune economică anuală pentru export se ono­ 10 lei pe norma convenţională, Cu deosebită răspundere suprafaţă, avem în vedere ola-
Internă. In temeiul acestei ho- rează Integral în această lună. în final fünd stabilit ca valoa­ privesc conducerea exploată­ sarea corespunzătoare a efec­
tăriri, în luna februarie a.c. a rea normei să ajunqă la 22 lei. rii şi organizaţia de partid, tivelor la fronturi, organizarea
In vederea fructificării cît mal
fost semnat actul de naştere al depline a potenţialului ferm ei din care Î7 lei reprezintă re­ colectivul in întregul său, mal eficace a reviziilor şi re­
fermei zootehnice mixte cu au fost organizate patru tabere, munerarea în bani. sporirea vitezelor de avansa­ paraţiilor, creşterea indicelui
qestiune economică internă de unde.sînt întreţinute vacile cu Succesele de pînă acum con­ In fiecare nou cartier re şi a productivităţii muncii de utilizare a fondului de
la cooperativa agricolă din lapte si vttelele. Totodată, o stituie o bază trainică de ple­ Autosalvare cu destinaţie specială... proiectanţii au conceput în abataje. Evaluînd critic si­ timp de lucru, întărirea disci­
Geoaqiu. parte din tinerelul bovin Inapt care spre înfăptuiri tot mal şi magazine unde noile tuaţia existentă, deducem că plinei şt respectarea norme­
încă de la constituire, con­ pentru reproducţie se îngraşă de seamă în urm ătorul cinci­ In ziua de 7 septembrie a.c., staţiona In fata dispensa­ metode de servire vin sâ în acest domeniu neajunsurile lor de tehnica securităţii mun­
ducerea unităţii si cooperatorii în cadrul cooperativei, ceea ce nal. cînd efectivul de bovine rului din Bălţa autosalvarea cu numărul de circulaţie uşureze servirea cumpără­ n-au fost înlăturate, vitezele cii.
din fermă şi-au propus să r i­ ne permite să valorificăm su­ va spori la 900 capete, din care 31-HD-1098. Am aflat că fusese solicitată de la Deva torilor. Unul dintre aceste de avansare în abataje fiind Colectivul mineresc de la
dice gradul de rentabilitate a perior toate resursele de furaje 600 capete vor fi vaci şi ju ­ pentru transportul unul bolnav dlntr-un sal. M otivul o magazine este cel cu auto­ necorespunzătoare datorită fo­ Lupeni, care în acest cincinal
sectorului de creştere a anima­ existente. ninci. In perioada actuală efor­ fi fost real sau nu, asta n-o ştim. Adevărul este că de servire din oraşul nou losirii neintensive a utilajelor a cîştigat de 3 ori titlu l de
lelor, prin obţinerea unor pro­ Pentru producerea nutreţuri­ turile noastre sint subordonate la Băiţa au fost înghesuite în maşină 10 persoane. Toată si defecţiunilor de orqanizare. fruntaş pe ramură şi întot­
deauna a îndeplinit exemplar
Tocmai de aceea, ne-am pro­
ducţii sporite de carne, lapte şi lo r necesare, fermei 1 s-a atri­ îndeplinirii în mod exemplar scena se petrecea sub p rivirile nepăsătoare ale unul sub­ Câlan. Aici cumpărători­ pus ca în anul v iito r să obţi­ sarcinile trasate de partid,
lină. Pe un prim plan al preo­ buit o suprafaţă de 267 hectare. a sarcinilor asumate prin con­ ofiţer de m iliţie. L-am întrebat de ce nu face un control, lor le stă la dispoziţie o nem o viteză medie de avan­ este capabil să se mobilizeze
cupărilor noastre s-a situat Din aceslea 198 sînt ocupate cu tracte si asigurării unor condiţii să vadă dacă toii cel care s-au urcat în maşină cu gamă variată de produse. sare în abatajele frontale de şi. prin hărnicia, abnegaţia şi
grija pentru realizarea jefecti- trîfoliene — plante care asigu­ cit mai hune de îngrijire si geamantane şl alte bagaje pentru a merge la Deva sînt... cel puţin 1.28 ml pe zi. In a­ conştiinciozitatea muncitoreas­
velor de animale planificate. Ca ră obţinerea celor mat mari hrănlre a animalelor pe timpul bolnavi. Ml-a spus că nu sînt bolnavi d medici, profe­ Foto: V. ONOIU cest scop, am stabilit să că de atllea ori dovedite, să
urmare, datorita îm bunătăţirii cantitătl de proteină la unita­ iernii, pentru a avea qaranlia sori şl al|l prieteni al medicilor. Cu alte cuvinte, a­ jorăm ponderea tăierii meca­ înfăptuiască cu succes marile
indicelui de natalitate -pe sea­ tea de suprafaţă. Ca urmare. ridicării permanente »a gradului ceasta ar ii o autosalvare cu destinaţie specială... nizate a cărbunelui cu peste obiective ale viitorului cin­
ma prăsilei proprii (de la în ­ Ia sortimentul fibroase putem rentabilitate a Iermei. Despre transportul ctandestln de persoane cu maşini­ 70 000 tone faţă de prevede­ cinal.
ceputul anului plnă la ţumăta- ^acoperi în totalitate prevederile le autosalvăril s-a mai scris. Se vede însă că măsurile
lea lunii auqust s-au înregistrat planului — 760 tone — avlnd AUREUAN BOANCA luate n-au fost eficiente. A r 11 cazul ca şl organele de
peste 215 fătări). s-a reuşit ca deja depozitate peste 400 tone medic veterinar, m iliţie, Împreună cu cele sanitare, să controleze cum şl
efectivul anual de bovine pla­ de flnurl. Avem create condi­ şeful fermei zootehnice de la în ce scop stnt utilizate aceste maşini.
Spectatorul este coautor al
nificat — 580 capete, din care ţii s8 realizăm prevederile la C.A.P. Geoagiu

Brad să aplaneze conflictul reuşesc să obţină Însemnate
FILE DE ISTORIE dintre m uncitori şi patroni, revendicări, primire care : anu­ Arta fotografică victoriei, nu „judecător“ al
salarii,
din
larea reţinerilor
,,n-a putut hotărî nim ic" din
cauza „atitudinii ferme a mun­ sporirea salariilor m uncitori­
cito rilo r de a-şi cîştiqa cu ori­ lor zilierj cu 5— 10 la sută, iar şcolară ia ora
Cercetătorul de astăzi al rilor, atît de la centru cM si ce preţ dreptul la o viată mai corespunzător creşterii pro­ echipei aflate în deplasare
trecutului nostru istoric are cel de la plăşi a depus noul bună", cum se spune în ra­ ducţiei în uzină, să crească şl
la tndemlnă un preţios tezaur jurăm înt prevăzut de guvern portul înaintat autorităţilor ie­ salariile muncitorilor, să se confruntărilor
arlidvistic, al cărui murmur, si cu toată puterea şi capaci­ rarhice de către jandarmi. respecte ajutorul de familie în
dacă ştie să-l descifreze, îl tatea contribuie la construirea Adreslndu-se maselor mun­ bani. Sensibilitate, virtuozitate
introduce in epopeea conti­ noului regim. Jn oficiul meu. citoare, cu ocazia zilei de 1 La 14 ianuarie 1932. minerii tehnică, lată doar ctteva din Se ştia că echipa Mureşul ceaslă atitudine faţă de o e- tăţii fotbalistice, regulament
nuă a luptei încordate a po­ In urma măsurilor luate de Mai 1928, Partidul Comunist de la Sălătruc-Livezeni intră trăsăturile ce detaşează lu ­ Deva îşi va susţine meciurile chlpă conjudeţeană. care ar li bine să-l cunoască
porului nostru pentru apăra­ crările fotografilor amatori „acasă" pe terenul din Slme- S-au gîndit. oare. „gălăgio­ şi suporterii prea înflăcăraţi
rea p&mintului patriei şl sufle­ de vîrstă şcolară, remarcate rla, deoarece terenul stadio­ şii" (termenul este diminuat, nu numai din Simcria. N -ar
tu lu i său etnic, pentru înlătu­ la confruntarea judeţeană a nului „Cetate" din Deva este cel mal potrivit ar fl prea dur, strica dacă A.S. C.F.R. şt ce­
rarea asupririi sociale. tinerelor talente ş| prezente proaspăt regazonat şi încă im­ dar din stimă pentru restul lelalte asociaţii cu echipe de
Chiar dacă noi, contempora­ la Expoziţia naţională de practicabil. Conducerea aso­ spectatorilor nu-l folosim) că fotbal ar proceda la populari­
nii, nu mai credem în vechile C îte v a d o c u m e n te d e artă fotografică a elevilor. ciaţiei sportive C.F.R. Slmerla şl echipa lor favorită joacă fn zarea acestui regulament în
m ituri, admirăm eroii care ne „Im ensitate", suqerind rit­ a dat dovadă de bună înţele­ deplasare ? Cum le-ar conveni cadrul fn tîln irilo r cu specta­
înaltă sentimentul patriotic. murile şl dimensiunile neli­ gere a situaţiei, acceptînd ju ­ ca Ia Intrarea pe teren să fie torii, tn care li s-ar putea a­
Nimeni nu poate rămîne indi­ mitate fn timp şl spaţiu ale cărea m eciurilor pe terenul el. prim ită cum au prim it el o duce aminte acestora că a ti­
ferent la descifrarea celor exploziei tehnice contempo­ Unii spectatori, însă, prezenţi echipă pe care s-au oferit să tudini de acest tel pot duce la
rostite în următoarea frază m a re v a lo a r e is to ric â rane, „Romantism" şl „A rti­ la primul meci al Mureşului o „găzduiască" ? In orice caz, „ridicarea dreptului de orga­
rămasă de la Tudor Vladim i- fic ii" ale Iul Ludovic Ben- pe terenul din Slmerla (cu U­ manifestări nesportive ale nizare de jocuri pe teren Dro-
rescu, care a spus : „Eu -no de. de la Liceul din Petro­ nirea Alba Idila), nu numai spectatorilor, ca cele despre prlu pe o perioadă de 1 — 8 e­
caut ceva pentru mine, ci ta­ şani au obţinu! premiul 1 că n-au procedat Ia fel ca a- care vorbim îşi pol găsi „lea­ tape de campionat". N -ar ii
ra îşi caută dreptăţile cele ro­ pe judeţ, apreciate fiind sodaţia, dar, încă de la Intra­ cul" şi în măsuri disciplinare păcat ?
bite de fanarioţi*4. Cită dra- d in a rh iv a d e v e a n â pentru fantezie, compoziţie, rea jucătorilor deveni pe ga­ federale, prevăzute de ari. 55
aoste exprimă penlru neamul realizare tehnică. Ion Toth zon, au recurs la o prim ire şi ari. 56 din Regulamentul MIRCEA BIRIŞ A- ■
său e în stare să ne-o dove­ a cucerit sufragiile ju riu ­ care n-are nimic comun cu preşedintele CJ E.F.S.
dească celălalt erou. Avram lui cu „Siluete", „V ine fur­ ospitalitatea, cu sportivitatea F.R.F. de organizare a activi­ Hunedoara
Iancu — Craiul m unţilor — tună", „Raze de soare" — publicului. Un grup gălăgios
în cuvintele • „U nicul dor al Imagini concludente ale u­ de tineri a ţinut cu lot dina­
vieţii melc e să-mi văd na­ nul spirit de observaţie ra­ dinsul să se facă „rem arcat"
ţiunea ferici-tă, pentru care. consiliile naţionale din Deva din România arată într-un ma­ în grevă, fiindcă nu li s-au finat, ale unei evidente în­ prin atitudinea sa ostilă echi­
după puteri am lucrat pînă au fost num iţi doi comisari ai nifest că această zi trebuie să plătit salariile din noiembrie clinaţii spre confruntările pei devene. A fost surprinză­
acum". El, care la atLarea vo­ poporului, cave controlează fie „un strigăt de luptă contra 1931. De teamă ea greva să nu om-natură, Iar Constantin toare comportarea acestora, Institutul de subingineri
tării ieqü urbariale a ripostat activitatea mea principală de ofensivei capitaliste şi împo­ se extindă şi la alte mine, Barbu de Ia Liceul din Pe­ care fn denirs de numai ctte-
plin de mînie prin cuvintele serviciu". triva prigoanei ce sugrumă pe conducerea Societăţii Petro­ trila — premiul III. Expozi­ va săplăminl au ş| uitat că
„Nu cu argumente filozofice M aterialele arhm stice scot luptătorii .clasei muncitoare". şani satisface pentru moment ţia naţională de artă foto­ echipa lor favorită. C.F.R.. a
şi umanitare se pot convinqe în evidentă ro lu l comuniştilor, Cu două zile mai tîrziu, la 3 cerinţele m inerilor grevişti. In- grafică a elevilor şt cercii- promovat fn divizia C, că el
tiranii, ci doar cu lancea lut care deşi se aflau in adincă mai, in Valea Jiului izbucneş­ cepînd cu luna martie, direc­ rilo r foto şcolare a marcat au fost acela care, prin În­ Hunedoara
Horea", deşi continuă să tră ­ ileqalitale, au reuşit să men­ te o grevă care a fost pregă­ ţiunea minelor reţine din nou i încă un succes: distingerea demnurile lor din tribună,
iască şî astăzi conturat mai ţină o strînsă legătură cu ma­ tită de comunişti. In telegra­ salariile, din care cauză mun­ cu menţiune a fotografiilor prin aplauze au condus fo r­
mult de legendă, se înscrie In sele de mineri, să le organi­ ma adresată de către direcţia citorii de la Sălătruc încep ia­ expuse de Ludovic Bende. maţia feroviară pe drumul per­
cea mai palpabilă Tealitate 5 zeze şi să le conducă împo­ minelor din Lupeni către pre­ răşi greva. Forţată de împre­ formanţei. M eritul esle al e- ANUNJĂ
din documentele autorităţilor triva luptei patronale. Aşa de fectura judeţului Hunedoara jurări, conducerea m inelor se chlpel, dar sl al publicului
locale, păstrate la Filiala ju ­ exemplu, se consemnează în se arală că : „Situaţia se poa­ vede nevoită să plătească spectator din Slmerla. De a­
deţeană a A rhivelor statului documentele arhivei că reven- te atribui instigărilor făcute m uncitorilor salariile restante. ceea esle greu de conceput a- înscrierile la examenul de admitere pentru In­
din Deva, se desprinde ro­ dicînd dreptul la o viată mai de elementele comuniste din Concomitent cu acţiunile stitutul de subingineri din Hunedoara se pot (ace
lul şi popularitatea lu i în rin ­ bună, m uncitorii care lucrau localitate'’. greviste ale m uncitorilor m i­ începind cu data de 1 septembrie a.c., pînă Ia
dul maselor. Astfel. după înă­ la societatea minelor de aur In perioada crizei economi­ neri din Valea Jiului în a- data de 11 septembrie a.c., ora 10 a.m., la sediul
buşirea revoluţiei de la 1848, „Ruda 12 A postoli" din Brad, ce din perioada 1929—1933, ccastă perioadă, printre cefe­
de teama inilucntei pe care în număr de circa cinci sute, Partidul Comunist din Româ­ riştii de la atelierele din Si- Institutului de mine Petroşani, str. Institutului nr.
conducătorii acesteia o mai a­ au declarat grevă la 12 de­ nia s-a ridicat consecvent în meria sînt râspîndite manifes­ 20, precum şi la Hunedoara, strada Piaţa Liber­
veau în rîndul maselor. dar cembrie 1924. Cauzele imedia­ apărarea intereselor vitale ale te ale Partidului Comunist, tăţii, nr. 16, clădirea nr. 2 a consiliului popular al
mai ales pentru a intim ida po­ te ale grevei erau • concedie­ oamenilor muncii. îm potriva prin care se demască politica
porul. cu ocazia tîrqului de rea unui număr însemnat de aruncării qreutătilor crizei pe de fascizare a tării şl în care municipiului.
t-ară de la Hâlmaqiu, Avram muncitori, reducerea salarii­ spinarea maselor exploatate, a se arată că cea mai eficace CONCURSUL DE ADMITERE PENTRU OCUPA­
Iancu este arestat. Aceasta nu lor cu 20—40 la sulă si ne- iniţiat şi condus în această cale penlru apărarea Interese­ REA LOCURILOR SE VA DESFĂŞURĂ IN PERIOA­
durează mult, penlru că. la arhît<area lor pe luna noiembrie perioada marile lupte revolu­ lor m uncitorim ii esle „organi­ DA 12-20 SEPTEMBRIE A.C. LA INSTITUTUL DE
intervenţia m iilor de români 1924, denunţarea de către so­ ţionare. Astfel, la 12 ianuarie zarea lor pe principiul luptei
veniţi să-Şi sprijine conducă­ cietate a contractului colectiv 1929, muncitorii- de la turnăto­ de clasă", cerind ceferiştilor MINE DIN PETROŞANI.
torul drag. autorităţile sînt înainte de termen, neacorda- ria uzinei Călan intră în gre­ să lupte îm potriva reducerii In cadrul Institutului de subingineri Hunedoa­
nevoite sa-l elibereze. rea ajutorului alimentar penlru vă deoarece conducerea uzi­ salariilor, pentru reprimarea ra vor funcţiona următoarele secţii (cursuri de zi
Dună înfăptuirea măreţului fam iliile m inerilor, sistarea lu ­ nei redusese salariile cu 15-47 şi serale) :
act de Ia 1 Decembrie 1918, crului la două mine si scum­ )a sută. fn scurt timp, întregul celor concediaţi Şl îm potriva
documentele oqlindesc instau­ pirea explozibilului. Greva a efectiv de muncitori al uzinei m ilitarizării C.F.R.-uluL. a) furnale şi oţelârii ;
rarea noilor organe şi activi­ durat pînă la 10 decembrie, se afla în grevă. Intr-un ra­ Bogate in asemenea mărtu­ b) prelucrări plastice şi tratamente termice;
tatea pe care acestea au dc- cînd, conducerea societăţii, port al Companiei de jan­ rii ale trecutului nostru isto­ c) electromecanică metalurgică.
pus-o pentru înfăptuirea sar­ sprijinită de baionetele jan­ darmi Hunedoara se arată că ric, arhivele oferă cercetători­ Pentru specialităţile „furnale şi oţelârii" şi
cinilor impuse de situaţia darm ilor, a silit o parte din „în aceste zile în afară de
funcţionari nimeni nu mai lu ­
creată. precum si înlocuirea muncitori să reia lucrul. La 16 lo r prilejul de a cunoaşte şl „prelucrări plastice şi tratamente termice", disci­
încetul cu încetul a legilor decembrie însă postul de jan­ crează". Greva continuă timp a face cunoscute publicului plinele pentru concursul de admitere sînt :
vechii sl&pîniri cu cele româ­ darmi de la Ţebea anunţa a­ de două luni şi conducerea u­ larg pagini impresionante din — matematică (algebră, geometrie planâ — fă­
neşti. unificatoare. Iată ce se larmat că m inerii refuză din zinei se vede nevoită să ac­ trecutul patriei.
arată înlr-un raport a! comi­ nou să reia lucrul, cerindu-si cepte tratative cu reprezen­ ră demonstraţii — şi trigonometrie) scris şi oral ;
tetului suprem referitor la a­ drepturile. Dcleqalul M iniste­ tanţii m uncitorim ii greviste. Prof. ION FRATItA - fizică (mecanică, fizică nucleară şi căldură)
cest lucru * „Corpul funetîona- rului M uncii, oare sosise la Cu această ocazie, m uncitorii scris.
La specialitatea „electromecanică metalurgică"
concursul de admitere va consta din următoarele
probe :
— matematică (algebră, geometrie planâ — fă­
R O L U L T I N E R E T U L U I I N ră demonstraţii — şi trigonometrie) — scris şi oral ;
- fizică (mecanică şi electricitate) scris.
Condiţiile de admitere şi programele discipli­
O C R O T I R E A N A T U R I I nelor pentru concursul de admitere sint cele in­
dicate in broşura „Admiterea în învâţâmintul su­
perior - 1970".
RECTORATUL
vid W ilhrington, secretarul ge­ — Tineretul este în măsură acţiunile desfăşurate fn şi pen.
neral al Federaţiei Internatio­ să contribuie în cele mal di­ tru natură. M icii naturalişti pot
fJJff nale de Conservare şi Protec­ verse moduri la conservarea şi deveni cei'm ai buni prieteni ai
ţie a N aturii afirma : „Rezerva^ protejarea naturii, direct, prin păsărilor, ai florilor, ai apelor
tia integrală 'a Parcului N atio­ lucrări de amenajare şi con­ şi m unţilor — marii apărători
— După cîte ştim, pe nal al Retezatului este una servare a rezervaţiilor, a mo­ aj naturii pe care, înqrîjînd-o
lingă caracterul săn In­ dintre cele mai bine conservate numentelor naturii şi. indirect, de pe acum. învaţă s-o cunoas­
formativ, de dezbatere, şi protejate din Europa, una prlntr-o prezentă conştiincioa­ că şi s-o îndrăgească.
campingul s-a desfăşurat dintre ce’.e mal bogate şi in­ să la locul de muncă. în pro­ Cooperativa de consum
si sub semnul aplicaţii­ teresante surse de cercetare ducţie ,prin realizarea unor lu ­ — Revenind Ia cam­
lor practice. a naturii în forma ei primară, crări de calitate, prin lupta îm ­ pingul internaţional, a
nealterată de Intervenţia omu­ potriva neglijentei, a risipei de cănii activitate abia s-a
— Intr-adevăr, de o aprecie­ materii prime, de combustibil încheia! — în rezervaţie
lu i".
re unanimă s-au bucurat ex­ natural. E vorba de o prezentă bineînţeles — revenim la Vetel, judeţul Hunedoara
cursiile pe teme botanice, qeo- — O asemenea afirma­ activă in întregul a rc u it iei re­ cuvintele de început ale
logice, qeograficc, ornitologice, surselor naturale, de contigen- discuţiei, etnd aţi carac­
ţie oglindeşte, o dală mai
aplicaţiile procticc, realizale mult, grija permanentă tele cercetării ştiinţifice, efec­ teriza! această acţiune
>ub îndrumarea atentă a spe- a statului nostru socia­ tuate asupra florei sl faunei re­ drept o reuşită. Ce con­ A N U N Ţ
-ialişlilor. S-au efectuat, in a- list, care a elaborat legi zervaţiei. cu problemele eco­ sideraţi că a contribui! la
:c$t sens, deplasări cu qrupuri nomice. Este, de fapt. şi unul aceasta ?
privind ocrotirea naturii
in puncte stabilite, iăcind ob­ $1 se preocupă perma­ din apelurile Cam.plnqulul In ­ ANGAJEAZA DE URGENJA
servaţii asupra fenomenelor ternational al Tinerelului, care
nent de modalităţii® — Organizarea minuţioasă,
glaciare, circurilor, endemis- ic mat potrivite de con­ s-a desfăşurat sub semnul a­ prezenta în m ijlocul tinerilor a 2 BRUTARI CALIFICAJ1 pentru brutăria Muncelu
inclor. asupra fo ro î $i faunei servare şl protejare a tragerii ţinerilor în mareo ac­ unor personalităţi dc prestigiu Mic.
speciiice rezervaţiei. acesteia. E o aiirm atle ţiune. pe care nu am greşi s-o ale vie ţii ştiinţifice, disciplina
— Care au fost impre­ care obligă la o conti­ numim : prietenia naturii. Si, în realizarea programului pro. Salarizarea se la ce conform H.C.M. nr. 914/1968.
cînd snunem tineri, ne qîndim
siile in vita ţilo r la prima nuare pe noi coordonate Si la tineretul şcolar, la orqa- pus $î. în foarte mare măsură, Informaţii suplimentare la sediul cooperativei de
intU niie n i Parcul Na­ a areslor aclîunî. Care nîzatiile de pionieri a căr^r ac­ ajutorul concrpt. operativ, de­ consum Veţel, telefon 20 Brânişca.
tional a| Retezatului ? se prefigurează a li- P® osebit de prelins al nrqanelor
viilor, aportul tineretului tivitate boqală şî diversificată locale, al Com ilelului judeţean
— Retezatul ¡-a cucerit, Da- in această direcţie ? nu1 va exclude, cu siguranţă. al U.T.C.