Page 40 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 40
ORI)MUL SOCIAIISMULUI f t Nr. 4876 @ VINERI 11 SEPTEMBRE 1970
MOMMR»
»
La Viena s-a deschis expoziţia u maní despre sesiunea \ y ţ 1
coidemorativa a Adunării PREZENŢE ROMÂ ATLAS I Í
„ (reiterase a 0. N. II. NEŞTI PESTE HOTARE ţ
i “
r m
ş
B
c
u
u
E
R
z
t
ă
s
a
NEVV YORK 10 (Aqerpres). pe. Secretarul general al II
— In cadrul conferinţei de O.N.U. a făcut cunoscut că a * 1
VIENA 10. — Coresponden domnul Nicolae Ccauşcscu. Republicii Socialiste România presă anuale linule inairvtea transmis tuturor membrilor or
V
tul Aqcrprcs. Petre Slăncestu. Deşi nu a vizitat pinâ acum Sînlcm convinşi, a spus vor deschiderii sesiunii Adunării ganizaţiei textul rezoluţiei a- „NAVETA l
transmite : In marca sală Viena, conducătorul stalului bitorul. că schimburile in di- Generale a O.N.U., secretarul doplate miercuri scara dc Con SPAŢIALA"
„V olkslialle" de la primăria român nu este lotuşi necunos Icrilc domenii vor Întări prie qcneral al O.N.U., U Titani, siliul de Securitate, care ape \ J
O societate engleză şi
oraşului Viena s-a deschis joi cut vienezilor. Noi lo|i am u r tenia dintre oraşele noastre, şi-a exprimat joi speranţa că lează la eliberarea pasagerilor una vest-germanâ de con I
Ja amiază, Sn prezenta unui mărit cu interes şi simpatic aducind astfel o contribuţie la s
numeros public, expoziţia dezvoltarea relaţiilor de bună dezvoltarea relaţiilor, din ce sesiunea comemorativă a Adu Si echipajelor avioanelor de \ strucţii aeronautice vor
turnate şi reţinute
nării Generale a O.N.U.
proiectului american al J
in Iorda
din
„Hucureştiul astăzi". vecinătate ale României cu in ce mai bune. existente în octombrie. prilejuită de cea nia dc orqanizaţiîle palestinie colabora la realizarea
In cuvîntut de deschidere, restul statelor europene. Pu tre România şi Austria. dc-a 25-a aniversare a orga ne. U Thanl a arătal. de ase r.tewMr** KSW8 S
primarul oraşului Viena, Bru tem deci să sperăm că şi in- „Ne eslc deosebit de plăcui, nizaţiei, ,.va oferi o ocazie menea. că a cerut quvernului Mtfţt* # \ „navetei spaţiale", care I
no Marek, a vorbit despre re tilnirea Excelentei Sale dom a subliniat. Ion Cosma. să i- deosebită pentru ca sufii de Israelului să elibereze pc cei urmează sâ lie realizat in
laţiile de prietenie stabili Io nul Oeauşescu cu con nauqurăm această expoziţie in state şi quverne care vor par doi cetăţeni alqeiîcni reţinuţi i *nt Hww i • \ cursul deceniului urmă l
Inlre capitalele Austriei şi ducătorii statului nostru preajma vizitei preşedintelui ticipa să se cunoască şi să In august pe aeroportul Lydda. tor.
României Exprimindu-si sa sc va deslăşura Intr-un Consiliului de Stal al Republi realizeze schimburi de ve fn ieqâluiă cu situaţia din
tisfacţia de a puica prezenta climat do amiciţie şi cu bune cii Socialiste România. Nicolae deri". U Thanf. şi-a manifestat O rienlul Apropiat. U Thant a Conform proiectului \
Hucureştiul vienezilor. prin rezultate". Primarul Vienci a Ceauşescu. în frumoasa dv. oolimisniul in leqătură cu ten declarat că optimismul său se existent, „naveta spaţia
intermediul expoziţiei, el a încheia! prin a menţiona con tară. la invitaţia preşedintelui dinţele din viaţa internaţiona bazea/ă pe faptul că în pre lă", destinată să asigure
spus : . Ceea ce este evident tribuţia pc care o aduce prie ledcral al Austriei, pe caro cu lă. inclusiv evoluţia silu a firi zent există un acord mai larq legătura intre Pâmint şi
pe liiiqă nota de măreţie şi tenia dintre oraşe la dezvol un an în urină locuitorii Hucu- din Orientul Aprnoial. in r iu- dec îl. în ultim ii 25 de nni In laboratoarele orbitale, va
elcqantă a Hucurcşliului este tarea paşniră a relaţiilor or reştiului au avu! cinstea şi rla greutăţilor privind reluarea tre .statele inlcresale in legătu li compusă dîn 2 trepte. ţ
menea unei rachete şi va t
in primul rînd eforlul enorm continentul nostru. deosebita plăcere să-l aclame I efectivă a misiunii ambasado ră cu rcqlementarea politică a Ea va urca vertical ase
de conslruclie de după răz Salulind pc cei prezenţi. Ion crizei din această zonă. Pune-
boi". Cosma, prim-vicopi eşcdinle al din toată inima. Credem că a rului Jarrinq. reprezentantul 'Ne dp acord privind o solu cobori in zbor planat, ale- ţ
„Nu as dori să scap din ve Comitetului executiv al Con vem adeziunea dv. cordială la ! său special în această regiune. ţie politică in O rir"'-il A pro rizind ca avioanele. Ca
dere — a spus vorbitorul — siliului popular al m unicipiu dorinţa noastră sinceră de I şi a problemelor ridicate de piat sînt. după părerea sa, bina sa va pulea găzdui
momentul in caro sc deschi lui bucuroşii, a arătal că ex prietenie, colaborare şi pace". I recentele deturnări de avioa- mai multe* detîl dczacordurile- cca. 12 pasageri în con *
de această expoziţie roma poziţia deschisă astăzi îsi pro diţii de confort asemănă
nească. După cum stih. Austria pune să arunce citeva fasci toare cu acelea oferite de *
arc onoarea să salute. !a 21 cule de lumină asupra ltucu- avioanele de transport \
septembrie, pe înaltul oaspe actuale.
te din Republica ' Socialistă rcşliului, asupra istoriei şi Í \
România. preşedintele Consi Iransiormârii sale. asupra fizi Dezvoltarea colaborării economice s PRĂBUŞIREA UNUI \
liu lu i de Stat. Excelenta Sa onomiei de astăzi a capitalei s AVION „DC-8"
între Uniunea Sovietică şi Romania s Un avion cvadrimotor i
V
GENEVA Lucrările 1 R.D. VIETNAM^ de tipul „Dc-8" s-a pră I
buşit marţi după-amiază
MOSCOVA 10. — Corespon liajc. unele metale neferoase pamenlc navale, maşini pen M EG AN O EX POR' pe aeroportul Kennedy
celei de a X-a | 15 ani de ia i dentul Agerpres, L. Dută. trans ele. din U R.S.S, De asemenea, tru prelucrarea metalului, au \ din New York, puţin după
ce a
decolat indreptin-
tocamioane grele, instalaţii şi
mite : In zile c de 9 şi 10 sep
au fost stabilite volume însem
sesiuni a consiliului tembrie a.c. au avut loc la nate de cărbune cocsificării, utilaje pentru industria ali fl > 3d ftttf 18 CU • • '«•» # ’ (t s du-se spre capitala fede
*«l«8 20
|crearea Fron- j Moscova convorbiri inlre pre minereuri dc fier, fontă, lami altele. \ rală a S.U.A. Toţi cei 11 \
mentară şi uşoară, avioane şi
membri
echipajului
ai
O.N.U. pentru comerţ şedinţii organelor centrale de nate de o tc\ apalilă, celuloză, Protocolul a fosl semnal din Reclamâ publicata de revista Jeune Afrique pentru produ \ şi-au pierdut viaţa. La \
planificare ale RepLblicii So
momentul acci J
hîrtii şi cartoane, bumbac s.a.
! (ului patriei ! cialisto România şi Uniunii Re din U.R.S.S., precum şi produse partea română de tovarăşul sele româneşti livrate la export de întreprinderea de comerţ ex bordul avionului nu se
şi dezvoltare publicilor Sovietice Socialiste, petrolifere, tevi de otel. pro Maxim Hcrqlvianu, preşedinte terior Mecanoexport. afla, in
cu privire la dezvoltarea cola duse chimice, produse ole in le Comitetului de Stat al Pla dentului, nici un pasager. I
i HANOI 10 (Aqerpres). — ; nificării. iar din parlea sovie PHENIAN — Lo invitaţia Co niile literaturii beletristice şî Aparatul, care aparţi (
GENEVA 10 (Agerpros). — : In capilala R.D. Viclnam a ■ borării economice, cooperării in dustriei lemnului. Icqumc. tică dc tovarăşul N.K. Haiba- mitetului Centrol al Uniunii Ti tehnice de specialitate. La des nea companiei „Transin-
La Geneva, continuă lucrările j avui loc o adunare Ic.slivă j producţie Şi schimburilor de fructe, vin. ţesături, tricotaje si kov. vicepreşedinte a] Consi neretului Muncitoresc Socialist lernational Airlines", a \
sesiunii a X-a a consiliului 1 consacrată sărbătoririi a 15 i mărfuri dintre cele două lâri,. alte bunuri de consum din Re liu lu i de M iniştri, preşedinte din R P D. Coreeană, a sosit la chidere ou participat repre
O.N.U. pentru comerţ şi dez \ ani de la crearea Frontului • pe perioada 1971-1975. publica Socialistă România. le Comitetului de Stat al Pla zentanţi ai corpului diplomatic » luat foc, după ce s-a pră
voltare. Luînd cuvintul in ca j patriei. Adunarea a fost dos- • Cu acest prilej, a fost în In domeniul construcţiilor de nificării. Phenian o delegaţie o Comite şi ai vieţii culturale din copi- \ buşit la citeva sute de I
metri distanţă de capătul
drul dezbaterilor, reprezentan j chisă de Ton Duc Thanq, i cheiat prolocolul privind rozul- maşini se prevede sporirea tului Centrol al Uniunii Tinere tola cehoslovacă. pistei de decolare. Cauze ţ
tul român. V ictor Aldeo. a re j preşedintele Prezidiului Co- i la lrlo coordonării planurilor de schimburilor reciproce în urmă La semnare au fost dc fată tului Comunist, condusa de \
levat rolul însemnat pc care j m iletului Centra* al Pronlu- i dezvoltare a economiilor naţio torii) cincinal cu circa 50 la tovarăşii Gheorqhe Rădulescu. Ion lliescu. primsecretor ol \ le accidentului nu au fost
vicepreşedinte ai
Consiliului
t-ar putea juca conferinţa Na j lui Patriei din R.D. Viclnam. j nale ale României şi Uniunii suia comparativ cu livrările din de M iniştri al Republicii So C C. al U.T C-, ministru pentru incă stabilite.
\
ţiunilor Unite pentru comerţ i după c irc. Hoanq Qimc, . Sovietice pe următoarea pe perioada 1966-1970. livră rile din cialiste România, si M. A. Le- problemele tineretului ol Re VIENA — In continuarea vi \ j
şi dezvoltare IUNCTAD) in e- : membru al Prezidiului Co- ; rioadă de cinci ani. România conslînd îndeosebi în seciko. vicepreşedinte al Con publicii Socialiste România. zitei pe core o face in Austria \ EXPOZIŢIE DE
taborarea de recomandări con i m iletului Cenlral. a prezen- j Protocolul prevede creşterea utilaje pentru industria chimică siliului de M inişlrj al U.R.S.S., La aeroport, oaspeţii români Io invitoţia Uniunii sindicotelor \ PLASTICA
crete vizind alîl eliminarea | tal un raport cu privire la j şi petro*ieră. nave, nvsşini a- preşedinţii celor două părţi în ou fost întîmpinoţi de Yong austriece (O.G.B.), delegaţio INDUSTRIALA
obstacolelor care împiedică : activitatea frontului pe ! volumului livră rilo r reciproce qnicole. remorci auto şi penfru Comisia guvernamentală mixtă Hyong Sop, secretor al Comite Uniunii Generale o Sindicate \
încă dezvoltarea schimburi : parcursul celor 15 ani. i de mărluri in perioada 1971 româno-sovietică de colabora tului Central al Partidului Mun lor din România, condusă de \
lor între ţări cu sisteme so 1975 cu 17 la sulă, faţă de pre tractoare, cazane de abur, trans re economică şi tehnico-şliin- cii din Coreea, O Chi Cion, Florión Dânăloche, o vizitat In capitala Marii Brita
cial-economice diferite, cil şi i Comitelui Central a| Tron- ; formatoare de forţă, motoare tifică. precum şi membrii şi preşedinte ol C C. ol Uniunii în opropierea Vienei centrul \ nii a fost deschisă prima
adoptarea de măsuri pozitive : tului Patriei a adoplat un i vederile acordului comercial pe cleclrice şi alte produse ale in- experţii celor două delegaţii. Tineretului Muncitoresc Socia i expoziţie de plastică in )
pentru promovarea acestor : document în care sînt salu- ; perioada 1966-1970, sporuri în duşlriei electrotehnice, vaqoane list din R.P.D. Coreeană, şi alţi şi Casa de odihnă sindicóla de \ dustrială a R.D. Germane 1
schimburi. In acest context, ; Iile succesele în producţie j semnate fiind prevăzule ilil la De asemenea, a fost pre reprezentanţi oi ţârii gazdă. Io Semmering, precum şî Uzi - anunţă agenţia ADN.
Sînt expuse cca. 200 de I
deleqalui român s-a referit la ; Şi pe cimpul de luptă ale 'ivrările unor materii prime, dc calc ferată ele., ¡ar livră rile zent Ion Ciubolaru. însărcina nele de oţeluri specîole Boeh- \
necesitatea elim inării restric j compatrioţilor din sudu* şi ('in U.R.S.S. — în principal — tul ru afaceri ad-interim ai A fost prezent, de asemenea. ler de la Kopfenberg. Membrii s produse — maşini, apara
ţiilo r discrim inatorii în comer j din nordul tării. In docu- materiale şi bunuri de larg con din u li’aje metalurgice, ener României Ja Moscova, şi mem Aurel Molnăşan, ambasadorul te optice, articole de sti
ţul internaţional, alrăqînd a- I ment se exprimă rccunoştin- sum. cîi mai ales in domeniul României la Phenian. delega|ie¡ sindicale române ou \ clă şî porţelan, jucării, o \
lentia asupra re stricţiilor prac | la sinceră laliî de popoarele construcţiilor de maşini. getice, chimice, nave s> echi bri ai ambasadei. ovut discuţii cu comitetele de în s biecte de uz casnic etc.
ticate de grupările economice : ţărilor socialiste trăieşti pen Părţile au. convenit asupra treprindere ale muncitorilor Inaugurind expoziţia,
vesl-europene In comerţul cu S tru sprijinul şi ajutorul pc ] Paul Rei\ta)ţ( .directorul
Ierte ţâri. V orbilorul a relevat, i care îl acordă poporului dezvoltării livră rilo r unor măr PRAGA — Lo Praga s a des şi funcţionarilor. Au fost Consiliului brţla nic pentnj
totodată, importanta acordării j vielname? în lupta sa ini- | luri importante ca : produse so încheierea lucrărilor conferinţei la chis expoziţia de carte româ- vizitate, de osemeneo,’ institu plastica industrială, s-a (
de preferinţe vamale tuturor dice. diferite tipuri de mase neoscâ. Sînt prezentate peste ţii social-culturale din Kopfen- pronunţat pentru extinde
ţărilor aflate în plin proces de j potriva agresiunii amcrica- berq. 1
| ne, pentru salvgardare ns plastice, mobilă, confecţii. în 800 de volume din toate dome- rea in continuare a rela
dezvoltare economică. indife nivel înalt a ţărilor nealiniate ţiilor dintre cele două I
i ţionalâ şi socialism. călţăminte ş.a din România, şi
rent de sistemul lor social-e y ţâri. s
conomic. cocs mclalurqic, pirită, feroa- )
LUSAKA 10. — Trimisul Şefii de delegaţii au luat par A 80-a ediţie a Tîrgului \ 239 DE PERSOANE \
special Agerpres, Nicolae Pui- te joi după-amiază Ia o şedinţă Şl AU PIERDUT VIAŢA
îngrijorare fată de situaţia creată prin coa transm ite: In marea s ilă închisă, în cadrul căreia au * IN INUNDAŢIILE CARE \ \
AU AVUT LOC
„M ulunqushi H ali" din Lusaka
s-au încheiat Joi lucrările celei fost adoptate documentele fi international de la Zagreb \ IN INDIA (
nale işle celei de-a treia confe
deturnarea unor avioane de-a treia conferinţe la nivel rinţe ta nivel ţnalt a tarilor ne ZAGRED 10 (Agerpres). — ale acestei ramuri, multe din Potrivit datelor oficiale \
înalt a statelor nealiniate, la aliniate In şedinţa plenară ca In prezenta preşedintelui ele consliluind noutăli. între \ prezentate in Parlamentul \
care au participat reprezentanţi re a urmat, conducătorii mai Vccei Executive Federale a acestea sc remarcă strungurile indian, in urma inunda
.. u~n~r------------------- fost forţat să aterizeze pe ae R.S.F. luqoslavia, M itia Rîbî- normale şi de tip Carusel, alte J ţiilor care au avut loc in \
roportul improvizat de la 75ar- a peste 60 de (ări din Asia. A multor delegaţii şi-au exprimat cici. şi a altor conducători dc maşini-unclle pentru prelucra 11 state ale Indiei, 239 de \
NAŢIUNILE UNITE 10 (Aqerpres). - Consiliul do Secui ¡io ka, siluat la 40 km de Amman. frica. Europa şi America La satisfacţia în legătură cu Tczul- stat iuqoslavi. joi a fost inau rea metalelor şi a lemnului, persoane şi-au pierdut \
te s-o întrunit miercuri noopteo intr-o sesiune extroordi- După cum se ştie, la Zarka sc tină. iar in calitate de observa tatele obţinute de conferinţă, gurală cea de a 80-a ediţie a produse electrotehnice, maşini •l viaţa. Pagubele materiale (
noro, convocată la cereieo Statelor Unite şi Morii Bri află de duminică alle două a tori un reprezentoni al Guver anqajîndu-se totodată să acţio Tîrqului internaţional de la şi ulilaje penlru şantierele dc se cifrează la 430 m ilioa 1
tanii, pentru a discuta situaţia creată ca urmare a recen vioane de nasaqeri deturnate, nului Revoluţionar Provizoriu neze pentru trium ful în viaţa Zagreb. Această manifestare construcţii, tractoare, mijloace s ne de rupii. A fost distrusă \
de transport aulo. maşini oqrî-
telor deturnări de avioane. Consiliul o adoptat o rezoluţie un avion al societăţii „Swiss- al Republicii Vietnamului de ecojiomico-comercială de pres- cole. elemente de automatiza \ recolta de pe o suprafaţă
in care exprimă „profunda îngrijorare faţă de situaţia civi nir" şi un altul aparlinind internaţională a principiilor ce tiqiu reuneşte. în acest an. de 1 300 000 de hectare. \
lilor aflofi in avioanele deturnate de pe liniile internalio- companiei americane „T W A ". Sud. animă pe participanţii la ac pesle 6 300 firme din 50 ţări re. armături industriale, utilaj \ De pe urma acestor cala s
Cei aproximativ 100 de pasa
nole". Rezoluţia cere punerea imediată in libertote şi fără qeri ofla|i la bordul avionului Caracterizate de acelaşi spirit tuala reuniune de la Lusakş, din Europa. Asia, Africa, A* şi accesorii penlru industria \ mităţi naturale au avut
nici o excepţie o tuturor pasogenlor avioanelor deturnate. hriianic se adauqă celorlalţi realist şj constructiv, ci.vintâri- Discursul de închidere a lu merica şi Australia. petrolieră şi extractivă otc. de suferit aproximativ \
De osemeneo, rezoluţia cere statelor „să întreprindă toate 188 pasaqeri. dintre care 33 le rostite joi au scos incă o Printre ţările ce expun la Alte ramuri boqat rcprcz.enla- \ 10 000 000 de locuitori. \
măsurile posibile pentru o preveni asemenea acte si orice copii, in prezent ost alici ai crărilor conferinţei a fost rostit acluala ediţie se află şi Româ le sini chimia şi industria ma \ I
terialelor de construcţii.
ale
alte acţiuni împotriva traficului aerian internaţional civil '. forţelor palcsliniene. Esle pen- dată în evidentă dorinţa parti de preşedintele Zambiei, Kcn- nia. In perimetrul expoziţiei căror exponate reileelă suqcs- ( CREŞtE NUMĂRUL
Iru prima dală cînd un avion cipanţilor de a se imprima un neth Kaunda. româneşti (pesle 2 300 melri *iv stadiul actual dc dezvolta CAZURILOR DE
întreprinderi de
18
pătrafi).
britanic devine victima piraţi continui mai bogat şi mai clar Kenneth Kaunda a anunţat că comerţ exterior prezintă pro re a acestor ramuri. \ HOLERĂ IN
lor aerului $î — după cum a acţiunilor iniţiale dc ţările pre \
Situaţia creată prin recente Casei Albe. Potrivit unui pur- preciază aqenţiile dc presă — zente la con fcrin ti de la Lu participanţii la conferinţă au duse din mai toate ramurile i t ISRAEL
le deturnări de avioane dc că tutor de euvjnl al Casei aceaslă deturnare ar pulea '-idoptat o „im porlanlă declara economiei naţionale. prepon Cu prilejul deschiderii T îr ţ
tre comandouri ale Frontului Albe quvernul am erion constitui Un mijloc asupra au saka in scopul unei contribuţii ţie consacrata păcii, liberlăţii derenta avind-o construcţia de qului internaţional. conducă După cum nu onunţat 1
maşini. Întreprinderile Maşin-
Popular penlru Eliberarea Pa insistă asupra eliberării tutu torităţilor enaleze de a qrăbî mai subslantia’c la promovarea şi cooperării internaţionale", exporl, Aulo-Tractorul, Me- torii iuqoslavi au vizitat pavi autorităţile sanitare israe- ’
lestinei (PPEP) continuă să fie ror acelor care sc allă in Ior punerea în libcrlale a tinerei păcii in lume şi la lupta anti capoexport şi Induslrialexporl. lioanele ţărilor parlicipanle. liene, şase noi cazuri de 1
examinată In numeroase ca dania la bordul avioanelor de Leila Khaled. arestată dum i precum şi mai mulle rezoluţii care comercializează pe pia|a printre care şi cel al Româ \ holeră au fost inregistrote i
pitale. turnate. indiferent de naţiona nica trecută la Londra în u r colonialistă şi antiimpcrialislă, în probleme politice ş( econo niei. Ei au fost înlîm pinali dc la Ierusalim, numărul to- :
externă produse ale induslr-ici
Un comunicat oficial al Con litate sau cetăţenie. Aceeaşi la sprijinirea mişcărilor de e li mice. care urmează să fie dale noastre conslrncloere de ma ambasadorul român în R S.E. toi al celor bolnavi ridi- )
siliului Internaţional al Crucii poziţie au adoptat in princi ma încercării nereuşile de de berare naţională. publicităţi1!. I şini, exipun sule de produse luqoslavia. Vasile Şandru. cîndu-se la 72. \
Roşii, dat publicităţii Ja Lon piu şi celelalte quverne inte turnare a unui avion israelîan.
dra. anunţă că lermenul de 72 résale Sn eliberarea pasaqeri IN PAKISTANUL DE
de ore cuprins fn ullim alu- lor. I
mul adresat quvernelnr Elve In capitala M arii Hrilanii, EST, INUNDAŢIILE
ţiei, M arii Hrilanii şi R.P.G. de primul ministru Edward Heath bîre cu un corespondenl al In cursul şedinţei de ]ol, m i aqrloultură în uilîm ll ani. problemele situoţiei p o liti AU PROVOCAT
către EPEP a lost prelungit a convocat de mqenţă o nouă aqentiei PAP. A. Pereţii a niştrii de finanţe vor aborda Volumul producţiei aqrieole, ce şi economice din Italia ÎNSEMNATE PAGUBE
penlru o perioadă de timp ne reuniune ministerială, cea dc-a PARIS — Guvernul subliniat că vizita in Polo problema pregătirii adunării a spus el, a crescut in uUi după măsurile luate de qu-
definită. După cum se ştie. treia în cursul unei săplămîni. francez a salutat şlirea nia va contribui Ja întărirea qeneiale a Fondului Mone mii trei ani cu 20 la sulă. vern in direcţia sporirii im
EPEP a cerul punerea în li penlru a discufa problema e despre acceptarea de că relaţiilor franco-polone, care tar Internaţional, care va a- pozitelor. Ploile torenţiale care ’
bértale a palestinienilor deţi liberării, la cererea EPEP, a tre părţile interesate a i au o veche tradiţie. TEHERAN. — Guvernul Sule de mii de oameni ai au căzut in ultiméis zile \
nuţi in cele trei ţări penlru tinerei palestiniene caro a j reluării negocierilor duse Iranului a hofărît să recu muncii italieni. anunţă a- asupra unor regiuni din t
acte de piraterie aeriană. In participat la lenlaliva de ră sub egida Ti*l Jarring fn PRAGA. — Cu prilejul co noască Republica Arabă Ye qenţiile de presă, participă zi \ Pakistanul de est au pro
schimbul eliberării pasaqorilor pire a avionului jsraelian de j vederea găsirii unei so memorării a 300 de ani de men, s-a anunţai oficial la lele acestea la grevele do i vocat mari pagube mate- \
aflaţi pe avioanele recent de pasaqeri „EI-AI". lu ţii politice a conflictu la moartea Iul Comenius, or Teheran. protest împotriva aceslor mă i riale. Potnvit dalelor trans- i
turnate. ir lui arabo-îsraclîan — ganizată sub auspiciile suri şi a refuzului quvernu mise de agenţia pakista
Prcsedinlele S.U.A.. Nixon, AMMAN' 10 (Aqerpres). — declarat m inistrul afaceri UNESCO şî Consiliului mon ACCRA. — La Acera au lui de a întreprinde refor neză de informaţii, in ^
a avut miercuri consultări cu A vionul de pasaqeri. aparti- lor externe al Franţei, dial al păcii, la Praga se des început lucrările celei dc-a mele necesare. zona Jamalpur apele au )
secretarul de stat W illiam Ro nind companiei britanice j Maurice Schumann, în făşoară o conferinţă interna 28-a sesiuni a biroului regio ) distrus 10 000 de locuin- i
nal al Orqanlzatlel mondia
gers. precum şi cu Honrv Kis ,.HOAC“ care asiqura legătu cadrul şedinţei quvernu ţionala cu participarea a le a săn2lă(ll penlru Africa. CIUDAD DE PANAM A. — \ fe. Un număr de 12 per
singer, consilier principal al ra dintre Itnmbay şi Londra a peste 250 de oameni de şti Un qrup de H tineri ameri soane şi-au pierdut via- i
lui francez. Dar, a spus inţă şi cercetători din 27 de In cursul lucrărilor vor fi a ţa, ior 100 000 de locui- \
el, evenimentele petrecu ţări Din România participă bordate probleme privind bu- cani aliaţi în Panama in ca •ori au rămas fără adă- ,
te in ultimele zile în O prof. Slancîu Stoian şi prof. qelul orqanizatiei. combate drul misiunii „Corpul Păcii"
rientul Apropiat sînt din Iosif Antohi rea diferitelor boli, precum au fost rechemaţi în S.U A., post. Peste 70 la sută din \ ’
cu
suprafeţele cultivate
păcate de natură să în- şi măsurile de preinlîm pina- anun(ă aqenţia Prensa Lati orez din zonele sinistrate i
| lunece perspectivele so- COPENHAGA. — Subma vea loc la Copenhaqa la 21 re a poluării mediului încon ie află sub apă.
j lulionării politice care rinul danez ..Narhvalen**, ca septembrie. jurător. na. M otivul acestei măsuri
| părea ca se întrevăd. re se găsea la manevre în neobişnuite îl constituie fap AL 27-LEA SALON
! Guvernul francez, a de Marea Nordului, a fost dai CAIRO. — La f) septem ROMA. — Mderll celor trei tul că tinerii in cauză au
j c'arat Schumann, consi- dispărui. La bordul submari brie, in Republica Arabă U mari centrale sindicale din participat la demonstraţiile AERONAUTIC
j deră că nici un obstacol nului se aflau 2\ de oameni. nită, s-a sărbătorit Ziua le- Italia (CISI. UTI. şl CGT) au împotriva războiului dus dc
j prealabil nu trebuie să lahtlor. Cu 18 ani fn urmă, avut la Roma o consfătuire La Farnborough, in o- ’
j lie ridicai în calea ¡nce- LUXEMBURG. — M iercuri în Eqipt a fost adoptată )c- comună. Au fost examinate S.U.A, în Asia de sud-esl. propiereo Londrei s-a d?s- \
j perij efective a Iratalive- după-amlază s-a deschis la qea cu privire fa reforma a- chis cel de al 27-leo sa- .
Luxemburg, sub preşedinţia lor> aeronautic. La actuala ’
i lor şi că trebuie să se qrară, care prevedea lim ita i
| facă totul pentru menţi- Iul Plerre Werner, prim-mi- rea proprietăţii funciare. La ediţie sint expuse peste )
j ncrca încetării focului nlstru şl ministru al finan Cairo a avut loc cu acest i PARIS. — Consiliul dc M iniştri al Franţei. întrunit 100 avioane şi elicoptere, ţ
ţelor al Luxemburqulul, se
i şi a stabilităţii polilice siunea trim estrială a mi [ miercuri Ia Palatul ElYsee, sub preşedinţia lui Georqes Dună inaugurarea salo
| în această zonă. prilej o şedinţă a Comitetu j Pompldou, a aprobat proiectul de buqel al tării pe anul nului, prototipul britanic *
niştrilor dc finanţe din ce lui penlru problemele fel a- 1971, care se va cifra la 175 de miliarde franci, fata de i c| avionului supersonic de \
le şase ţări membre ale Pie 160 miliarde în 1970. i pasageri „Concorde-002", i
ţei comune. In prima şedin hilor al Uniunii Socialiste A
VARŞOVTA. — Achîlle Pe- ţă. participanţii au trecui rabe. Luînd cuvintul. minis Pe baza noului buqel. se prevede o expansiv.no cu construit in colaborare cu '
relll, preşedintele Adunării în revislă slluatia eco trul aqricullurii şi reformei 5,7 la sută ‘9 producţiei interne $j cu p''sle 10 la su'â a Fianţo, a efectuat mai »
Naţionale Franceze, şi-a în volumului exporturilor. multe zboruri la joasă ol* 1
cheiat vizita în Polonia. nomică Şi monelarâ a ţări aqrare. Sayed Mareî, s-a re titudine.
La plecare, jn lr-o convor- lor membre ale C. E. E. ferit la succesele obţinute In i
Redacţia şi administraţia ziarului s Deva, slr. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 fl 11275. Tiparul t întreprinderea poligrafi că Deva. 44065