Page 36 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 36
4 DRUMUL SOCIAIISMULUI © Nr. 4875 © JOI 10 SEPTEMBRIE 1970
ta
Preşedintele fede A 20-a
ral al Austriei, Conferinţă Luptele din Vietnam
Prânz Jonas, a Detaşamente ale Guvernului zuri de executare a ordinelor. 0
3 000 de dezertări sau dc refu
—
SAIGON 9 (Aqerprcs).
★
Revoluţionar Provizoriu al Re
vizitat pavilionul „Pugwash" declanşat în ultimele zile nu qenija de presă ..Eliberarea“
publicii Vielnomului de Sud au
HANOI 9 (Aqerpres). — A-
O
(Aqcr-
W ASHINGTON
românesc de Ea pres). — In orăşelul american meroase atacurj îm p otrivi tru a dat publicităţii un bilanţ al t ) STRUTU POŞTALI , \
operaţiunilor dc luptă ale deta-
pelor amcricano-satqoncze. In
Fontana, statu! Wisconsin, au
iam cniclor armate -sie Guver
noaptea de marţi spre miercuri,
Intre localităţile Cioove .
nului Revoluţionar Provizoriu
Tirgul interna început miercuri lucrările ce forţele patriotice au bombar a| Republicii Vietnamu’uj do ţ \ ‘ şj Kucive din Botswana nu * \
lei de-a 20-a Conferinţe „Puq-
dat Cu morlicre o poziţie a oa*
există
legături telefonice
w-ash” — traditional forum al
raşuliştilor americani din pro
oamenilor de ştiinţă consacrat vincia de coastă Bmh Dinh si sud în perioada septembrie i şi nici autobuze. Deoarece i
1969 — august 1970.
ţional de iaViena discutării problemelor actuale o bază americană din apropiere Sc relevă că forţele patrio i intre cele două localităţi, . 1
situate la o distanţă
de
ale ştiinţei şi relaţiilor inter
naţionale. L>a lucrări participa de Da Nang. M arti, au avut ’oc tice care au acţionai In partea \ 20 km una de alta, nu \
ne vest a zonei Nhambo
sl
maj multe ciocniri în Do’ta flu
peste 100 de savanţi din dO viului Mekonq şi în reqiunca vestul regiunii Saîqnn au scos t există nici drumuri occesi- i
VIENA 9. — Coresponden de ţări ale lumii. Tema con Saîqonulul. unde forţele patrio din luptă peste 100 000 de sol / bile, locuitorii celor două
ferinţei este ,, Pacea şi cola ) sate au găsit un mijloc ^
tul Aqcv'pres, 1. S'lăneescu, tice au lansat peste zece bom dau si ofiţer! americani şl sai-
borarea internaţională în anul lj original pentru transportul i
transmite : Preşedintele iede 70". bardamente succesive. In pro gonezi. Au fost, de asemenea, ^ corespondentei : au dre
ra! al Austriei, Prânz Jonas, Printre problemele înscrise vincia Thua Tliicn. patrioţii au doborîte 480 de avioane şl e li ' sat cîţiva struţi, le-au
atacat un batalion de infante
coptere apartînînd forţelor ae
a vizitat miercuri dimineaţa pe ordinea de zi se află cele rie al Irupelor amertrann-sai* riene americano Patrioţii au \ otîrnat de git cite un sac \
pavilionul Republicii Socia leqate de poluarea mediului qonoze, provocînd inamicului distrus si avariat 292 de maşini l poştal şi le-au dat drumul ^
înconjui ăilor, de utilizarea ra I spre satul învecinat. După
liste România clin cadrul T îr- ţionala a resurselor naturale, pierderi Importante în oameni mi hilare şi M4 de piese grele de
20 de minute, intr-un nor
)
qului international de la V je- şi de dezvoltarea economiei. şi m ateriile. artilerie, caplurînd o importan ^ de praf, struţii poştali îşi l
na. Înaltul oaspete a fost în- O alentie deosebită va fi a- Intr-un comunicat al Guver tă cantitate de arme si m uniţii. i fac apariţia la punctul de
Forţele do eliberare contro
tîmpinat şi salutat de Dumitru rordată problemelor leqate do nului Revoluţionar Provizoriu lează numai în această zonă ’ destinaţie.
pacea şi securitatea interna al Republicii Vietnamului de
Aninoiu. ambasadorul Româ un teritoriu eu o populaţie de
tionals Sud se arată că trei divizii sal- \ Această formă de expe- \
niei la Viena, Conferinţele ,,Puqwasir re qoneze au fost distruse în u lti peste 500 000 de locuitori. |j diere a corespondenţei es- (
Preşedintele a apreciat mo R. S. CEHOSLOVACA, Şcoala Centrală o Tinerilor Pionieri din R. 5. Cehoslovaca a iniţial flectă dorinfa oamenilor de mele şase luni în Delta flu viu i te privită cu otita încre- .
Io Sec, Boemia d e Est, un cerc pentru pregătirea viitorilor conducători ai grupelor de pionieri. * dere de localnici îneît a- '
dul de prezentare a expona ştiinţă din întreaqa lume de lui Mekonq. Totodată, se ara
Tineri intre 15 - 18 ani capătă aici cunoştinţe in domeniul culturii fizice, ol turismului, al mo* a nu permite utilizarea noilor \ ceştio le încredinţează ^
telor româneşti. dnlităţilor si măsurilor ce trebuie luate pentru organizarea unul comping, precum şi cunoştinţe descoperiri ale şliinteî Şi teh tă ca în aceasta perioadă. în In nresa pariziană l „poştaşilor” chiar şi sume i
din domeniul culturii şi publicisticii- nicii decît în scopuri paşnice, rîndul trupelor amerlcino-sai- ^ de bani.
în folosul întreqii omeniri. goneze, s-au înregistrat peste Reacţii fată de
« r
\ ŞTIINŢE Şl
proiectul de { COMERŢ ţ
Cimntărîîe şefilor de state şi CAIRO. — M inistrul liba reformă fiscală \ Publicaţia b rîto r> * ^
nez de interne, Kamal Joum- respecte leqile indiene, caro iorturl pentru a evita Insta PARIS 9 (Agerpres). — Pre- ^ „Science Journal” a i..* ţ .
interzic oricărei persoane să
larea unei situaţii de panică,
i
serat in coloanele sale un
aibă
băncile
depuneri
guverne Ia conferinţa de Ia Lusaka blal, şl-a încheiat vizita o străine, fără o la autorizaţie ce ar putea compromite sta zcnlat recent în fata Comisiei I articol în care se afirmă
ficială de cinci zile în Repu
a ţării.
economică
bilirea
blica Arabă Unită. Jn timpul prealabilă. Sub influenţa unor zvonuri, financiare a Adunării Naţionale \ că regiunea din sudul An- '
şederii sale lai Cairo, el a şi ca urmare a manevrelor franceze de către m inistrul e l glie] se scufundă treptat |
LUSAKA 9. — Trimisul spe interne. Vrem să întreţinem a declarat că tara sa se pro avut întrevederi cu preşe conomiei şi finanţelor, Valery , în more. Imediat după a
cial Aqerpres, Nicolae Puicea. relaţii cu toate statele, dar nunţă pentru respectarea dintele Gama] Abdel Nasser drenatei, oare încearcă sâ Giscard d’Estainq, proiectul de i pariţia acestui articol, pri-
transmite i O contribuţie cres- respingem atentatele la inde dreptului fiecărui stat de a-şi şi cu alte oficialităţi egipte compromită aleqerea candi reformă fiscală suscită nume
cîndă a ţărilor nealiniate la pendenta şi suveranitatea po hotărî singur soarta. îm potri ne. Au fost abordate proble datului forţelor de stînqa, roase reacţii în presa parizia ^ mărul staţiunii balneare (
reglementarea problemelor im poarelor şi să luăm poziţie va amestecului străin în tre me privind dezvoltarea rela Salvador Allende, în func nă. In acest timp. Giscard d'Es- t Longham a şi împinzit pre- (
portante ale lumii contempo netă in probiemele interna burile interne ale a 1 '*or popoa ţiilo r dintre Liban şi R.A.U . ţia de preşedinte al tării, a taing a început o serie de in- ! sa cu următorul anunţ „Vi-
rane, dezvoltarea continuă a ţionale acute, fără a fi Influ re <u a poliiicii bazate pe îm precum şi evoluţia situaţiei fost înregistrată o creştere lî niri cu lid e rii consacrate c- ţ zîtaţi Longham-ul astăzi t” 1
colaborării dintre ele în sco enţaţi de forţa militară, econo părţirea lumii in blocuri de din Orientul Apropiat. sensibilă a retragerilor de xaminării proiectului organiza ( ».In anul 2 000 vo fi mult (
pul accesului mai rapid la mică sau demoqrafică o alto orice fel. sprijinind e.vLinderea fonduri din bănci şi din alte ţiilo r sindicale şi profesionale. j prea tîrzîu” ,
progresul economic, cultural, ra” — a adăugat vorbitorul, colaborării multilaterale între CAIRO. — Generalul Ya- instituţii financiare. A c tiv i Prima întrevedere a m inistru
tehnico-ştiinţific şi social, de In cuvînlarea sa, .primul mi toate statele şi lupta anticolo Iaibu Gowon, şeful statului tatea la bursă a cunoscut o lui economiei şi finanţelor a \ ELEFANŢI BOLNAVI
finirea căilor de intensificare nistru al Ceylonului. Sjrimavo nialism. nigerian, şi-a Încheiat vizita aqilatie considerabilă, cursul fost cu secretarul qcneral al
a luptei Îm potriva colonialis Bandaranaikc, a lansat un ape! Luînd cuvînlul, primul mi olicială de patru zile Ia Ca multor acţiuni scăzînd cu Confederaţiei Generale a M un ^ Elefanţii care trăiesc in !
mului şi imperialismului, pre lorilor participante la în tîlni- nistru al Indiei. Indira Gan- iro. Marţi, el a părăsit ca 50—60 la sută. parcurile naţionale din '
cum şl sprijinirea mişcărilor rea de la Lusaka de a-şj uni dhj\ a evidenţiat Toiul con pitala R A U,, îndreptindu-se cii (C.G.T), Georqes Sequy. La estul Africii suferă de a- (
de eliberare naţională — aces eforturile pentru a putea adu structiv pe care ţările neali spre Laqos. NEW YORK. - Secretarul sfîrşitul ei, Seguy a declarat ^ teroscierozâ. Zoologii stu- j
tea au fost temele dominante ce o contribuţie cît mai sub niate ¡1 poţ juca in vederea BONN. — Uniunea Creş- general al O.N.U., U Thant. că a fost vorba de o fnlîlnire / diazâ în prezent cauza 1
ale cuvîntărîlor şefilor de sta stanţială la lupta împotriva asiqurării păcii în lume si DELHI. — Guvernul In tln-Democrată, partidul de o- a declarat marţi, cu prilejul dc informare reciprocă şi nu îmbolnăvirii, cu atit moi i
te şi guverne, rostite miercuri oricărei dominaţii. împotriva contribuţia pe care o pot adu dian a cerut maharajatulor, pozîţte din R.F. a Germaniei, Inaugurării unei expoziţii de negocieri propriu-zlse. „îm i mult cu cil in stare de li- (
în cadrul celei de-a treia con colonialismului şi neocolonia- ce la cooperarea internaţiona privaţi de toate privilegiile a anunţat marţi amînarea cu consacrate educaţiei, că in exprim speranţa — a spus el —
ferinţe la nivel înalt a state li-smului. Primul ministru cey- lă. Ca s-a pronunţai împo şi stipendiile in baza unui două luni a congresului său cursul ultim ilor ani, numărul că în elaborarea reformei fis bertate, uriaşele pachider- (
lor nealiniate de la Lusaka. lonez s-a pronunţai, totodată, triva politicii blocurilor m ili decret guvernamental, emis extraordinar, convocat In analfabeţilor in lume a cres cale quvernul va tine cont do me nu suferă de aceasta (
boală.
Preşedintele Republicii A fri pentru încetarea agresiunii tare. împotriva colonialismului la începutul acestei săptă- vederea form ulării unul nou cut şl continuă să crească Şl revendicările sindicatelor” .
ca Centrală. Jcan Bedel Bn- împotriva poporului vietna şi imperialismului, pemtru o raînî, să Iacă cunoscut auto program. tn prezent. P otrivit unor sta După cum s-a mai anunţai, MUSAFIR
tistici ale UNESCO, la ora
kassa, a condamnat regimurile mez şi retragerea trupelor a- solidaritate aotivă cu popoa rită ţilor conturile de care După aprecierea observa actuală există 783 milioane proiectul prezentat vizează, tn
minoritare rasiste din R S.A. mrnearfe din Indochina, pen rele Indorhincî victime ale a- dispun la băncile din străi torilor politici, amînarea con- de analfabeţi, ceea ce repre opinia quvernuîui, moderniza ) NEPOFTIT 1
si Rhodesia, precum si colo tru o larqă solidaritate cu qiesiunii imperialiste. pentru nătate, informează agenţia qresului la data de 25 no zintă o creştere de 48 de mi rea sistemului fiscal francez şi
nialismul DOrluqhoz. „Fiecare mişcarea dc eliberare naţiona resDoo'arra neutralităţii, inde France Presse. iembrie reflectă existenţa u lioane iată de anul 1960. eliminarea inechităţilor exis ^ Intr-un bar din Zambia, ^
popor, a spus Bokassa, trebuie lă do pe continentul african, pendentei şî libertăţii tuturor nor disensiuni în rîn.durile tente. In acest sens, el preco iţ consumatorii savurau in (
pentru soluţionarea politică a Potrivit inform aţiilor defi „Dacă nu se iau măsuri nizează unificarea impozitelor
să fie liber de a-şî hotărî des popoarelor Indochinei şî rc- nite de serviciile financiare partidului cu privire Ia a ii- > linişte bucatele comanda- ,
crizei din Orientul Apropiat. / tudinoa faţă de politica ac speciale, a subliniat U Thant, directe, indiferent de natura ) le. Dintr-o dată, în uşă s-o ’
tinul. la adăpost de orice im ix La rîndul său, preşedintele lraqerea trupelor americane indiene, maharajahii dispun tualului guvern de la Bonn Dină în anul 1980 numărul veniturilor, reducerea cotei
ivit un client neobişnuit -
tiune străină în treburile 'Sal£~ Indoneziei, gen or alnl-“ Suharto— din-A sia de sud-est. de importante conturi la de normalizare a relaţiilor analfabeţilor va trece de 800 părtî a impozitelor indirecte şl ţ / un hipopotam. Pentru a-i I |
băncile vest-europene şi a- dc milioane*'. Din datele
cu ţările socialiste europene. introducerea unei ordini în fis 1 convinge j i l CSI dlK 6 ar că
merioane. Devenit! simpli ce UNESCO reiese că cea mal calitatea locală, care' <d carac ^ nu este numai o iluiie op- !
tăţeni ai tarii, ei vor fi n- Guvernul chilian depune e- mare parte a neştiutorilor de terizează în prezent prin mari 1 1 adevărată demonstraţie ( i
SANTIAGO DE CHILE. —
ticâ, animalul a făcut
o
la
deosebiri de la o comună
carte sînţ femei.
bliqaţi de acum înainte
să
Agravarea situaţiei din Iordania alta. ) de forţă, tronsformind '• ţi l
in
ţăndări cîteva mese
i
,
1 scaune şi rănind pe unul (
din clienţi. După prima
\ clipă de buimăceală, oa- ’
REZISTENTA PALESTINIANA re a avut loc miercuri dim i femei şi copii — vor fi elibe Deturnările de i menii s-ou repezit asupra l
A ANULAT ACORDUL DE neaţa şi la care au participat raţi numai în schimbul pune I intrusului şi l-au trons- ■
reqele Hussein. primul minis rii în libertate a membrilor
ÎNCETARE A FOCULUI ) format in friptură.
tru Abdel Moneim Rifai şi şe comandourilor palestiniene re avioane cri
A M M A N 9 (Aqenpres). — ful statului major al armatei. ţinuţi în închisorile din Israel. ( O NOUA (
Noi incidente violente ou
izbucnit marii după-amiază in AVIOANELE CO N TINU A SA CONTACTE DIPLOMATICE ticate de presa ) TEORIE
localitatea Irbid între forţele S
armate iordaniene şi membri FIE REJINUTE IN DEŞERT Elveţia a devenit in ultim e \ Savantul sovietic S. A. I
ai orqanizatiilor palestiniene le 48 de ore centrul activităţii egipteană ^ Zaharov a emis recent o (
de rezistentă, anunţă agenţii Agenjiüo inter naţionale do diplomatice în vederea obţine i nouă teorie asupra apari-
le de presă. In cursul acestor presă relatează că pasagerii şi rii eliberării celor aproxima \ ţiei Pămintului. El susţine 1
ciocniri, care s-au produs la orhipajcle rrlo r două avioane tiv 300 de pasaqeri şi membri CAIRO 9 tAqerpres). — i câ sistemul solar in ac- I
scurt timp după intrarea în v i ale companiilor de transpor ai echipajelor de ue avioanele Colîdianul egiptean „A l Akh- luala lui formă s-a creat ,
goare a acordului de încetare turi aeriene .Panam orîr.W şi dclurnale dumimică de la ru bar* critică în coloanele sa S in două etape. Cu a-
a focului intervenit între gu „Svvi.ssaiV', continuă să fie re tele lor de comandouri ale le de miercuri deturnările \ proape 5 miliarde de ani |
vernul iordanian şi Comitelui ţinuţi in Iordania. Conducăto Frontului popular pentru eli de avioane operate zilele tre • n urmă în jurul Soarelui
Central al Revoluţiei Palesti rii F.P.E.P. au permis marţi berarea Palestinei (F.P.FP.). cute de membri al Frontului j 1 $e roteau doar planetele
niene. au fost inreqislra|i 29 după-nmisză unui grup de zia La Borna s-a anunţat că Ma Popular pentru Eliberarea î grupului Jupiter şi un nor |
rle morţi şi un mare număr de rişti să ia contact indirect cu rea Brilanie S.U.A., R. F. a Palestinei. „Dacă palestinie- j cosmic gazos pe care S.A. ,
răniţi. pasaqerii aparatelor deturnate. Germaniei si Elveţia au acor nil deţinuţi in Elveţia sau | Zaharov l-a numit Olimp *
Un comunicat difuzat l-a Bei Aeronavele se aflu pe un te dat puteri depline C om ilclului şi care era situat foarte \
rut de orqanizatia ,,A1 Faîfih" ren improvizat în deşert, liînd înlernaţional al Crucii Roşii, în R.F.G. vor îl eliberaţi, aproape de Soare. După ţ
afirmă că ciocnirile ar ii în înconjurate de membri înar sub forma unui „mandat co acesta ar îl un cîştlg infim calculele lui, această
ceput prin e acarea de către maţi ai rezistentei palestinie lectiv” , pentru a neqoria cu în comparaţie cu prejudiciul
unităti de tancuri şi artilerie ne. ceva mai deparle sint sta F.P.E.P. Guvernul elveţian a suferit de cauza arabă în fa „protoplanetâ” de gaze a '
ale armatei iordaniene a unor ţionate blindate ale forţelor reafirmat că este dispus să e avut o masă enormă, mai ţ
poziţii deţinute dc palestinieni regale iordaniene. libereze pe cei trei palesti ta opiniei publice” , sublini mare de 1 000-î 500 ori ,
în apropierea liniei de demar Din Ammán se anunţă că nieni condamnaţi la închisoa ază „A l Akhbar". „Nim eni, decit maso actuală a Pă- • '
caţie iordano-isracliene. dcleqalia C.I.CR., sosită în re în aţeaslă tară în schim oricare ar (i naţionalitatea sa, mintuiui, (apt care o plasa \
Comitetul Central al Rezis capitala Iordaniei eu misiunea bul tuturor pasaqerilor din scrie „A l Akhbar” , nu poale între stea şi planetă, i
tenţei Palestiniene a anunţat dc a juca rolul de interme rele două avioane. Guvernul Deoarece învelişul acestei
anularea acordului dc înrola diar intre comandourile pales R.F. a Germaniei a comunicat, să creadă că ameninţarea se- „protoplanste" gigant nu ^
re a focului. De altfel, două tiniene si ţările interésale în la rîndul lui, că va elibera cu iilă liî mijloacelor de trans era menţinut de o intensi- I
dintre organizaţiile palestinie eliberarea pasagerilor si mem trei palestinieni deţinuţi Ia port cîvtl este un act de re ELVEŢIA. In aceste zii« grâdino zoologică pentru copii din Rapperswill, construită în tate interioară adecvată,
ne de rezistenţă — Frontul brilor echipajelor au avut München in schimbul cetăţe Oiîmpui s-a dezagregat.
popular pentru eliberarea Pa convorbiri cu premierul ior nilor vesl-qermani reţinuţi de zistenţă legitimă*. 1962, a fost vizitolâ de două milioane de vizitatori. Atracţia grădinii o constituie „Delfîno- O Darie dîn sfărîmălurî- \
lestinei Si Fronlul democratic danian Abdel Moneim El Ri- F.P.E.P. In sfîrşit. la Londra, rium"-ul, cea mai more rezervaţie de delfini din Europa. le Olimpului a căzut pe \
popular pentru eliberarea Pa faî. şi cu lideri ai Frontului deşi quvernul nu a anunţai Soare, o altă parte a ,
lestinei — au resoins încă de popular pentru eliberarea Pa încă o hotărire, cercuri oficia
la început acordul amintit. lestinei. Nu au fost furnizate le consideră ca sigură elibe căzut in sfera de atracţie ’
planetelor
existente,
"ée presei nîci un fel de informa rarea tinerei palestiniene ce a schimb ridu-şî masa şi \
A M M A N 9 (Aqerpres]. —• ţii în leqălură cu aceste în a participat la încercarea ne orbita, iar cîteva r Htre ele \
Reqele Hussein al Iordaniei trevederi. reuşită de deturnare a avionu
a acordat puteri depline şefu Un purtător de cuvînt al lui companiei israeliene „El s-au transformat in plane- i
te noi printre care se nu-
A l” .
lui statului maior al armatei, F.P.E.P., citat de aqenţia Reu- e m u o m m o m i m w t m u
generalul Maebhour Hadissa. ler, a declarat că nici unul din M inistrul afacerilor externe mură şi PămintuL \
pentru a lua, în cooperare cu pasaqerii şi membrii echipaje al M arii Britanii, Alee Dou
forţele regale şi quvornul io r lor celor două avioane nu va glas Home. s-a întreţinut Victoria forţelor de stingă sînt o surpriză", deoarece so lea statului pe Jorge Alessan- doresc să-l provoace în acest WADA DAT IN }
danian. toate măsurile nece fi dus in libertate dacă nu vor marţi succesiv cu reprezen în recentele alegeri preziden cialiştii au reprezentat în a dri, cel de-al doilea candidat seclor vital de activitate. Nu JUDECATA 1
sare pentru a asigura calmul fi îndeplinite condiţiile formu tanţii diplomatici la Londra ai ţiale din Chile marchează un ceastă tară una din principa .in ordi-nea voturilor obţinute sînt excluse şi alte acţiuni în
$i securitatea pe întregul te ri late anterior. unor ţări arabe, cărora le-a eveniment poliţie de cea mai lele foiţe politice, iar în pre la alegerile de săptăraîna tre direcţia dezorganizării proce Un procuror din Tokio o ,
toriu al tării — o anunţat pos Inlr-o declaraţie dată ■publi cerut să folosească influenta mare importanlă petrecut pe zent. prin intermediul „Frontu cută. Aceste forte se bucură sului de producţie, mai ales respins o acţiune judecă- ,
tul de radio Ammán. cităţii. aceeaşi organizaţie a lor pe lingă F.P.E.P. pentru a continentul latmo-american in lui Unităţii Populare", au ob SÎ de sprijinul activ al unor acolo unde capitalul străin de toreoscă intentată primu- '
Această holărire a fost lua firmă că pasaqerii de naţio ;c pune capăt ..actelor nesă ţinui succesul scontat. companii străine în Chile, ca tino controlul. Dejucarea aces lui chirurg japonez care \
tă in urma unei reuniuni ca nalitate evreiască — bărbaţi, buite de violenţă''. ultim ii ani. Este pentru primo Faptul că victoria candida- re îşi văd ameninţate p rivi- tor acţiuni va depinde de ho- a efectuat o operaţie de i
In acelaşi timp, la Washing dală în istoria republicii cînd
ton, preşedintele Nixon i*a un candidat de stînqa — în î.ărîrea autorităţilor şi mai a transplantare de inimă, şi 1
care a fost acuzat de cri-
convocat marţi după-amiază persoana socialistului Salva les de riposta ce va fi dată dc mă. \
^
pe secretarul de stat W illiam dor Allende, cu sprijinul larg masele populare.
Roqers, m inistrul apărării al comuniştilor. socialiştilor, Nu sînt mai puţin periculoa Acţiunea împotriva Hr. I
M eivin Laird, ministrul ju sti elementelor dizidente radicale C O M E N T A R I U se nici manevrele pe plan po Juro Wada a foxî intenta
ţiei. John M itchell, si pe alt» şi al altor qrupări dc S'tînqa litic. Chiar în timpul campa tă de un grup de medici '
colaboratori. După cum a pre — reuşeşte remarcabila per niei electorale, Alessandri a- C ,re ,c?ns'deră că trans- 1
cizai purlătorul de cuvînt at formantă de a cîştiqa votul meninta cu recurqerea la for plantările nu sînt necesn- i
Casei Albe, Rnngld Zîeqler. au popular in detrimentul celor ţă, în cazul în care candidatul re. Datorită lipsei de
(ost examinate măsurile ce lalţi doi candidaţi — Jorqe A - Iului stînqii nu a fost obţinu leqîile în cazul aleqerii lui siiiKjiî va cîştiqa alegerile, probe, acţiunea a fost \
trebuie luate pe plan inievna- Icssandri. „independent” , re- tă cu o majoritate absolută, Allende. S-a vînturat cu persistentă, în respinsă. ^
lionnl pentru a se împiedica prezentînd cercurile de dreap ceea ce i-ar fi adus alegerea $i intr-adevăr, primul semn ultima lună. zvonul unei jm i-
deturnări de avioane în viitor, ta. şi Radomiro Tomic. din directă (el a întrunit 36.3 la al uneltirilor adepţilor lui nente lovituri de stat m ilitare Dr. Wada a efectuat t
în aebeaşi zi secretarul de partea Partidului democrat- sută), va face necesar un al Alessandri n-a întîrziat să se in Chile, fapt ce nu s-a mai prima operaţie de acest '
stat. W illiam Rogers a disru- creslin de quvernămînt. doilea vot — de această dală manifeste. Activitatea banca petrecut în această tară în ul lîl dîn Jaoonirr la 6 au- ^
lal problema pasaoeri.lor reţi Prin tradiţiile sale democra in Parlamentul tării — pentru ră — acest barometru deose timii 50 de ani. Zilele trecute, gust 1963. El o înlocui! I
nuţi cu ambasadorii h Was tice. fapt căruia îi este a tri a fi ales succesorul actualului bit de sensibil la evoluţia po doî dintre liderii dreptei —
hington a 10 ţări arabo. Răs buită în hună parte victoria preşedinte. Eduardo Frei. In litică din fiecare tară occiden Oarlos Antunes Aldunatp şi inima lui Nobuo Mîyaroki \
punzând Întrebărilor ziarişti slînqii Chile fnrp. totodată, această perspectivă. timpii) tală — a fost perturbată ca Jose Pnlricio Custamate -- co de Î 8 ani cu con a lui ţ
l o r . ambasadorul Kuweitului. notă disrordantă cu evoluţia rămas pînă la 2 octombrie, urmare a unor masive retra laboratori Apropiaţi ai Iul A- Voshîmoso Ynmaqulti de ^
Tnlal al-Chnussein. a declarat. politică a altor ţări latino- cînd va avea loc votul din geri de fonduri. Faptul a de tessandri, au plecat în lurnpe
In numele tuturor -ambasado amorirane unde elementele de Parlament, oferă un ei mp su terminat chiar o luare de po Deşte graniţă în speranţa do 21 de ani, r.ore a murit ^
rilor arabi, ră rănirii*' de n- dreapta din armată continuă ficient de manevră pentru for- ziţie din partea guvernului, a obţine sprijin. Unul dintre intr-un acc:dont. Pacientul î
lele de dreapta în încercarea
h i vioane „nu servesc muzei po să exercite o influentă hotă- lor de a deposeda pe candi care a avertizat că este hotă- aceştia se află in aceste zile a decedat şi el la 83 de /
rît să ia măsurile ce se ¡impun
în-
porului palestinian. Vom
ceroa — a precizat el — sa rîtoave. După cum remarca datul stîngîi de dreptul ce i-l pentru a preveni dezorganiza în * Brazi li a, iar altul In Arqen- zile după operaţie.
Miî de tineri, demonstrînd pe străzile oraşului Tokio impo- intrăm in contact cu coman ziarul uruquavan pro-guver- conferă cîştiqarea votului rea economică şi haosul pe tina. »
trivo prelungirii tratatului de securitate japono-ainericon. dourile pentru a le convinge namenlal „Accion", „pentru care elementele de dreapta ION PATRAŞCU
de aceasta". Chile re7.ullatele alegerilor nu popular şi de a aduce in faun-
Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva. str. Dr, Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 şi 11275. 4106!