Page 39 - Drumul_socialismului_1970_09

OaUMJl SOCIALISMULUI D Nr. 4876 £ VINERI 11 SEPTEMBRIE 1970 3

S IS T E M A T IZ A R E A S A T E L O R RADIO

PROGRAMUL I : 6.05-9.30 Muzică
şl a c tu a lită ţi ; 9,30 Ateneu s 9,50
Muzică uşoară i 10,10 Curs do lim bo
încheierea procesului de coo­ elaborate schite de sistematiza­ zolvate problemele referitoare gram. Pentru Înfăptuirea Inte­ spaniolă ; 10.30 M elodii cu ti (aia
perativizare a agriculturii, dez­ re pentru localităţile TeLiuc, la folosirea raţională a terenu­ grala a acestuia este necesară cuvinte ; 11,05 Selecţiunl din operata
voltarea intensivă si m ultila­ Cerlej, Vata de Jos, Criscior, A- lui In radrul vetrei, creşterea participarea «activă a factorilor „M o m 'z e llc N itouche" de 11,30 Hervc :
Do
11.15 M uzică
simfonică :
terală a acesteia In condiţiile ninoasa, Slntuhalm, Ilia. Săcâ- densităţii, economia de teren interesali care trebuie să cola­ toole pentru to ţi.., tu riştii ; 11.45
unei puternice Industrializări a rim b $i Baru Mare. agricol, circulaţia, spatiile plan­ boreze pentru dezvoltarea coor­ Sfatul m edicului \ 12,00 D,n cintecele
şi dansurile popoarelor ; 12,15 Glasul
tării au dus la schimbări adînci Din cele 459 sate, grupate In tate, lotizările, delimitarea ve­ donată a localităţilor In terito­ flo rilo r - muzică uşoară ; 12,25 Ş tiin ­
în v ia t* * economică a satului. 57 de comune, pînă în prezent trei localităţilor. riul judeţului, pentru păstra­ ţa la zl ; 12,30 M e lo d ii populare ;
13,10 Avanprem ie­
1J.00 R odiojurnol ;
In structura Iui demografică. In s-a efectuat delimitarea noilor Faptul că schitele de siste­ rea permanenlă a relaţiilor în ­ re co lid ia n o ; 13,22 M uzică uşoara ;
lumina acestor transformări re­ vetre pentru 390 de sate, ln- matizare vor fi prezentate in tre planificarea economică sl 1J.45 M elodii populare ; 14,Ou «tozu
voluţionare si noul cadru creat p anificarea fizică. vm turilor , 14,23 aeiucţiuni aia o pe ­
rele ; 14,40 P ublicitate radio ;
prin Îmbunătăţirea organizării Dezvoltarea aşezărilor rurale iocu ri populore ; 15,00 Loacu/sul U ,^J »■
adm lnlstrativ-terltorlale a tării, In judeţul nostru va apropia le itiv o lu i intern a ţio na l „G o o rgo L-
necesitatea examinării sl re­ nivelul de viată din mediul nescu" ; 15,30 M uzică uşoară ; I6.0J
zolvării prob’emelor legate do rural de cel urban. Comunele ka ălo jurn a t ; 16,20 Mindre-s cintecem
- muzică populară :
noastre
lo.JU
evoluţia satului a devenit o I n tr e p r e m i s e si unele sate vor prelua func­ M e lo d ii Interpretate de fony del M o­
cerinţă obiectivă. ţiuni tot maj complexe Indus­ naco ; 16,45 M uzică de prom enada ;
patrie ;
1 /,05 Pentru
M unca
17.3j
„Este necesara — spune* to­ triale. «le agriculturii în plin populară ; 16,00 Ş elecţlunl dm ope­
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU progres tehnic, turistice $1 de reta „S ilv ia " de Kolmon ; 16,10 Re­
vista economică ; 10,30 Concertul or.
— desfăşurarea unei susţinute ş i p e r s p e c t i v e cazare a unei părţi a popu­ 3 in sl m inor pentru vioară şi o r­
activităţi de sistematizare a laţiei active cuprinse fn pro­ chestră de C am llle Soint-Soens ; 19,tX)
localităţilor rurale, care să per­ ducţia neaqricols din oraşe, Isl Gazeta radio ; 19,30 Concert de mu­
20.05
Tableta
ae
populară ;
zică
mită determinarea funcţiilor şl vor dezvolta funcţii de deser­ scară ; 20,10 M uzică uşoară ; 20,2j
p rofilului social-economic al vire cu caracter preorăşenesc Argheziană. „Zm eu" ; 20,23 Zece me­
lod ii pralerate ; 21,00 A tenţiune, p ă ­
fiecărei localităţi, amplasarea etc. Totodată, fixarea unei rin ţi I ; 21,20 PorUote m uzicalo ; 21,J0
raţională a unităţilor produc­ tocmlndu-se un număr de 21 edunârl publice ale cetăţeni­ popu’ atlf active din mediul ur- Instantaneu cotidian, surprins pe pelicula de fotoreporterul Ion Liciu, intr-un cartier al M om ent poetic ; 21,35 Solista serii :
M argareta Pisloiu ; 22,00 R adiojurnal;
tive, delimitarea vetrei satului schite de sistematizare pentru lor. unde vor f| adoptate prin >*an în aşezările rurale, din e- Petrilei de azi. 22.20 Sport ; 22,30 Jazz ; 23,00 Con­
tn care se vor dezvolta con­ comune. Conform programării vot $i se vor analiza observa­ proplerea zonelor Industriale şl cert de muzică uşaază ; 0,03-3,00 Es­
strucţiile de locuinţe $1 de u ti­ stabilite, in luna august a.c. ţiile şi propunerile făcute, re­ orăşeneşti, ar evita extinderi trada nocturnă.
PROGRAMUL II : 6.00 Program mu­
lită ţi generale, a centrului de acţiunea de delimitare a vetre- prezintă caracterul profund de­ excesive ale te rito riilo r urba­ zical de d im ineaţă ; 7,00 R ad io ju rn al;
comună cuprlnzfnd unităţi­ lor s-a încheiat. mocratic al p oliticii partidului ne si scoaterea unor terenuri VREMEA 7.15 Program muzical de dim ineaţa
le comerciale, soclal-cultu- Prin proiectele de sistemati­ şi statului nostru. In felul a- cu fertilitate ridicată din cir­ (continuare) ; 8,10 la i înainte ; 8.25
rale, de deservire, a ali­ zare ale comunelor, s-au sta­ cesla, proiectele de sistemati­ cuitul agricol. Sim fonii dc Joieph Haydn ; 9.00 M u ­
corală ; 9,15
zică
Muzică populoro ;
mentării a i apă, a reţelei e- b ilit elementele necesare orga­ zare vor deveni expresii ale Sistematizarea teritorială * PENTRU 24 ORE 9,30 M atineu teatral ; 11,20 M e lo d ii
leclrlce. in acest cadru tn viaţa nelor administraţiei locale in voinţei unanime a obştel cetă­ comunelor $1 satelor, Împreună Efigii tinereşti Vreme în general frumoaso şi populoro ; 11.30 Ritmuri do ieri şl de
satelor noastre vor pătrunde soluţionarea unor probleme ţenilor. ru sistematizarea oraşelor, ac­ călduroasă, cu cerul mol mult o ii ; 12,03 Avanprem ieră co tidia n ă i
12.15 Concert de
prlnz ; 12,35 Emi­
ma| rapid elementele de c iv i­ Importante cum ar f l : delim i­ După cum se ştie, sistemati­ ţiune de o deosebită Importan­ senin. Vintul va sulla slab. din siune litera ră ; 13,00 Concert de
lizaţie modernă, se va accelera tarea vetrelor, stabilirea ne­ zarea, In general, «are menirea tă. reprezintă. în esenţă, o la­ sud-est. Tem peraturile m inim e vor p rin ţ (continuare) ; 13,30 Cartea
fi cuprlnso intra 9 şi 12 grode,
ş tiin ţific ă ;
13,40 Pagini d in opereta
procesul de apropiere treptată cesarului şl amplasarea dotări­ de a contribui la organizarea tură fundamentală a procesu­ io r m axim ele intre 23 şi 26 gra ­ „P o g e n ln i" de le h a r : 14,08 Muzică
a v ie ţii satului de aceea a ora­ lor soclal-culturale, stabilirea cadrului fizic de desfăşurare a lui deosebit de complex de de. D im in ea lo - ceoţă locală. populară ; 14,30 M e lo d ii de Noru
. lor". zonei centrale, trama stradală, vieţii sociale şl trebuie să por­ transformare oslltatlvâ sl de nica muncii PENTRU URMĂTOARELE Dem etriad şi M işu lancu ; 14,55
z) i
15,00 Fragmente din
S ilin ţa
la
Ca urmare a h otă rlrllo r adop­ folosire^ cit mal Intensivă a nească de la analiza datelor de creştere continuă a nivelului de DOUA ZILE scena lirică „L o şezătoare" de Tl-
boriu Bredlceanu ;
15,30 M ic recital
Vreme călduroasă, cu cerul va­
tate de Conferinţa Naţională $î terenurilor din Interiorul vetre- profil social-economic, ca pre­ viată tn cadrul societăţii noas­ ria b il. Vintul va sulla slab din Connle Frcncls ; IS,40 P ublicitate ro ­
de plenara Comitetului Central !or pentru construcţia de lo­ mise ale oricărei Investigări tre socialiste. De aceea totl fac­ vest. Temperatura — uşor va ria ­ * dla ; 16.00 R odio|urnal ■; 16,20 Forma­
al Partidului Comunist RomAn cuinţe, prevederi de echipare privind exlslenla aşezărilor o- torii răspunzători tn aceaslă ce fac dovada responsabilităţii b ilă . * ţla H orla M oculescu.
din 5-6 octombrie 1967, privind tehnico-edllitarfi. menestl. Programul ţudeţean de acţiune trebuie să depună toa- lor profeslonole, civice şi mora­
sistematizarea localităţilor ru ­ Recent a avut loc constitui­ sistematizare va constitui pen­ tâ strădania ca programul lude* (Urmare dit»,/pag. 1) le şi să fie condusa de un co-
rale, s-a Întocmit un program rea Comisiei de sistematizare tru localităţile rurale un În­ tean de sistematizare să fie în ­ mondant. Fiecore brigodo va
de eşa'onare a proiectării schi­ judeţeană. Acest eveniment re­ dreptar pentru activitatea de făptuit Integral. trebui să aibă un jurnal de lu­
telor de sistematizare rurală prezintă o etapă de mare în­ sistematizare propunlnd forme­ tru primele opt luni. As subli­ cru în care vor fi consemnate întreprinderea judeţeană
din judeţul Hunedoara, avînd semnătate in înfăptuirea poli­ le organizatorice, instrumente­ Arh. ION CONSTANTINESCU nia realizarea şi depăşirea pla­ acţiunile propuse precum şi re-
Is bază criteriile de dezvoltare ticii partidului şl statului nos­ le necesare pentru realizarea arhitect sef al Judeţului nului la plantat de pomi fruc­ ollzorile obţinute. Vor fi evi­
a acestora evidenţiate prin tru In domeniul sistematizării obiectivelor cuprinse In pro- Hunedoara tiferi, orbuşti ornamentali, la denţiaţi fruntaşii, cu specifica­ balneoclimaterică Deva
..Studiul reţelei de localităţi ru­ teritoriului st a localităţilor din construcţii de drumuri, amena­ rea valorii realizărilor pentru
rale. ce urmează să se dezvolte judeţ. jarea de spatii verzi şi supra­ fiecare acţiune In parte. Lo ANGAiEAZA IMEDIAT :
tn perspectivă" elaborat în a­ In scopul participării activa feţe pentru Irigaţii, precum şi sfîrşitul anului de activitate, a­ O CABANIERI ; *
nul 1967. Acest program pre­ a reprezenlanti'or organelor rezultotele in domeniul colec­ cest jurnal vo trebui să repre­ ® RESPONSABIL DE CANTINA IN STAJIUNEA QEOA-
vede încheierea acestei acţiuni locale ale administraţiei de tării şi predării metolelor zinte oglinda participării tine­ G IU -BAI;
pînă la data de 31 decembrie stat, al unităţilor economico, vechi. Organizarea unui număr rilor la munco voluntară. ^ MAGAZINER IN STAŢIUNEA GEOAGIU-BAI.
1971. de Invătămtnt, rullurale. sani­ mai mare de şantiere ale ti­ — Ar fi necesar să faceţi cu­ Angajarea se face conform prevederii Legii 22/1970.
O dată cu apsritla Legii nr. tare sl obşteşti |a desfăşurarea neretului o asigurat şl cuprin­ noscută şi perioada în care Salarizarea conform H.C.M. 914/1970.
12/1968. privind ..Apărarea, activităţii de sistematizare ou derea elevilor şi studenţilor la vo începe constituirea brigă­ Informaţii suplimentare la Inspectoratul de personal al
conservarea şl folosire-a tere­ fost constituite si comisii de acţiunile muncii patriotice, unde zilor permanente. I.J.B.C. Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 30, telefon 1352S
nurilor agricole" s-a trecut la sistematizare municipale, oră­ aceştia ou înscris rezultate bu­ Deva.
acţiunea de perîmetrare a ve- şeneşti şl comunale. ne şl chiar foarte bune. — Ne-am propus să trecem
trelor de sat, în vederea redării Aceste comisii slnt Investite — Se poate spune că fiecare îo organlzorea ocestor brigăzi
clrcuitu’ ul agricol a unor tere­ cu Inportante etrlbutil de avi­ orqonlzoţle U.T.C. din judeţ a o dată cu adunările generole
nuri. prin mărire* densităţii zare. îndrumare şi coordonare avut o contribuţie meritorie lo de dare de seamă şi alegeri
locuibile a noilor vetre. a a cllvjtă lii de sislermlizare. succesele înscrise in munca pa­ în organizaţiile U.T.C., care
Acţiunea de sistematizare a Tn sistematizarea satelor, co­ triotică din ocest an ? vor începe curînd. Sîntem si­ Institutul de subingineri
guri că. prin constituirea unui
localităţilor rurale a început misiile locale trebuie să urmă­ — Deşi rezultotele sînt fru­ număr mare de brigăzi per­
Încă din anul 1962. c1nd -au fost rească modul Sn care slnt re- moase, nu peste tot organiza­ manente. întregul tineret din
ţiile U.T.C. au mobilizat tine­ judeţul nostru va putea fi an­
rii la activităţile propuse şl a­ trenat la această outentică
ceasta şi din lipsa unor brigăzi competiţie de înfrumuseţare şi Hunedoara
de muncă patriotică cu carac­
Acţiuni sistematice, bine chib­ ter permonent. Tocmai acest bane şî rurale. Vrem ca fiecare
modernizare o localităţilor ur­
Locuitorii satul«! Peştera, fapt a determinat biroul Comi­ orgonlzaţie U.T.C, să devină,
singurul sat încă neelectri­ tetului judeţeon o! U.T.C. să totodotă, o brigada permanen­ ANUNŢĂ
ficat din raza comunei Băl­ hotărască constituirea, în toa-' tă a muncii voluntor-patriotice. lo m x v x , i-* \
ţa. au fost nevoiţi să apele­ te oraonizaţiile de tineret, a
ze din nou la opaiţ. De ce ? unor brigăzi permanente de pentru co, prin entuziasmul şi înscrierile la examenul de admitere pentru In­
Pentru că, mai bine de o zuite, nu măsuri de campanie muncă patriotică. energia caracteristice virstel stitutul de subingineri din Hunedoara se pot face
tună, nu mai qăsesc petrol — Ce criterii va trebui să în­ lor, tinerii noştri să-şl pună o incepînd cu data de 1 septembrie a.c., pînâ la
lampant la prăvălia sătească semnătură de prestigiu la por­
din satul lor. Conducerea tul şi calcarul de 3« M l. volum mic de cheltuieli. E­ deplinească o astfel de briga­ data de 11 septembrie a.c., ora 10 a.m., la sediul
Deva. xemple de acest gen sînt mul­ dă ? tretul nou ol aşezărilor hune- Institutului de mine Petroşani, str. Institutului nr.
In legătură cu gestiunea e­ te $1 se pot rezolva tn mod — Să fie constituită din tineri dorene. 20, precum şi la Hunedoara, strada Piaţa Liber­
conomică a întreprinderii din favorabil dacă cadrele noastre
Deva, tovarăşul Acemov Ra­ tehnice s->ar preocupa de pro­ tăţii, nr. 16, clâdirea nr. 2 a consiliului popular al
municipiului.
A — In aleliei-ul de ttmplărîe, dovan, contabilul şei. a tinut blemele majore ale procesului
iucTuri
de producţie
nu
de
a continuat interlocutorul nos­ să ne precizeze » CONCURSUL DE ADMITERE PENTRU OCUPA­
înapoi buri a cărei capacitate ar sa­ noastră ar putea obţine un mărunte. ra l°) ; LONEA : Razbunotorul REA LOCURILOR SE VA DESFĂŞURĂ IN PERIOA­
— Incontestabil că unitatea
tru, lucrăm cu o presă de a­
Neajunsurile care s-au În­
tisface nevoile întregii indus­ volum mult mai mare de be­ registrat In acest an pe linia CINEMA („M in e ru l") ; Elviro M odigon DA 12-20 SEPTEMBRIE A.C LA INSTITUTUL DE
(„7
AN IN O ASA :
trii locale din judeţ, iar noi o neficii dacă între cadrele de eficientei economice vin să Taina N oiem brie") ; („M u ncito re sc") ; MINE DIN PETROŞANI.
leului
folosim practic numai 2 zile inqineri şi cele economice ar întărească afirmaţia tovarăşu­ PETRILA : Prieteni fără groi In cadrul Institutului de subingineri Hunedoa­
lui Acemov. A tlt cadrele teh­
exista o conlucrare mal bună.
pe săplâmlnă. Aqreqalele pre­
(„M u ncito re sc") ; VULCAN :
ra vor funcţiona următoarele secţii (cursuri de zi
Cas­
la opaiţ ? văzute în «proiect a II extrase Tehnicienii nu trebuie să u r­ nice de la direcţia de specia­ Foii Lody - seriile I-TI („A rio ") ; telul condom noţîloi („M u n c ito ­ şi serale):
TU lor»»
mémorandum
DEVA !
My
,,P atiio"J i
(C inem atograful
resc") ; U R IC AN t : O şansă din
mărească numai aspectul teh­
Consiliului
litate din cadrul
din Cris nu corespund calita­
O-
(„7
N o ie m b rie ") ;
tiv pentru producţia de prefa­ nic «I producţiei, ci şi efectului popular judeţean, c it şi cele SIMERIA 1 Pentru (oră t i »«9« Ir-o mie Petrecerea („P a tria ") ; a) furnale şi oţelârii ;
RAŞTIE i
Pi­
HUNEDOARA s
(„M u re şu l") ;
bricate. fiind nevoiţi să ne a- economic. Soluţiile pe care din întreprinderi nu desfăşoa­ cioare lungi, degete lungi (,,Con­ Stă pin pe situ aţie („F la c ă ra ") ; b) prelucrări plastice şi tratamente termice;
O m ul
momentu­
GEO AO IU -BAI :
provizionâm de la Mureş, ceea le aleg în unele studii si pro­ ră o activitate organizată, sis­ structorul") ; P roleiorul infernului lu i ; HAŢEG : Cel o trei nopţi ale c) electromecanică metalurgică.
(,.S id e ru rg icu l") ;
CALAN :
ce este foarte neeconoinicos. iecte nu întotdeauna slnt şi tematică şi hlne conlurală tin d Sirtaky (..11 Iu n ie ") l Don- unei Iu b iri („P o p u la r") ; BRAD :
TE­
rentabile din punct de vedere pentru îmbunătăţirea calita­ O nunt6 Cum n-o mol fost Pentru specialităţile „furnale şi oţelâriiM şi
Neajunsurile manifestate Ja LIUC : Adio Texas („M in e ru l") ; („Ş leo u o ro ite ") : GURABARZA. „prelucrări plastice şi tratamente termice", disci­
cooperativei de consum din l.I.L. Brad pe linia eficientei economic. Aşa de exemplu, tivă a tuturor sectoarelor de PETROŞANI : Aeeo femele („7 C ăldura („M in e ru l") : T lIA : N oi-
N oiem brie") : Jurnalul unei came­
calcarul de la cariera Pojoqa.
economice se iniilnesc si la activitate. Se lucrează incă lo aventuri a le răzbunătorilor plinele pentru concursul de admitere sînt :
Bălţa a lăcut mereu co­ cu un procent de puritate de pompieristic, artionindu-se nu­ riste („R e p u b lic a "); LUPENIr Aş-
menzi. a solicitat în scris alte întreprinderi de industrie 08 la sută, or putea fi valori­ mai atunci cind situaţiile de­ lea p la pînâ se inlunecă („C ultu* („L u m in a "). — matematică (algebră, geometrie plană — fă­
St verbal întreprinderea din locală din judeţ. Astfel, Ia O- ficat în condiţii foarte renta­ vin alarmante şi cînd pagu­ ră demonstraţii - şi trigonometrie) scris şi oral ;
Deva care se ocupă cu a­ răslie, cheltuielile exaqerate bile pentru noi, eliminîndu-se bele nu se mai pot preveni. - fizică (mecanică, fizică nucleară şi căldură)
provizionarea cooperative­ cu utilajele, cauzate de între­ pierderile mari ce le obţinem Contabilul sef al direcţiei, to­ scris.
lor de consum din mediul ţinerile si reparaţiile necores- prin livrarea în stare brută la varăşul Constantin Ionoscu, ne
rural. Toiul a rămas insă pnnzăloare. au făcut ca la fie­ alţi beneficiari. De asemenea, spunea că în actualul sistem ' La specialitatea „electromecanică metalurgică"
fără rezultai. Răspunsul p ri­ care mc de boitori de mină să la rampa de încărcare a balas­ de organizare a compartimen­ concursul de admitere va consta din următoarele
mii a fost. Invariabil, ace­ se înregistreze o pierdere de tului în vagoane, transportul tului financiar contabil din di­ probe :
laşi : nu avem autocisternă 99 de lei. De asemenea, ne­ auto, care costă foarte mult. recţie nu se poate ocupa de
cu care să transportăm pe­ rentabilă este si producţia de poate ii înlocuit cu benzi — matematică (algebră, geometrie plană — fă­
binale, piatră concasatâ si bru­ problemele cheie ce le incum­
trolul lampant. bă funcţia, fiind nevoit să ră demonstraţii — şi trigonometrie) — scris şi oral ;
tă de la l.I.L. Petroşani, balas- transportoare care reclamă un
Asa stînd lucrurile, cetă­ centralizeze tot felut de dale - fizică (mecanică şi electricitate) scris.
ţenii din satul Peştera rare le-ar putea face un sim­ Condiţiile de admitere şi programele discipli­
şi-au pus lămpile fn cui $1 plu funcţionar. Pentru aseme­ nelor pentru concursul de admitere sînt cele in­
au aprins opaiţele* Iar toţi nea treburi sînt Imobilizate si dicate în broşura „Admiterea in invâţâmîntul su­
ceilalţi locuitori din cuprin­ alte cadra tehnice djn cadrul
sul comunei care şl-au cum­ Spectacole folclorice direcţiei. In această sîtuatîe perior - 1970".
părat maşini de gătit cu pe­ munca de ..campanie" îşi gă­ RECTORATUL
seşte pe deplin justificarea.
trol. le ţin acum ca orna­
De curînd, o formaţie de Lica, Vssile Mihal. Lîvîa Va- Ridicarea graduluî de efi­
ment. După cum se consta­ cientă economică în toate în­
muzică populară a Casei de rilache, Petre Popescu. A ­
tă. cel care răspund de a- cultură din Hunedoara a e­ plauzele dăruite de puhlicul treprinderile este una din ce­
provizlonarea cooperative­ fectuat un turneu In locali- spectator au răsplătii străda­ rinţele de bază ale etapei ac­ A-
lo r şt magazinelor săteşti, tălile Silvaşu de Sus şi Geoa- nia merituoasă a artiştilor a- tuale de dezvoltare. La aceas­
tă cerinţă este obligată să răs­
giu-Băl cu spectacolul fol­ matorl hunedorenl de a
ard gazul de pomană. Nu pundă si Industria locală din
cloric „Cîntecele Ruscăi". De aduce din nou pe scenă fru ­ întreprinderea
este aşa ? Să ne dovedeas­ judeţul nostru. Este necesar
o bună prim ire s-au bucurat museţea cîntuluj şi dansului ca factorii răspunzători să la
că contrariul conducerea
soliştii vocali şl Instrumen­ popular. măsuri urgente pentru recu­
U.J.C.C.
tişti NIchita Grlgore, Mihal perarea restantelor i)a bene­
i
de industrie Iveală
ficii.
a lt conducător. Num elo său este Er-
A n tic ii o trlbu la u o putere m agica nesl Oppenheim er, plocat din G er­
n o it v i e rritol pur P* nim ic m ania co em igrant. Rhodes dăduse
ru -l «roate distruge. U stinli II nu- societăţii sale m onopolul ovduslv al
'*i*«u o do m ai, In vincib ilu l. Fose«- diam antului, Oppenheim er ii va da Hunedoara
„ a ţi de re lle ie le cate orbitoare, oo- m onopolul m ondial.
manii din «oale vrem urile |l-o u im- [POP E U M M M m i l l Astăzi, vechea com ponle de Beers,
r >doL- L, lo începui «eil, opol prin­ asupra căreia domneşte Harry O p ­
ţi,, ta In ille le noa itre alesele In i­ penheim er, liu l lui Ernesl O ppenhci-
mile* D iam antul ore legendele »o1®* mor, controlează 96 la sulă d in p ia ţa
uneori benlfîce | i adesea mo1rl.ee. m ondială o diam antului t Intr-un sin*
Chiar | l naşterea »a ecle 1ncon|u- sănătoasă. Tinărul Cecil, In vîrstă de p iatră frumoasă. După doi a n i, un ce o ovare tabuloa&ă, Im o rlo lliin d In bon. D upă răcirea planate,, coro o gur an trustul poate produce şl vin­ Angajează urgent:
nsCă de m lile re pentru că este xomi- 16 ani, va părăsi, aşadar, ţora. D u­ ciobon tln ăr găteşte un a lt diam ant, acelaşi t.m p fi numele săracului fer­ durat m ilioane de ani, exploziile sub­
«M de loc la tem porolurl |l pr«- pă cileea lo p lă m în l este deja per­ do 81 de corole, pe c o re i schimbă mier, care se temuse că vlnduse prea terane ou aruncat aceste roci ia su­ de a lile a carate cile s-au produs
1867.
din a ntich ita te pină In
•lun l pe care ştiinţa nu le poate rea­ fect vindecat. Do mai bine de zece contra a S00 de ol, toca vad ji un scump pâm întul de po care el nu prafaţă, prin ta liile produse de vul­ Pentru a nu Inunda p ia ţa , unele
I .ia decll Io o «car* Infim a, re­ ani se stabilise aici şi ferm ierul De col. V oltea se tizfnsmit» din om in reuşise să scoală nim ic. cani. M ai lirziu, eroziunea a atacat - TINICHIGII AUTO
cu rg e a insă la m lllooce tlton.ee. Beers (părăsise O landa in 1030), ca ­ om ţi la scurt tim p îm prejuri m ilo lo ­ Intr-una din zile. in foţa Ira ţilo r virtu ţile vulcanilor d ltp o n ln d ro d ie lâcâ m lnle cu fost puse In ezpeeta-
Accesul
tivâ pentru
zile
mal bune.
A»ri Incit, | l oslăsi cele tnor mar. re se străduia din răsputeri să cu l­ c a lită ţii Kim berley (unde fuseseră Rhodes, apare prim ul concurent. N u­ diam antífero tn straturi de aluviuni lor este Interzis. In vrem urile do de­
diam ante răm ln cre a ţia unică o na­ tive n ijte pom inluri ce se inco p o |i- găsite prim ele diam ante), sini inva­ mele său este Bernard Bornato. A- (departe do locurile lor in iţia te ). In - ELECTRICIENI BOBINATORI
nou sa deo vreun rod- Ferma pe date de m ulţim ea cercetătorilor. Asa cesl străin străbole noobosil leote aceste straturi au fost descoperite m ult, producătorii Indieni de pietre
* D am oniul acte sl va răm lne cin­ care o cumpărase cu 50 de lire nu*, începe febra diam ontului. H erberl şî concesiunile, a ju tă m inerii, sl la ttu rl prim ele dlom ante Africa de Sud este oreţioase alim entau tot felul de fn- - EXCAVATORIŞTI
bule pentru a păstra secretul p ietre­
au.a -o lo a ie com ercială c o i* insti­ adusese nici un venit. Şi lotu«i, In ­ Cecil nu vonlseră din N otai pentru tim p ajunge posesorul unei bune unul din «orele locuri unde diam an­
tuia e dep o rto laie netă intra oo- tr-o bună *1, fro |ii Rhodei ti propun a cultivo cereale sau turaj in ferma p ărţi din toate m inele de Io Klm- tele se mai găsesc încă In odincu- lor : cel care II întrebau despre o ri­
meml <•« <are pot >1 cel care nu suma de 5 000 guinee in schimbul lui De Beers, cî pentru a-y: cuceri berloy, Lupta durează zece a ni. Dat, rile vulconSlor. fără «ă fie, insă, lip ­ ginea lor, erau trim işi să le caute - MUNCITORI NECAUFICAţl (eu posibilităţi de
unt «e-»l cum pere o asemenea p.a- acestui păm înl sărac. De o sută do porteo lor din comoara de lo Kim ­ la 18 iulie 100», „D e Beers Consoli­ sită de minele aluvionare ltr.de d ia ­ in cu ib u rile de vulturi din m unţi.
. 0 . »ţioosă 5°8 p01* ' ori mai m ult decil dăduse el. N-ar berley. dated M ines", noun societate o lui m antele se află la mică odîncim e. M ă tu rile de precauţie o le com poniol
De
moderne :
Beers slnt m ult mal
...nri una din cele 200 de nuanţe ro- li moral din partea Iul să occepte Lumea incope să tope disparató­ Cecil Rhodes, semnează cel mai ma­ colilicare la locul de muncă)
i?r,«>-><Jte pină In prezont. o turnă a lit de loniostico. se gin- la un moment d at Cecil vine cu o re cec al istoriei : 5 330 6S9 lire ster­ cabluri electrice, avioane de obser­
d e jle te rm ic u l. Do» aurul este prea Idee. Dacă săpăturile ro r continua line pentru n cumpăra de la g ru ru l De la o rig in ile sole pino in 1867, vaţie, roboţi etc. O rice v îiita te r tre ­
tentant. Şi acceptă. în acast ritm , in med sigur, In un Oornalo p â rlite de cere a ca ilo dis­ munca umana a produs oproxim a- buie să-şl ¿chimbe maşina in mo­ Salarizarea conform actelor normative in vigoare.
Era anul 106» Sănătatea celui Cei doi fra ţi nu erou chiar o tit moment dat. fundul gropii va II inun­ pune. Şi Rhodes devine in acest mo* tiv 5 tone de diam ante. Nim eni nu mentul în care alunge la m arginea
d»-al doilea Hu al postoruîui «ho­ de in co n jticn l i cum ii crezuse n a i­ dat de apă ţi evplontoren diam an­ meni prim ul îm părat a l diam antului. Stio că există locuri anume bogota cl m aurilor de e io lo o ta re . Şi totul INFORMAŢII AMANUNJITE SE POT PRIMI LA
ri-, il n com ilotul H ertlord (Angho) vul term ior. Cu cîţivo ani in urmă. tífera vo deveni im posibilă. Cecil se in diom ante. Africa de Sud iţi as­ osie ezahcabH. In tr-o singură mină
de*«” « 3 din ce in ce mai în g rijo ră ­ in vara anului 1666. in tim p ce se hotărăşte, pentru a evito acest po­ cundea comoora fără să »lie nim ic r^n sud-vestul african te recoltează
toare. Dacă nu vo schimba clim a, juca pe m olul fluviului C ronge. E- ricol. să cumpere toate pompele ca­ Cu 70 m ilioane de ani in urmă, despre ea. Şi lucrurile au rămas ast­ zilnic 3 CO® de corole de dinm nnt SEDIUL ÎNTREPRINDERII - HUNEDOARA, STR.
i a t»us m edicul, in ta ie luni b ă ia ­ la im u i Joeobs, t.n b â ie lc l de vreo re există pe p in ţâ . In iţio tiva se do­ această ..p ia tră " m<iterioasâ încă nu fel pină la descoperireo ciobanului „Ih -b te n . Şl nentru a obţin e aceste
tul tu muri. Si nu vo mni_ <« oostor. zece nni, găsise o p lo lră strălucitoa­ vedeşte oportună, al Io scurt timp existe. Dar totuşi, cam pe la acea »1 pină la sosirea fra ţilo r Rhodes. S om de carate este suficient să
a ,a cum h olâ rîte tatăl ia u . In ui- re. Piatra o circulat din mină in toţi m inerii s'.nt o b lig a ţi să recurgă epocă, la 200 km odîncim e sub p la ­ Rhodes moare In 1902, păslrln- tn -rii ' uşor păm -ntul ia u chiar să-l MIHAI VITEAZUL, NR. 3. TELEFON 2507.
tirfti.1 *noment, pastorul holăr/»jle să-l mină, ciun g ind in cele din urmă in la pompe. M ica soeietole. córelo ce*, neta noastră, la o presiune de du j l glorios scaunul său împărătesc m ături.
trim ită cu ţiul său mai mare, plan- mina unor specialişti core-|i dau sea­ del fra ţi il dou numele după cel ol 50 000 kg pe cm7, începe să se pro­ de la Kim berley. Societatea „D e Renortaî de
i- t . „ 1 a N otai. în Africa de Sud. lerm el - De Beers Co - le vo adu- ducă cristolizorea otom ilor de car- Boors C onsolidated0 Ijo găseşte un ARNAUD ROSNA
rtlm a de acolo este uscolă »'« mol ma că nu «Sta vorbo do o simplă