Page 37 - Drumul_socialismului_1970_09

." ///////////.'///////////////////////////////////////////////////////////* /" ■ " //w .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! 5 _______________ _______________________________________ _ s

13 Dezvoltarea colaborării economi­
ce între Uniunea Sovietică şi
România

® La Viena s-a deschis
expoziţia „Bucureştiul astăzi“

m 0 Thant despre sesiunea

[liniară a Adunării Generale

a G.N.U.

m îngrijorare faţă de situaţia
creată frin deturnarea unor avioane I

ANUL XXII. Nr. 487o VINERI 11 SEPTEMBRIE 197J 4 PAGINI - 30 BANI - //.-//////////y //////////////. -

\
Acţiuni istem atice, i­ \ \ TELEX
b
s
\
\
ne hibzuite, u ă- 1 SfMPOZfON DE ţ t i
n
c
m
1 GEOGRAFIE PIZICA
1 A c a r p a t il o r t
1 La Bucureşti au înce­ ţ
ţ r pui joi lucrările Simpo­ \
d
c
suri e am p óm e t zionului de gcoqraile fi­
o
■
H
zică a Carpaţilor, orga­
de
nizat dc In s tllu liil
l
geografic al Academiei t \
» 1
I Republicii Socialiste
România. \
i La lucrări iau parte î
1 academicieni, cadre di­ I
Colectivele de munca din industriei locale luinndorene plan la l.l L. Brad. Aşa de c- dactice din invăţăm inlul •»
întreprinderile de industrie lo­ pun prisma acestor cerin|c, se xcmplu, la liecare mir de bu­ l superior, cercetători in \
ia li au rcuSd ca în primele poate alirma cu certitudine că căţi cărămizi am cheltuit cu i domeniile geografiei, i
H luni ale anului să-şi depă­ laturile calitative ale activită­ 246 lei mai mult decit ne-am î
şească sarcinile de producţie, ţii desfăşurate pînă acum nu planificat. Si aceasta, numai gcotizicii şi biologici din
şl i
să pună la dispoziţia consu­ sint in măsură să satisfacă. In din cauza fluxului lelinoloqic j ţara uoaslră. precum
matorilor o gamă variată de primele 7 luni s-a operat un dc la labrica de la Vata. care numeroşi specialişli din S
Franţa, Olanda, Polonia. i
produse, să livreze unităţilor volum mare de cheltuieli pesle nu este hine pus la punct. Anglia, nulqarla. Elveţia,
economice cu care cooperează Cuptorul de ardere are o ca­ I I
ra n lită li imiporlanle de materii pacitate mult mai mare decit I Ungaria şi U.R.S.S. Cele ţ
prime. posibilităţile de uscare a rtifi­ I peste 45 comunicări şti­ 4 t
Creşterea şi diversificarea cială, iar vaqonotele care vin In atelierul mecanic nr. 2, din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara, strungarul Locher Oscar măsoară cu precizie di­ i i inţifice înscrise pe agen­
producţiei de la an la an in­ Eficienţa economică încărcate de la cuptor nu pot Foto : V. ONOIU da simpozionului abor­ 1
cumbă lucrălorilor din jndus- intra direct în tunel. Astfel că. mensiunile fusului de la rola cajei de 1 300 mm. î dează ca teme principa­ i >
iria locală sarcini de ordin sînt necesare manipulări supli - le : clajarea proceselor }
calitativ deosebit de importan­ în industria locală roervlare. iar o cantitate mare I flztco-geograilce in Car- 4 »
te. Conducerile înlreprinderi- de producţie se rebu>toază. Ba ţ paţl şl rcconsllluirea pei­ 4
lor. a Direcţiei de induslne mai mult, în acelaşi cuipîor 1 sajului flzico-qcoqrailc
locală, cadrele de specialişti ardem şi calcarul pentru fa­ IN CONTUL REFACERII 1 al lanţului carpatic. Í
sini chemate să-şi intensifice bricarea varului. Or, in con­ Regularizarea unor
saroin.ile de plan.
ceea ce a
preocupările penlru punerea condus la nereali/area bene­ d iţiile in care varul arde la I O NOUA PROMOŢIE
în valoare a noi posibilităţi de o temperatură de 1 400 de qra- Calităţile civico şi morale ale tinerilor utecişti din I DE CADRE \
inducere a consumului de ma­ ficiului prevăzut cu peste 1.5 de Celsius. iar cărămida la cadrul Complexului CP.fi. Petroşani au fost mereu cursuri de apă ? SANITARE \
terii prime si materiale, com­ milioane lei. Cele mai mari W)0 grade Celsius, perturbate­ reliefate, în anul curent, prin prezenţa entuziastă a. a- i I In aceste *Hc şl-a În­
bustibil $i cnerqie, de creşte­ nerealizări se înreqistrează la le ce le creează acest feno­ testora la numeroase acţiuni de interes obştesc. 1 ceput activitatea o nouă i
re a indicilor de tolosire a ca­ 1.1 1 . Brad, a cărei activitate men in folosirea raţională a O frumoasă participare au dovedii, zilele trecute, ute- I promoţie de cadre sani­
pacităţilor de producţie Şi a in această perioadă s-a soldat capacităţii cuptorului şi asu­ ciştii din alelicrul de zonă şi de la revizia dc vaqoane Intre alte activilă(i, lucră­ se execută fn lo m lilă titc Ra­ tare — 4 212 absolvenţi l i
tim pului de lucru, îmbunătăţi­ cu o pierdere de 1,3 milioane pra calităţii producţiei nu sînt a complexului feroviar de aici. Din timpul lor de răqaz. torii de la O ficiul dc ca­ portei. Bani Marc, Sintă- ♦ ai şcolilor tehnice şi 1
lei.
)
rea calităţii producţiei, spori­ de neglijai. La toate cele a- tinerii ceferişti au dăruit 200 de orc muncii de refacere dastru, proiectare şi gospo­ măria-Orlea, Lăpuşnic, Briz- \ i
rea qraduhu de com petitivita­ — In cadrul întreprinderii lălale se mai adouqă un vo­ a atelierului dc zonă. tare a avut dc suferit In n-noa dărire a apelor Deva desfă­ nic. Gcoagiu şi altele. Stadii 3 130 absolvenţi al şcoli­
lor prolcsionale sanita­
te a produselor. Ţoale aceste noastre sini cîteva sortimente lum mare de cheltuieli cu des- inundaţiilor din luna iunie. Prin aportul lor, atelierul şoară o muncă susţinută în mal avansate de execuţie a i \ re. 4
preocupări trebuie să-$i qă- de produse care ne costă la capert.ările pentru asiqurarea şl-a relua*, recent, activitatea la întreaga sa eapariîale. vederea apărării localităţi­ regularizării cursului apelor \ Repartizarea în pro­ i I
sească în final cfeclul înl.r-un ora actuală exaqerat de mult rezervelor de calcar şi întreţi­ Tinerii din Complexul C.F.R. Petroşani înscriu rezul­ lor îm potriva revărsării ape­ şi apărării m alurilor s-au în- j ducţie, efectuată după un i
volum sporit de bonei; — nc spune tovarăşul Petru nerea şi funcţionarea uiilaic- tatele munci! lor obşleşli în rindul succeselor cu tare lor. registrat pe rîurile Muncclu,
lor, astfel că în loc ca la fie­ înlîmpină sărbătoarea centenarului căii ferate Pe- studiu alcnt privind ne­ 4f
Dacă analizăm jo/uKalele TodcTeanu. şeful serviciului care tonă de var să obţinem troşani-Simeria. In prezent astfel de lucrări Brod şl Şirei. \ cesarul dc cadre de că­ Í
un beneficiu de G lei. înregis­ \ tre M inisterul Sănătăţii, 1
trăm o pierdere de 86 de lei. a urm ărit ca, fn general, 4
Noi modernizări în depoul ţial au fost planificate să a­ t 1 asistentele să (ie dirijate
Lista sortimentelor rare ini­
spre noile unităţi sanita­
de
re, spre sectoarele
C.F.R. Simeria ducă beneficii 1.1 L. Brad şî Activităţi Efigii tinereşti în cronica muncii patriotice 4 T consultaţii şl fn special i
care in realitate au acumulat
mari pierderi poate îl com­ \ in acele locuri dc muncă
De clirfnH în depoul C.F.R. Simeria s-au terminat I în care pot da un maxi­ i
lucrările privind buna deservire a parcului de locomo­ pletată si cu piatîa spartă din privind 1 mum de randament.
tive $| vagoane. In acest scop s-ap pus in funcţiune două rocă sedimentară, mobilierul In acest an. numeroase ţ
rezervoare de combustibil de mare capacitate, Instalaţii destinai în alara fondului pie­ FIECARE ORGANIZAŢIE U.T.C.- dlrec|ii sanitare judeţe­ L
penlru descărcarea materialelor din vaqoane, Instalaţii ţei. .prefabricatele din beton $i propagai*- ) ne şl în mod deosebit ţ
pentru alimentarea locomotivelor, un canal de revizie, altele. 4 ţ organele dc resort din i
lin ii ierafe penlru acces Ia punctele de alimentare şl o judeţul Iaşi s-au preocu­ }
modernă iastala|le pentru sllnqcrea incendiilor. A. MOLDOVAN | da tehnica * T pat din timp penlru asl- i
Toate acestea vor contribui substanţial la reducerea 0 BRIGADĂ PERMANENTĂ \ gurarca unor condiţii bu­
im obilizărilor capacităţilor de transport feroviare, |a i ne de muncă şi viaţă noi­ \
creşterea volumului de mărfuri transportate şl sporirea i lor cadre medii.
Indicatorilor de utilizare a materialului rulant. In trimestrul III pe a- j I t
qenda de aclivilâ ti a ; 1 a t r a c ţ ii \
Clubului sindicalelor din [ 1 TURISTICE
Pelrila figurează mai \ A LUCRĂRILOR VOLUNTARE l Frumoasa staţiune bal- \
multe acţiuni privind pro- j nearâ Bradul din Topii- \
l paqanda tehnică. j t fa, judeţul Harghita, — i
Fn această arie de j Cronica vie o muncii voluntar- în vostul cîmp al activităţii pa­ rate în contul Comitetului jude­ i important punct turistic J
preocupări s-a înscris şi ! pathotice din primăvara şi va­ triotice. ne-au îndemnat să or­ ţean ol U.T.C. I « din inima Carpa(ilor O- \
organizarea recentă a ! ro acestui an a consemnat en­ ganizăm o discuţie cu tovarăşul - E concretizată. în aceste rlentafl, a rezervat oas- 4
| linei Interesante mese rn- I tuziasmul şi energia a mii şi Micoîae Jurca, şeful secţiei e­ rezultate meritorii, o moi in­ \ peţilor în acest an noi .
tunde. Ia care au parii- j mii de tineri din judeţul nostru. conomice a Comitetului jude­ tensă preocupare a orgoniza- \ Şi plăcute surprize. A ici î
opal arlllicieri din zone- i Prezenta lor — lie că a fost vor­ ţean al U.T.C. fiilor^ U.T.C. pentru îndeplinirea a (ost amenajată o tabără \
Io I si I! ale exploatării, j ba de colectarea fierului vechi, - Ar li bine ca la începui să şi depăşirea obiectivelor pro­ 1 de 25 de căsuţe lip cam- l
Conduse cu rom pe lentă î de construcţia drumurilor sou faceţi o succintă teferire Io puse ? 1 ping cu cile două locuri !
* de ino Constantin Oan- ! o obiectivelor social-sportive, succesele obţinute de tinerii — Evident. Şi. eo urmaie a fiecare, ¡ar vilele cxislcn- )
i cea. Inspector-şel cu î de întreţinerea culturilor ori de hunedoreni. pe şantierele mun­ unei moi bune planificări şî or­ I te au fosl dotate cu mo- 4
proiecţia muncii la F M i sâdîful florilor — o făcut dovo- cii voluntor-palriotice. ganizări a muncii Io toote ni­ r hllier ş,- u titită |i nccesa- i
Pelrila, dKculîile au avut da înaltelor călită!» civice o a- - Rezultatele oglindesc por- velurile — începind cu organi­ \ *e unui confort corespun- '
ea temă ..Respectarea mă- celoro ce ştiu să reediteze, prin ticiporeo efectivă şl entuziastă zaţiile U.T.C. din secţii. între­ 2ăl*»r. In prezent, slatlu- \
■ surilor de puşcare în fapte, epopeea scrisă de bri­ a tinerilor noştri pentru înde­ prinderi - om reuşit ca, în a­ nea dispune dc 28« de l
abataj — măsuri ce se gadierii de peste două decenii. plinirea obiectivelor cu care cest an. să reolizăm si să de­ \ locuri de cazare Una .
I impun pentru păstrarea Porlicipareo conştientă, deli- sîntem anqojoţî în întrecerea păşim obiectivele propuse pen- 4 din atracţii o constituie. )
materialelor explozive în herotâ o tinerilor la fiecare ac­ ce se desfoşooră în toote jude i desigur, bazinul de apă 4
ţiune a făcut ca. în prezent. ţele tării. Să enunţ o cifră : Interviu consemnat de i
subteran“ şi au trezii un termală bogată In săruri i
Comitetul jude|eon al U.T.C. să 32 000 000 lei. Eo reprezintă va- LUCIA LICIU
farq interes în rindul loareo economiilor realizate de 1 adcali no-calcice, magne-
In ultima perioadă, la Deva au fost construite depozite spaţioase, atît pentru produsele in­ se numere printre organizaţiile ziene, mezotcrmale, lilpo- \
participanţilor. tinerii hunedoreni în întrecereo
dustriale, cit şi penlru cele alimentare. In imaginea de faţă vă prezentăm depozitul I.C.R.T.I., a fruntaşe în munca voluntor-po- patriotică.. La aceasta se adau­ tone. .
cărui contribuţie la buna aprovirionare a magazinelor de textile şi încălţăminte este deosebit de triotico. Acest fopt eo şi do­ gă încă I 100 000 lei — valoo* 1 Friimosul peisaj al sla- )
importantă. M. CHIOREANU \ Dunii va fi îmbogăţii în ')
rinţa de o cunooşte perspectiva rea economiilor finanţate, vi- acest an cu o nouă con- \
) slnic|lc — un mare şi .
\ modern han turistic. '
SE POATE INVOCA LIPSA DE FURAJE CÎND 4 Cheia — staţiune pito- ^
\
O
In cadrul noului <om- i
\ plex turistic construit la '
)
Ţeastă de pe Valea Te- \
ACESTEA SE DEPRECIAZÁ ÎN CÎMP ? Pagina a Il-a i ieaim iilm - a losţ dat . '
fn iotoslntă Un hotel n i
\ I C0 de locuri. Ţ 0| aici, \
,
vor funcţiona un res-
\ taurant cu braserie jj i
- Un vechi proverb spune că ferma zootehnică nu s-a trans­ ducţiei şi a muncii în agricul­ de posibilităţi şi cerinţe — In neglijenţa de acum va fi l
.qospodarul se cunoaşte după p o r ţi pînă acum «¡ci jumă­ tură prevede cu claritate mă­ privinţa însilozării rcstunlor scump plătită la iarnă, cînd R itm u ri terase, un maqazin cu \
oqradă". Răslăknăci.ndu-1. s-ar tate din cantitatea de fînori c- suri care. aplicate, concură la vegetale. Nu pot ii iqnorale ’ unităţile vor fi nevoile să-şi ( } produse de artizanat. »
putea zice. lără teama de a xistentă şi nu s-a însilozat rezolvarea unor astfel de pro­ insă condiţiile defectuoase în procure furaje din alte părţi. Pistă pentru parcarea
greşi, că bunii crescători de nici o tonă de luraje. Intr-o bleme. ni s-a spus că nu a care se realizează lucrarea. Surprinde faptul că prin a­ \ âiilolurism eior $j a<le .» i
animale se cunosc după felul asemenea situaţie se pune în- fost dată nici o sancţiune de Gropile de siloz nu au lost ceste cooperative trec şi ca­ i ş nilăţi de servire _ - ,?a- i
m m arată depozitele de nutre­ trelxarea ^ sînt epuizate oare către conducerea C.A.P. sau curăţate şi reparate, ceea ce dre de la organele aqricole \ în finisaj.
ţuri. Intr-adevăr, în cazul coo­ toate posibilităţile de a aco­ de consiliul popular comunal pune sub semnul întrebării judeţene care, deşi au datoria NOI î
perativelor aqricole din Bâcia, peri deficitul din balanţă ? pentru a-j determina pe tot» calitatea nutreţului. Deşi pc- să urmărească, între altele, hune dor ene \ t ip o d im e n s iu n i \
Simeria, Sîntandrei, Pricaz şi Nicidecum. Ca dovadă că aşa cooperatorii să-şi îndeplineas­ ricolul deprecierii silozului modul cum se asigură baza \ de v a n e ^
altele, qrija penlru slrîngerea stau lucrurile, preşedintele că îndatoririle ce Ic revin. este evident de pe acum, inqi- furajeră, nu întreprind nici o Specialiştii Ltzine] n,<v 4
tuturor resurselor de furaje C.A.P. ne spunea că unitatea Din cauza inundaţiilor, po­ nerul nc-a asigurai (!) că „nu măsură concretă în scopul im ­ i
stă pe un prim plan al preo­ ore cîteva zeci de hectare o­ sibilităţile cooperativei aqri­ vor li pierderi, chiar dacă pulsionării acţiunii de slrîn- talurgice dîn Bacău au '
cupărilor orqanizatiilor de par­ cupate cu mirişte (am aflat că cole din Hărău de a şi asigura gropile nu se acoperă într-o qere şl depozitare a nutreţu­ 1 1 asimilai în producţia de \
tid si conducerilor de unităţi. nici recoltatul fînatutilor natu­ din producţie proprie furajele săpiăinînâ". Ori( urp, “cb o sin- ) se,iP noi llpodimensinni 4
Aşa se explică de ce la fer­ rale nu s-a term inat!), care nu necesare au fost serios afec- qură combină de siloz c greu rilor. de vane penlru condur- ,
mele zootehnice s-au depozi- a fosI arată deoarece se in­ fa-le. Ne aşteptam, deci, ca dc presupus că sc va reuşi ta \ lele magistrale de aduc. \
lal însemnate ra n iiiâ li de fî- tenţionează să fie cosită. De măcar resursele care au rămas porumbul de p r 100 de hecta­ \ ţiune a ape| şj penlru \
nuri şi s-a însilozat o bună asemenea. In cultura de car­ să fie gospodărite cu maximă re să se conserve în condi- i . 1 »»¡(jaiii. Fi au realizat, i
parte din rosturile vrqelale. tofi se găsesc oanlilăti apre­ chibzuinţă. Dar, inginerul Cor­ respectării cu strictele a după studii orjoinalr *
Există insă şi o altă calo- ciabile dc resturi vegetale ce nel Tărăpoancă ne-a spulberat normelor impuse de lohnolo- \ vane-robineti. Cu d!ame \
qorie dc cooperative aqricole pot fi Insilozale. La nici una orice iluzie in această pri­ qia acestei acţiuni. l 1 iTe de 150 pînă la I 700 I
unde. deşi în cinip se allă su­ din acţiunile respective. Insă, vinţă. C a re ra de. felul celor sem­ mm. a căror greutate rs- .
le de tone de nutreţuri, s-au nu s-a schiţai vreun gest. — Cu qreu găsim 2-3 coo­ nalate se întîlnesc şi la coo­ î te mai mică cu 50 la su- '
dcpoziiat şi conservat cânii- Cauza ? peratori care să vină la trans­ perativele aqricole din Sîrbi. tă fată de tipurile fabri- ^
!ăti neglijabile de fibroase sau — Nu mai vin cooperatorii portul linurilor de Iriloliene Răduleşti $i Mirsău. La liecare cate curent în tară D»» l
suculenie. Printre acestea se la lucru. S-au sălăurat de de pe terenurile unde urmea­ din unităţile amintite sini mi­ \ asemenea, s au introdus 1
situează şi C.A.P. Bărăşli. coasă (!) afirma preşedintele. ză să arăm $1 să insămîntăni nusuri in q rijorăloare la unele \ in fabricaţie vane cil co- \
Ne-a surprins uşurinţa cu ca­ Fste de neînţeles cum se culluri de păioase, nc relata sortimente de nutreţuri. Cu i i m enii automatizate sau 4
re preşedintele unităţii res­ acceptă o asemenea situaţie : inginerul. toate acestea, nu s-a transpor­ ţ cu manevrare locală, do­
pective. loan Răsădea, şi in­ peste 600 de cooperatori să Situaţia este cunoscută şî de tat din cîmp nici 30 la sută mi . 1 tale cu echipamente de 1
ginera Adela lacobescu p ri­ privească cu pasivitate la ze­ către tovarăşul Ion Cănija. din cantitatea de linuri exis­ t telecomandă, care vor l
vesc problema pregătirii ier- cile de tone de nutreţuri care preşedintele consiliului popu­ tentă. iar inşi loz an? a resturi­ putea fi folosite cu a- (
năr-ii animalelor. Inlerlocnlo- se pierd pe cimp în timp ce lar comunal, dar nimeni nu se lor vegetale a rămas la peri­ a-, m m i I celeaşî rezultate şi ţn
rii apreciau fără pic dc îngri­ — aşa ni s-a precizat — ani­ (pndeşte să întreprindă vreo feria preocupării de sezon a \ industria petroliferă sau \
jorare că .unitaiea are înre­ malele cooperativei nu au asi­ acţiune roncrelă pentru ieşi­ O expresie concretó a spiritului gospodăresc : furajele s-au strâns şi depozitat cu grija. chim ir j “ *
gistrat un deficit de circa 400 gurate decît raţii de întreţine­ rea din impas. S-a făcut cî!e consiliilor dc conducere şi ca-
tone iînuri si suculente“ . La re. Deşi Jegea organizării pro­ ceva — destul de puţin fată dtelor tehnice. Fără îndoială.