Page 38 - Drumul_socialismului_1970_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4876 £ VINERI 11 SEPTEMBRIE 1970

; „SARMIS" LA PRIMA EDIŢIE

I Inlre 20-27 saptem brie, ¡udatul toate potentele culturale |l a rtis­ cultură din C apitală fi ju d e ţ (Io
| H unedoara «a cunoajla o inedită tice de care dispunem. O ră flle ) ; o je iă to U O litera ră , co
■ ţi am plă săplăm lnă culturală, în — „Ş o im ii” coincide cu m anile*- va avea loc la Cigmău, Intltulotâ
} cadful căreia, m a n ile ilă rile «or ţă rile p rile ju ite de comemorarea a „O m a g iu lui Ion B udai-D eleanu” )
avea înscrise pe generic numele ISO de ani de la m oartea Iul Ion cu p articiparea m em brilor cenaclu-
e vo ca io fislo ric „S o ra rii". B udai-D oleanu. Fără îndoială că iilo r litera ro din ju d e ţ ; spectaco­
- Ideea o tg a n iiâ rii prim ei edi* argum entul acesta va determ ina a- lu l „T re i « e i de la ră s ă rit" de .
(II - ne ipune praf. C om tendln ■orea unor a cţiun i In sfora lite ra ­ B. P. H afdeu, In Interpretarea Tea-
Clemente, preyedlntele C om itetului tu rii... Iru lu i do stot din Petrofanl ; slm- I
judeţean pentru cultură yi artă - - Do fa p t, m anifestările vor g ra ­ p o ile n u l „C en te n a rul SacielătK j
a pornit de Io d orin ţa n o a itră de vita In Jurul a două mari eveni­ pent/u crearea unui fond do loa- j
| a avea p rile ju l co în cadrul unor mente. Prim ul, cel a m in tii, va avea tru romăn In Transilvania* cu por« ;
! a cţiun i continue yl de anvergură reservate trei d in cele „fa p te iile tleiporeo m em brilor s o d o iâ tii de ]
| >ă cuprindem rem arcabila deivol- c u ltu ra le " ; a l d oilea, care va po* lllo le g ie fl In vita ţi din Oradea, j
i tare culturală |l a rliitic ă a jude* larlxa a la n fla in special a iu b ito ­ Sibiu, Caroj-Sovorin etc. j
(ului. Desigur, o parte d in mani* rilo r artei dram atice, va fi sărbă­ — După cum re iu ltâ din leetura
te i târî le cuprinse In program ul lăp* torirea centenarului „Seelet&tH program ului săptâm inil culturale
| lă m in il s-ou d e ilă fu ra l ) l plnă a* pentru crearea unul fond do tea­ „S a rm Jj*. (andin (o este de a pu­
| cum (festivaluri, treceri - In revistă tru tn Transilvania**, societate le­ ne In evidentă efo rtu rile ţl preo­
gată profund da m eleagurile hune- cupările oam enilor do ftiln ţo fi
i ale lo rm a (iilo r artistice de am atori, desene. Amintesc cileva din m ani­ cultură hunodoreni.
J sim porioane, sesiuni ftlln ţlflc e , In- festările ce flguroesă In ..reperto­ - In d iscu tab il, acesla este unul
• tiln iri cu oameni de artă | l cui* riu l* nostru i o sesiune de comu­ din scopurile majore alo m uncii
nicări fliln fjllc e „ Io n Budal-D olea- n oo ilro .
- tură | . a j , dar acum vor putea fi
nu — ctito r a l lite ra tu rii moderne*
j concentrate Intr-un program unitar cu p articiparea unor oameni de C. DROZD
D ragostoo, «cest sentim ent profund
Y- f l nobil« o n o i, dor f i dulce, ordo
asemenea cărbunelui aprins pe care
nu-l popi stinge cu toate apele pă-
m intului. fi cel care „îa c e ” de ea,
V Universalitatea creaţiei lui ta ce ca de o boală grea t „D e *o r
Ca un cerc fi bună dragostea/ Nime* n-cr săcea
de ea,/ D ar drogoslea*i foc nestins,/
!■ Arde, unde l-o aprins |/ Cind la ini*
mă so pune,/ Te arde ca un cât*
L Trupul tău ore miros de lumină ; bune...*.
o, cit de fragedă a pielea ta I Aeeste stihuri culese din salul Chi-
; s Cînd te mingii, parcă as înota George Enescu lid , ju d e ţu l H unedoara, merită a ti
y printre nuferi, într-o noapte senină. tru c o n d u ila po caro o degajă i
cita te pentru sinceritatea lor f l pen*
y dragostea a sim plă, curată, fru­
moasă fl do aceea a puternică. Lip­
y Te Iubesc, as striga, dar as păta Sa pătrunzi măcar o clipă sulte pentru orchestra (printre propagării permanente peste sa ol aduce splendidul Incendiu al
in im ii, tugrowit cu a llta m ăiestrie de
clipa albastră cu-n strop de rugină
şi-ar li lumina atît de putină, In universul celui care, cu ar­ care Suita a 3-a Săteasca“ — hotare, alături de lucrările sa­ poetul popular. La d rep tul de a iubi
nu numai că nu renun(ă nim eni, ci
y cuşul, bagheta sau pazia a 1938). în care folclorul cunoaş­ le, care căpătaseră un incon­
câ-n miezul uimirii as înceta. transfigurat muzica, înseamnă te o transfiqurare subtilă! trei testabil prestiqiu internaţional, e In stare, In num ele dragostei, de
I sa te apropii de culm ile ce simfonii (1905, 1913, 1919), £a- orice sacrificiu. din C hltld, auslnd da
O
tinărâ
Şi totuşi, de peste tot vin înspre tine, a creaţiilor unor compatrioţi, plecarea b ad e lul, so m etam orloiea-
1 poarlA amprente geniului, la re prin maturitatea concepţiei, atrăqînd astfel alentia asupra
ca un cerc tot mai strîns vin înspre tine, care a ajuns compozitorul, vio­ excepţionala măiestrie armo­ tinerel şcoli muzicale româ­ t i perpetuu, numai să se a (in ă me­
1 de dincolo de hotarele mele. lonistul, pianistul, d irijo ru l şi nică, polifonică şi orchestrală, neşti. reu In preajm a iu b itu lu i. „A u lit-a m
din d oi c u ci/ Câ «rei bode so le
1 pedagogul Georqe Enesu. Li­ prin dimensiunile lor, repre­ In zilele noastre, opera e- d uci,/ Să te duci p rin lum ea mare/
Ca hoţii sosesc, ca somnul, ca moartea... Ca să scapi de supărare./ Du-mâ
1 rică prin excelenţă, muzica zintă monumentale fresce so­ nesciană este tot mal frecvent bade f i pe m ine,/ Unde-I merge-oi
Nu mai ai unde să fugi I Doar in partea lui pare un nesfirşit cintec nore ; o Simfonie dc cameră interpretată, a>tit în patrie, cît II cu tin e./ De (i*o cădea cu ruşi*
1 de pretutindeni a brotelor mele. duios ce străbate spaţiul cu pentru 12 instrumente solisti­ si în principalele centre muzi­ n o,/ Fă-mâ briu pe lingă lin e / De
1 ritm ul molcom al dulcelui grai ce (1954), în care folclorul a- cal© ale lumii, compozitorul (i*o cădeo b riu l greu,/ Fă-mă lum i­
nă de său/ Şi mă bagă-n sinu tău” .
moldovenesc. O «precocitate fă­
tinqe un înalt qrad de rafina­
ajunqînd să Ile recunoscut —
y Colind de ră seaman îl face celebru la ment ; o Simfonie concertanta după cum sublinia reputatul
16 ani cu „Poema
română",
pentru violoncel şi orchestră
Antoine
francez
muzicolog
V despre oare Sainl-Saens. ci­ (1901). Golea — ca unul dintre cel
tind manuscrisul, a exclamat
Creaţia sa capitală, opera
i îm brăţişîndu-1 : „Et bien, voi- „O edip“ , după libretul Iul Ed. mal mari muzicieni al seco­ Cîntece de
lului XX. Profund naţională
y nouă miri lâ P .„ „Ştii ce v re il". De fapt, Fleg este străbătută de un în spirit şi conţinut, creaţia
I sese o dată cu Valsul In M i continui emoţional qeneros şl lu i Enescu a contribuit în ma­
debutul componistic se produ­
y Nouă stele logostete - au trecut Romantică bemol major pentru plan creat intens şl se distinge printr-un cii româneşti pe scara celei u­
niversale. El a luptat pentru dragoste şi
re măsură la ridicarea muzi­
lim baj poetic, evocator si dra­
y din văzut in nevăzut călătoare la vlrsla de 6 ani. matic. Ea cuprinde $1 trans­
Si s-a făcut fiecare o floare
Apăruse un nou astru pe
I Si nouă flori pînă-n zori au crescut. Mustea a vin şi-a cintec de departe, firmamentul muzicii, a cărei puneri ale unor elemente fol­ aceasta nu numai prin muzî-
In
clorice, pe planul unei înalte
ră. ci şl pe tărim social.
a cintec vechi şi-a vin de toamnă lungă ; menire, după cum afirma în­ generalizări, cu mijloace de 1913 a înfiinţai din beneficiul
y Nouă brazi-îîrtoţî, fulgeraţi de topoare, sta luna peste vreme intr-o dungă i suşi George Enescu, „este sa expresie caracteristice artei concertelor sale premiul de dor din Cliitid
dinspre soare s-au rupt si-au căzut; lâsîndu-şi amfora să se deşarte. stingă urile, să potolească pa­ contemporane. compoziţie ce-i poarta numele
I s-au cioplit pe-amuqurit şi s-au făcut tim ile şi s-apropie inim ile în- Ca violonist şi pianist, arta şi care a consacrat pe mulţi
stilpi subţiri la nouă miri, fiecare. Un vint mlădiu, cercind să mă aiungă, i tr-o caldă înfrăţire, aşa pre­ reprezentanţi de frunte aî mu­
y intra in plopi sunindu-i intr-a parte ; cum a înteles-o măreaţa anti­ sa interpretativă s-a caracte­ zicii româneşti.
rizat prin naturaleţe, sensibili­
De se in tim p lâ ca dorul să n-olbă
y Cerul înalt s-a surpat Ia pămînţ, şi felinarele cu sticle sparte chitate, creînd m itul Iul Or- tate, bogăţia coloritului, varie­ Concursul şi festivalul in­ m ultă colo de străbătut, ftiindu-sa
tuceleri amari s-au Irînt si-ou răsfrint zbateau un rest de flacără prelungă. leu“ . tatea nuanţelor şi îmbinarea ternaţional „Georqe Enescu“ , a ilo p la t, îndrăgostitul pleacă cu «I
componistica a­
y vaer de aer de-a lungul, de-a latul. bordează aproape toate forme­ atenţiei acordate substanţei inaugural în anul 1958, de că­ im preunâ. „F o a ie vorde prun ife r/ Ba­
Creaţia sa
te murgu din p ic io r/ SA*I pun şaua
nostru, reprezintă
tre statul
y Apoi au venit de Ia mi nouă cai ; tar eu tăceam şi ascultam cum sună le şi genurile muzicale. Re­ muzicale cu virtuozitatea, o cea mai înaltă cJnstire pentru b in iyo r/ Să mă duc unde ml*i d o r".
rotundul cint al orelor din strună
Un rem arcabil cintec chitidean e*
boqată şi rafinată paletă ce se
mirii au încălecat şi-au plecat cu inliorînd întregul nevăzut ; flectând dragostea pentru po­ distinqe prin sonoritatea or­ marele fiu al poporului ro­ g lin d e fte m otirele pentru care in
y pe uliţa mare, sâ-î vadă tot satul. porul din m ijlocul căruia s-a chestrală a execuţiei. Reperto­ mân, care In dragostea sa ia­ inim a fetei in ce lţe fte dragostea.
„Frunsă verde măr d ungof/ M indru-I
y şi inima, de dor inspâimintatâ, \ ridicat şi cu a cărui sensibili­ riul său a cuprins întreaga li­ ră marqim pentru muzică, a­ badea |( frumos/ Cu căciula dotâ-n
tate s-a identl-ficat, Enescu a
i te aştepta să vii din altă dată, creat o muzică cu un vădit teratură a instrumentelor. Dc firma la sfirşitul vieţii : „...a- Jos/ Cu tdrănoano Io picioare/ M in*
o flo are /
ca
dru-l
M îndru-i
badea
junqtnd la liman, privesc In
pindind o stea ce, încă, n-a căzut. caracter popular, naţional şl aceea, pentru multe nume ce­ urmă oceanul vieţii. Valurile badea fi ch ilo t/ Cu cheplarul în flo ­
lebre ale muzicii era o cinste
ra t.,,“ .
realist. Opera Iul reprezintă o
Uneori, seara... \ artei să aibă alături de el In for­ se pierd în depărtări şl nu şte coordonatele •) obişnuite. O la ­
Putereo dragostei trece uneori po­
pi'ldă de însuşire şl dezvoltare
mai rămînc decît o oqllndă lu­
tă Ifl
lubeffe a tit de intens bădi-
maţii de camera pe
Enescu.
creatoare a cuceririlor
ţorul, in cit l-ar integro în tootă fiin ­
cie care răsfrînqe ceru) — ce­
muzicale europene, de îmbina­
re a acestora cu tradiţiile mu­ Astfel, au fost Pablo Casals, rul meu — muzica...". Şl mu­ ţa so, pentru totdeeuno. „B a d e , griu
fi/ Pe dorin ţa
in im ii/ Ba­
dacă ol
zicii folclorice şi profesionale Thibaud, Corlot. Cassella Da­ zica sa îşi continuă călătoria de, eu te*af semăna/ $• varo le-as
Uneori, seara, statuile pier româneşti. Chiar şi în lucră­ vid Oistrah şi alţi artişti de vrăjită, dezvăluind lum ii în- secera/ Şi te -a f loce stog in prag/
te-af im blâ tl
<u d ra g / Şl le-os
Şi
şi rătăcesc pe cimpîile lunii rile în oare se manifesta In­ seamă. m âcina m ărunt/ Prlnlr-e moară de
pînâ la ziuă, cind le strigă păunii fluente ale muzicii franceze Un merit Incontestabil al treqi sufletul poporului nostru. a rg in t".
A num ite reguli de com portare ale
luminii, rotindu-şi coada pe cer. sau germane, ori în acelea ale solului nu perm it feciorului so „ro a ­
\ căror continui nu presupună* marelui Enescu este acela al M. BODEA dă* prea m ult pragul fetei iuoito.
Femeie, la noapte leagâmâ-n funii, neapărat forma naţionala. * cri In tiln irc a se lM « i- in -poartă sau in
pune la uşă zâvoare de fier ( de pildă. Suita I „în stil cla­ m ijlocul n a tu rii; . Op aceea, pftrţusva-
ra, tinere(ea a nului, cu leagănul ei
Luna pindeşte cu ochiul sever sic“ pentru pian, sau chiar o­ de verdea(ă f i Hori, pare a fi ano­
Să-mi stingâ-n cenuşă de piatră, tăciune. \ pera „O edip". so vădeşte le- tim pul cel moi prie lnic pentru d ra ­
qatura cu folclorul românesc, Ioana Diaconescu: goste i „D rog o ste a -i o floare rara,,
Ş l-nflarefle-n prim ăvorâ". Feciorii r ‘
In zori statuile se-ntorc pe pâmint prin utilizarea formelor sale marcă nevinovăţia cu care Ielele
spălate de lună, brumate de vint, modale, ritmice, (ntonationale. In dragoste : „M in d ro ochii toi cei
m ici/ Cind îi urci, cind ii rid ic i,/ De
surpate-n tăceri şi-n singurătate. ţ Printre lucrările Iul mal de 10 Inim ă mo m ifti/ Cind Ir urci, cind
seamă se numără : „Poema ro ­ 11 co bo rî,/ De la Inim ă m -om orl".
D orul ia n a fle re din dragoste »1
La noapte, cind luna pe cer s-o uita. ' mână" (1897), care întruchi­ Jumătate zeu“ de aceea o caută. Fără eo nu poate
femeie, închide-mă-n inima ta, \ pează o serie de tabtourl su- tră i. De dor ca f i de dragoste nu
jumătate dor, jumătate păcate^ (j qestlve ale vieţii rustice l doua po(l scăpa : „D o ru meu pe unde
rapsodii române (1901 — u m b lă / Nu-l pasăre sâ-l ajungă/ D o­
NECULAt CHIRICA \ 1902), caracterizate prJntr-o Existenta poetică a Ioanei Una dintre poeziile volumu­ ru mau pe unde p leacă,/ Nu-î p a ­
săre să-l în tre a că "/. Sau eu moi pu­
melodică boqată. de autentică- tină convingere : „A u til-o m a uzit/ Câ
obîrşle folclorica şl printr-o Diaconescu a început acum lui poartă şi sem nificativul este moară de vint,/ Care m acină
cîţiva ani. cind, tinăra aspi­ titlu „Frica de lucru ri". Des­
orchestraţie colorată I trei d oru,/ Doru ce-l are omu/. D oc-of
rantă la gloria literaturii mai coperind stări, tim puri şl ftl că o o )a / M o > duce f i eu la
era încă pe băncile şcolii. spatii neştiute, poeta se des­ ea/ Doru mi l-a f m âcina/ M oi m ă­
runt ca fâ in o */ ; ori să lie p rim ii
Debutul editorial (în colec­ copere pe ea în propriul „eu" de cel <are-l o fte a p lă i „M in d ro do­
ţia „Luceafărul* cu placheta poetic care a cunoscut se­ ru de la tine/ Peste m ii de dee-
„Fuiâm trandafiri“ (1967), rioase m ulaţii. Semnificativ lurl vine/ Şl nu-l poate opri nlm e/
deşi foarte de timpuriu, dar © finalul poeziei „M etamor­ N ici (igan cu cetone,/ N ici cioban
cu flu ie ra ,/ N um ai eu cu
inim a,/
p riv it de critica literară fă­ foza“ : „M-am sculat din lo­ Strugurel, strugur de toam nă/ în ­
ră menajamente, promitea un cul met» şi am dansat/ Um­ deam nă m urgule-ndeam nft/ S-ajun­
talent veritabil. De atunci bra mea snj trezit din somn/ gem in sat cu soare/ C-am o min-
dră ca o flo o re / Şi ne-ofteaptă cu
evoluţia poetei a urmat o li­ Şi m-a sărutat./ Nu mai m lncare...". ION MARINESCU
vreau să ştiu ce-am făcut p©
nie ascendentă şi putem spu­
MUSIK volum confirmă talentul a­ urmă •/ Am rămas pe loc sau
ne că acum cel de-al doilea
că-mi
am fugit.../ Drept
e
nuntat. Poezia Ioanei Diaco­ văzusem umbra răsturnată/
nescu este o confesiune loia­ Şi că jucăria a m urit“ /. L A V A
Personalitate culturáis bino în «şcea vreme la Viena. prin rigorile dogmelor şl cu Into­ lă în care candoarea şi eufo­ Surprinzător e faptul că,
conturata, Ion Budai-Deleanu Melastasio (al cărui ..Temis- leranta canoanelor. ria elanurilor adolescentine In întreq volumul, erotismul
este unul dintre reprezentan­ tocle“ începuse a-l traduce), Opera lui Budai-Deleanu se sînt tulburate de întrebări şl de abia poate fi bănuil, ceea A rtistul îşi privea opera
ţii de prestiqiu al beletristicii Costi şj Lorenzo da Ponte. adresează stărilor de lucruri nelinişti. In cele mai reuşite ce rareori se întîm plă In ca­ şl tot privind-o vâzu că
româneşti, opera sa literara Fundamental este faptul c3 reale, contemporane Iul, pe versuri ale poeziilor „Ru- zul liric ii feminine. Dar a­ nu ero desâvîrşîtă. Adi­
mareînd o roşia IzbindS artis­ Ţiqaniada a izvorît din voinţa rare le supune alegoriei, con- xandra“ . „A fi“ , „îngenun­ ceastă observaţie nu ©, bine­ că era şl nu ero desâvîrşîtă.
* tica, ce depfişeşte plăsmuirile expresa a autorului de a să- vertindu-Ie. dar neall.erîndu-le chează“ , „Mamă", „Eclipsă", înţeles. un amendament cri­ Atunci, nemulţumit, luă din nou
conlemporanilor. vîrşi o muta|ie structurală în semnificaţia, fapt ce-i conferă „Dublă naştere", „N eputin­ tic. Ioana Diaconescu are. dalto în mină. Lucră cu în-
dirjlre fără să-l pese de
ni­
Destinul scriitorului, care a tradiţia literaturii române, de un loc aparte în literatura ţa“ , sînt făcute destăinuiri fireşte, şl poezii frust© în meni şi de nimic. Nu văzu că,
fost nevoit sS trăiască depar­ a începe o nouă eră literară. româneasca ca un prim mare poetice de o puritate suavă, care emoţia lirică este une­ undevo nu prea departe, porni
dar cu pronunţate
subtexte
te do tarfi, a făcut ca rodul ..Am să-ti aduc aminte — creator de literatura origi­ meditative. O incandescentă ori dispersată dovedind că Vezuviul. Dar artistul nu ve-
muncii sale creatoare sa ră- scrie et in epistola dedicato­ nala (Ţiqaniada este un mo­ ©motivă provoacă desprinde­ stadiu] cristalizării poetice deo nimic din toote acestea.
mlnă multa vreme învăluit In­ rie — că eu Invatînd la ti­ nument unic al epopeii ca spe­ rea de facilele certitudini ale nu l-a depflşit întru totul. Ştia doar câ piotra din faţo sa
Din fericire reuşitele lir i­
tr-un trist anonimat. Ion neşte, ita'ieneşte şl irantu- cie 1n epica noastră) de sub­ copilăriei şl înqrijorarea în ce ale volum ului contraca­ ore nevoie de cit mol mult su­
Budai-Deleanu intra în circu­ stanţă moderna. fata neprevăzutului. „Sînt un rează , /paragrafele" apoeti­ flet. Lucra...
laţia publica tîrziu. dupa ce Farmecul Ţiqaniadei stă în­ copil cu ochii m ari“ , recu­ ce şi ne determină să cre­ Aşa-I întîlni lava. Şî oşq-l
decenii de la moartea sa. qra- 150 de ani de tr-o fericită şi rară con june1 noaşte sincer poeta şi, în o- dem că talentul Ioanei Dia­ . împietri.
trecuseră mal mult de cinci
tie : lum inistul cu vederi îna­
chil ei de copil, totul este
conescu e incontestabil şî aş­
lor după sute şi sute de ani,
tie batrinulni gazetar C,h. intate. eruditul de larqă In­ inedit, orice poate ascunde teptăm viitoarele volume cu cînd Iova a fost ridieotâ, oa­
Asachi, Acesta, la 3 aprilie la moartea formaţie se contopeşte cu ţă­ o minune pe care încearcă încredere. menii au găsit o stotute de-
1 RfW se adresa m inistrului in­ ranul robust, mintos, lo vn l. s-o înţeleagă, o admiră sâvîrşitâ şi o daltă. Unoro II
mintea de a-î înlesni cumpă­ marelui cărturar tn care s-a adunat toata sarea sau de care îl este frică. SILVIU GUGA s-a părut că dalta e încă fier­
strucţiunii. D. Cuşti, cu rugă­
pămîntulul. Budai-Deleanu
a
rarea preţioaselor manuscrise exprimat in opera sa literara, binte... C. DEVEANU
ale românului transilvănean ca nimeni altul dintre tova­
Ion BudaJ, ce _a vleţuit pe la răşii săi de drum, autentici­
începutu’ secolului córente la zeşle. întru care limbi se află tatea sufletului popular, sim­
Leopol (l.embcrq) în C ăliţi* poezii frumoase, m-îm îndem­ ţire® netravestită. setea de VITRINA CU CĂRŢI
Acest Ion Budai. Consiliarm nat a face o cercare : de s-ar viată şl de bucurie pămtn-
auvernial — aTâtă Asachi — putea face şi în limba noas­ tească. Ţiqaniada e un protest m u u m m
a compus un lexicon şl un tră adecă cea românească... contra m utilării om ului; ea
t>oem epic umoristic, intitulat ceva asemenea“ . Sugerează loveşte tn aristocraţia feudala, BOCCACIO
Ziganiada, caro a descris uso- valoarea de izvor de inspiraţie rare-t încătuşează munca, lo­ ION BARBU
rlle şi anecdotele acestei qîn- a trecutului naţional : „Şi veşte în morala religioasă. Povestiri despre Petri S. — Deva. Imagini din car© (păcat I), nu am pu­
te nomade*. Din fericire, mai unde aflăm la istorie »n eroe care-1 rupe de cerinţele pro­ Decameronul Poezii frumoase i „S-a risipit culoa­ tut retine nimic. Graba strică
mult din aratiludine fata de asemenea Iul Ştefan, principe priei Ful naturi, loveşte în rea pe iarba/ Din qrădina soa­ treaba, mai ales tn domeniul
Asachi declt din convinqerea Moldavii, sau un Mihai. domn obscurantism; Ţiqaniada este, Lenln— Omul Reedita reo Decamero­ Ediţia de faţă, definiti­ relui care-a apus/“ sau ....Alb poeziei. Cea mai bună dovacâ
ca savlrşeşte o mare fapta de Unqrovtahii. cărora nu lipsea în fond. o pledoarie în favoa­ nului reprezintă un act vă, cuprinde aproape toate praful nopţilor de veghe/ Ne In acest sens este folosirea u­
cultura. D. Guşii fi puse la numai un Omer, ca să fie rea demnităţii umane, fiindcă Volumul de povestiri o- de pietote pentru perso­ poeziile lui Ion Barbu ti­ apas3 corzile de liră "/, pe lîn - nor expresii voit-brutale e>
dispoziţie mijloacele necesa­ înălţaţi peste toti eroii". Ţiqa­ înfierează forţele retrograde porut în Editura Albatros, nalitatea unuia dintre pri­ părite pinâ astăzi în pe­ qă alte imagini „m odel" Pi­ tipul „scaun© nostalgice'
re, şl, dupa ostenitoare efor­ niada care-şj plasează acţiu­ care-| limitează omului putin­ în traducerea Ecoterinel mii umonlşti ai Renaşterii, riodice, ontologii şi volu­ casso : „V ino cu inima/ In „fila dezlănţuită" etc.. sau în ­
turi. Asachi Intra tn posesia nea în timpul Iui Vlad Ţepes ţa de a se dezvolta. Niţă, redă tot atîteo frag­ întemeietorul prozei artis­ me, unele inedite, şi o do- pumm/...". trebuinţarea în mai multe poe­
manuscriselor, salvîndu-le u i­ nu este străina de filonul Prin această epopee poetul mente semnificativa din tice itoliene din secolul ol torom lui Romulus Vulpes- Gheorghe Dascălaşu — De­ zii a cuvintului „nezqîrial
tării. Astfel, la aproape o fu- trecutului istoric, dar centrul ne dă prima operă de mare viaţa şi octivltatea mare­ XlV-lea. Volumul de nu­ cu. Artist al verbului, de va. înduioşătoare poezia „M a­ (um ilinţa nezqîriata. cintec
matate de secol după moartea o| de greutate tlnteste satiri­ valoarp a literatu rii moderne, lui dascăl al proletariatu­ vele - Decameronul - la cele dinţii versuri, după ma", chiar dacă începutul ei nezqîrial).
modestului sl anonimului zarea societăţii feudale, cu 1a nivelul european al epocii, lui internaţional. Semnata­ cum afirma Felix Aderca, (..O, mamă, dulce mamă"), a Vaslle Nastuţa — Băita. Fa­
consilier chezaro-crăiesc, ope­ nobilii, cu instituţiile ei. prin­ lor» Budai-Deleanu aduce prin rii mărturiilor sînt oameni important monument al Ion Barbu s-o strîns în­ fost scris de Eminescu. Restul tă de precedenta poezie. n «
ra sa îsi Începe călătoria prin­ tre care biserica nu este de epopeea sa în aria universală core l-ou cunoscut sou culturii Renaşterii, ridică tr-o spirală tot mai închi­ de cinci strofe nu sînt insă remarcăm nici un proqrev
nuvela la un înalt nivel
tre oameni. loc cruţata. a oenulul o pronunţată contri­ ou lucrot cu Lenin, au artistic. In acelaşi timp să, cu obstacole tot mai realizate poetic. ■ Rîul repede" este o reduce­
Autorul Ţiqaniadei este un In ansamblul ei. opera Iul buţie româneasca, autorul în- reprezintă un tablou reo- complexe pînă la crea­ M. lordache — Sîmeria. Re­ re la banal a unui fapt major
Şi asia pe distanta a 15 strc-
efirturar cu o cultura vastă : Budai-Deleanu loveş' i tn plin fatlşîndu-se ca întîîa con­ parcurs împreună perioa­ list ol societăţii timpului rea acelei steno- producem finalul scrisorii : ic. plus inlroducerea explica­
„O altă cauză care face
ca
o simpla privire prin opera si îanstismul si superstiţia, mo­ ştiinţa artistică majoră a li­ de de odînc) prefaceri îr» demoscînd cu vervă sati­ grofii de preţ in care po­ poezia moa să nu se ridice tivă absolut inutila.
notele lui încredinţează c3 ravurile de Ia mănăstiri, spiri­ teraturii române. istoria poporului sovietic. rică şi pătrundere psi­ ezia să se păstreze esen­ la Jvivelu! cerut este existen­ Paul Herţantt — Hunedoarv
avo* o cunoştinţă desavîrsită tul de exploatare ăl înalţilor Opera Ici Ion Budal-Delea- Astfel, N. K. krupskoia hologică fâţărnicio cleru­ ţială şî nealterotâ. Poe­ ta unor greşeli de ortografie. Poezie ,Jos armele" ne-a... de?
«3 lito ra lu rilo r clasice, apoi a prelaţi, persiflează stările de nu este cea mal înaltă epopee lui, ascetismul medieval, zia sa trebuie descifrată Cu toate acestea, m-am qîndil armat- Celelalte sînt simpb
cotoi itaticno. si de hună soa- confuzie, falsele ierarhii. în literara a epocii, fapt ce re­ semnează „V. I. Lenin", prejudecăţile societăţii fe­ la rece. deoarece cores­ s-o trim it redacţiei crezînd rime si nu comunica nici u t
mă a literaturilor aermană. dorinla de a promova prin­ clamă gratitudine şl pietate pe V. Sidorov — „In familia udale, opunîndu-le vir­ pondenţa tainică între ne­ căci nu am nimic de pierdut". mesaj.
franceza, po<^e enqleză leit* cipii umanitare şl raţionalis­ rare le dăruîm în aducere a- Ulianov", Mai întîlnim număratele lui forme şi Gînd la gînd cu bucuriei...
ne M ilton si pe istOTleul Cih- te ferme. In atitudinea scri­ mintp cu prilejul recentei co­ semnăturile lui V. Boncî- tuţile omului culturii noi. originalele lui intuiţii, Petru Todorlct — Petroşan
Petru Stanca — Deva.
Ba­
lonl. Temeiul eu’ luni lui Îns8 itorului descifram prezenta memorări. înzestrat cu o concepţie descoperă un nou adevăr zat pe ultim ele noastre aorc- Bunicul — Hunedoara. A. B.
— Gooaqiu. Deocamdată, nu.
11 Îorm e*#i clasicitatea Sf lite ­ cărlurarutuj ¡laic. raţionalist, Burevici, V. Panova etc. optimistă despre lume. poetic şî un farmec nou. cleri (favorabile) ne-aţi trimis
ratura italiana foarte la moda care nu se poate Impara ni' Prof. IOAN DAMŞA
urgent două plicuri cu poezii RED.