Page 41 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 41
V» « *-
PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A ! încheierea lucrărilor celui
de-al 39-lea Congres interna
ţional de chimie industrială
Vineri sl-a încheiat lucră preşedintele filialei din Cluj
rile cel de-at 39-lea Conqres a Academiei Republicii Socia
Internaţional de chimie indus liste România, acad. Coriolan
trială. reuniune ştiinţifică de Drăgulescu, prof. Tudor lones-
mare prestigiu, desfăşurată cu, membru corespondent ai
sub înaltul patronaj al preşe Academiei, ing. Alexandru
dintelui Consiliului de Stat al Boabă. ministrul industriei
Republicii Socialiste România, chimice,\ prof. dr. I. V. Nico-
Nicolae Ceauşescu. lescu, de la Universitatea
In concluziile prezentate la Bucureşti, prof. dr. Nicolae
- COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.G.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN şedinţa de închidere, prof. Bărbulcscu. vicepreşedinte al
Consiliului Naţional al Cer
Guy Pannatler, secretar gene
ral al Societăţii de chimie din cetării Ştiinţifice, prof. A le
Franţa, raportor general al xandru Popescu, adjunct al
congresului, a relevat valoa m inistrului învătămîntului. şi
rea ştiinţifică ridicată a lu acad. Cristofor Simîonescu.
crărilor, contribuţia activă pe preşedintele filialei din Iaşi
ANUL XXII. Nr. 4877 SIMBATA 12 SEPTEMBRIE 1970 4 PA6INI - 30 BANI oare au adus-o chim iştii ro a Academiei.
mâni la succesul acestei reu Ca semn de recunoştinţă şi
niuni, spiritul de colaborare omagiu, a fost acordată posl-
şi cooperare între participanţi. mortem Diploma de membru
V orbitorul şi-a manifestat con de onoare al Societăţii mare
vingerea că, prin lucrările sa
lui om de ştiintă român, C. D.
Intilnirea prietenească dintre delegaţia le. întîlnirea de la Bucureşti Nen-itescu.
Academicianului Ilie Murgu-
va contribui la promovarea în
activitatea de cercetare Şi in
cea practică a unor noi cu lescu i-a fost decernată M e
dalia de Aur a Societăţii in
ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ternaţionale de chimie Indus
trială.
de partid si guvernamentală română, condusă rea industriei chimice. menilor de ştiinţă români,
care vor impulsiona dezvolta
Mulţumind, In numele
oa
Luînd cuvintul, prof. Geor
ges Fleury, preşedintele So
cad. Ilie Murqulescu a men
cietăţii internaţionale de chi pentru distincţiile primite, a
mie industrială, a exprimat, în ţionai că acestea reprezintă o
recunoaştere a succeselor ob
numele tuturor participanţilor,
de tovarăşul NICOIAE CEUJESI. vii m ulţum iri conducerii de ţinute de România în dezvol
tarea stiintei moderne, a in-
Socialiste
stat a Republicii
România, personal preşedinte
bunăstării
ba proqresului şi
lui Consiliului de Stat, Nicolae dustvieî chimice, puse în sluj
Ceauşescu, pentru condiţiile omenirii.
Rostind cuvîntul de închi
deosebite asiqurate desfăşură
şi delegaţia de partid şi guvernamentală rii lucrărilor congresului, pen dere. acad. Cristofor Simio-
nescu, preşedintele Comitetu
acestei
tru interesul acordat
lui de orqanizare a celui de-al
reuniuni internaţionale a chi
n uiţilor. 39-lea Congres internaţional
P otrivit tradiţiei, Societatea de chimie industrială. • spus:
Pe lot» românii Şi oaspeţii de
in
internaţională de chimie
bulgară, condusă de tovarăşul dustrială acordă în fiecare peste hotare prezenţi la re
uniune ne-a unit respectul fa
an Diploma dc membru de o
noare a societăţii unor oameni
de ştiinţă din tara gazdă a tă de ceea ce avem mai de
preţ, credinţa în progresul şl
conqresului, care au contribu mal binele omului, convinge
ţii deosebite la progresul cer rea ferma că pe frontul nostru
Vineri dimineaţa, tovarăşul brăcati în frumoase tunici ro cetării şi industriei chimice.
Nicolae Ceauşescu, secretar şii de paradă, prezintă onorul. începerea convorbirilor Au fost distinşi cu această de luplă — frontul chimiei —
general al Partidului Comu Se intonează imnurile de diplomă • dr. ing. Elena pulem cuceri noi valori care
nist Român, preşedintele Con stat ale Republicii Socialiste Ceauşescu. director al Institu să slujească binelui tuturor.
siliuLui de Stat, a părăsii Ca România şi Republicii Popu tului de cercetări chimice —
pitala, în fruntea unei dele- lare Bulgaria. oficiale româno-bulgare ICECHIM, acad. Raluca Rîpan. (Ager preş)
qaţii de partid şi guverna Tovarăşii Ceauşescu şl Jiv
mentale. îndreptîndu-se spre kov trec în revistă qarda de
oraşul Ruse din Republica onoare. Apoi sînt prezentat» tehnico - ştiinţifica, Octavian
La 11 septembrie au înce
Populară Bulgaria, pentru a se membrii delegaţiei de partid put la Ruse convorbirile In Groza. ministrul energiei elec
întîlni, potrivit înţelegerii şi guvernamentale a Republi tre delegaţia de partid şi gu trice, Nicolae Blejan, ambasa
Din partea Republicii Popu COCSUL Şl FONTA RESTANTĂ - RECUPE
stabilite anterior, cu o dele cii Populare Bulgaria : Jlvko vernamentală a Republicii So dorul României la Sofia.
gaţie de partid şi guverna Jivkov, membru al Biroului cialiste România, condusă de
mentală a tării vecine, con Politic al C.C. al P.C.B.. prim - tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lare Bulgaria, participă tova
dusă de tovarăşul Todor Jiv vicepreşedânte al Consiliului secretar general al Partidului răşii Jivko Jivkov, membru al
kov, prim-secretar al C.C. al de M iniştri, Penrio Kubadin- Comunist, Român, preşedintele Biroului Politic al C. C. al »
Partidului Comunist Bulgar, ski, membru el Biroului Poli Consiliului de Stat al Repu Consiliului de M iniştri, Pencio RATE INTEGRAL PlNĂ LA FINELE ANULUI!
P.C.B., prim-vicepreşedinte al
preşedintele C onsiliului de tic al C.C. al P.C.B., vicepre blicii Socialiste România, şi
M iniştri. şedinte al Consiliului de M i delegaţia de partid şi guver Kubadinski, membru al Birou
Din delegaţia de partid si niştri, m inistrul construcţiilor namentală a Republicii Popu lu i Politic al C.C. al P.C.B..
guvernamentală română fac şl arhitecturii, Ing. Konstantin lare Budqaria, condusă de to vicepreşedintele Consiliului de Datorită deranjamentelor ce — Demarajul este promiţă buie să se recupereze de că trebuie să se soldeze cu o e
parte tovarăşii Ion Gheorqhe Popov, m inistrul energeticii si varăşul Todor Jivkov. prim- M iniştri, ministrul construcţii an avui loc în primăvară la tor — he-a spus tovarăşul ing. tre colectivul secţiei a If-a conomie de cocs de circa
Maurer, membru al Comitetu ol combustibilului. Spas Gos- secretar al Comitetului Cen lor şi arhitecturii, preşedintele L furnalele de la Hunedoara, Valentin Răileanu, şeful ser furnale. In acest scop s-au 3 500 tone de cocs pînă la fi
lu i Executiv, al Prezidiului podov, ambasadorul R.P. Bul- tral al Partidului Comunist părţii bulgare în Comisia m ix- | producţia dc fontă a fost se viciului planificare din combi preconizat importante măsuri nele anului. O a doua măsu
Permanent al CC. al P.C.R.. qarla la Bucureşti, şi alte per Bulgar, preşedintele Consiliu tă guvernamentală bulgaro- rios dereglată. Pe lingă res nat. Luna auqust s-a încheiat tehnico-orqanizatorice. Cum ră este ridicarea nivelului în
preşedintele Consiliului de soane oficiale. lui de M iniştri al Republicii română dc colaborare econo tanta cantitativă apreciabilă, cu o depăşire de 2 700 tone sînt ele concretizate şi cu cc cărcăturii în furnale Si menţi
M iniştri, Leonte Răutu, mem Tovarăşul Nicolae Ceausescu Populare Bulgaria. mică şi tehnico-ştiinţifică, s-a acumulat un substantrat efecte economice? nerea lui la 0,75 m.
bru al Comitetului Executiv prezintă pe membrii delega Din partea Republicii Socia Konstantin Popov. ministrul c- deficit rte cocs lata de batan fontă. C it priveşte . cocsul, — -Mersul general al fum a- Sintem deosebit de satisfă
al C.C. al P.C.R., vicepreşe ţiei române. liste România Ia convorbiri nergelicii Si al combustibilu tă. datorită depăşirii consumu consumul specific s-a redus cuţi că în luna august am pus
dinte al Consiliului de M iniş- Pe plaloul din vecinătate, iau parte tovarăşii Ion Gheor- lui, Spas Gospodov, ambasa lui specific. S-a creat astfel o în funcţiune, după reparaţia
‘"î, Octavian Groza, ministrul m ii de cetăţeni fac o entuzias ghe Maurer. membru al Comi dorul Bulgariei la Bucureşti. situaţie nccorespunzâtoare, cu capitală, cauperul nr. 1 de la
«rilerqiei electrice, Nicolae tă prim ire solilor poporului tetului Executiv, al Prezidiu Au participat, de asemenea, profunde im plicaţii negative, furnalul nr. 7. Prin aceasta
Blejan. ambasadorul Republi român. Deasupra m ulţim ii se lui Permanent al C. C. al consilieri Şi experţi. intre care primează, desigur, Si finalizăm cincinalul actual am ridicat temperatura aeru
cii Socialiste România la So văd portretele tovarăşilor P.C.R., preşedintele Consiliu In cadrul convorbirilor, care faptul că furnalele au „înqhi- EXEMPLAR lui insuflat de la 900 la l 050
fia. Ceauşescu şi Jivkov. Se scan lui de M iniştri, Leonte Răutu, s-au desfăşurat într-o atmo tit" suplimentar, fără justifica Si pregătim cincinalul viitor grade. La furnalul nr. 8 am
La plecare. tovarăşul dează cuvinte de bun venit, membru al Comitetului Exe sferă tovărăşească, cordială, au re. cantităţi considerabile de mer6 şi merqem constant cu o
Nicolae Ceauşescu şi membrii urări în cinstea prieteniei din cocs. Fată de această stare de temperatură a aerului de
delegaţiei au fost salutaţi de tre cele două popoare vecine. cutiv al C.C. al P.C.R., vice fost abordate probleme pri lucruri, hotărîrea conducerii I 100 de grade. Scon
tovarăşii Emil Bodnaraş. Ilie preşedinte al Consiliului de vind construirea în colaborare combinatului, a colectivelor dc sub norma planificată cu 5 kg lelor se caracterizează, înce- tăm ca pe această cale să rea
Verdet, Constantin Drâgan, In aclamaţiile puternice ale M iniştri, preşedintele părţii a complexului hidroenergetic furnalişti. de a recupera in pe tona de fontă pind de luna trecută, prin lizăm, în final o economie de
Emil Drăgănescu, Janos Fa- celor prezenţi, oaspeţii se în române In Comisia mixtă gu de pe Dunăre Islaz-Somovit şi tegrai pînă la finele anului la secţia 1 continuitate şi intensitate, fă cel puţin 7 000 tone dc cocs.
zekas, Manea Mănescu, Du dreaptă spre Ruse. port cocsul consumat suplimentar şi cu aproape 10 kg pe tonă ră deranjamente sl încetiniri Aş mai aminti apoi faptul că
m itru Popescu. Ştefan Voitec, dunărean şi centru eco vernamentală româno-bulgară s-a făcut un schimb de păreri şi restanta la fontă se impu la secţia a II-«. A ltfe l spus. — ne-a declarat ing. Clement
losif Banc, M iron Constanti- de colaborare economică şi privind relaţiile bilaterale. ne atenţiei ca o acţiune de august este prima lună după Marinescu, şeful secţiei. Efec in prezent se realizează o mai
raţională dozare a şarjelor, se
nescu, Ion lonită. nomic si cultural al R.P. Bul cea mei mare importantă. deranjamente cînd s-a Înregis tele sînt vizibile Si se dato urmăreşte cu atentie regimul
In drum spre Giurgiu, prin garia. Dintr-o maşină deschi Declanşată la jumătatea lu trat o economie efectivă de. rează, rezolvării unor proble zqurilor, graficele de descăr
satele străbătute — Adunaţii- să. conducătorii celor două La centrul de calcul nii trecute. după redresarea aproape 1 100 tone cocs şi me tehnice şi tehnologice de care a fontei şl zgurii, inten
Copăceni. Câluqâreni. Daia, delegaţii de partid şi guver certă a mersului furnalelor, o- perioada cu cel maî redus mare eficacitate. Dintre aces sităţile de ardere, îar sectorul
dc-a lungul şoselei, mii şl mii peratiunea „recuperare" are consum specific din întregul tea, aş menţiona în prim ul
de cetăţeni au ieşit în întlm - namentale răspund ovaţiilor. la bază o strategie lehnico- an. rînd Îmbunătăţirea indicelui LAURENŢIU V1SK1
pinare, satutînd cu entuziasm De-a lungul drumului. împo După convorbiri, delegaţia desfăşurate la această unita economică de mare eficacitate, — P otrivit programului sta de bazicitate a aglomeratului,
pe conducătorii de partid şi dobit cu drapelele celor două română. însoţită de conducă te. unul din primele centre ju dar şi deosebit de dificilă de bilit. cea mai mare parte a de la 1.25 la 1.3. măsură care. (Continuare in pag. o 3*a)
de stat. O vaţiile şi uralele lor Ţări. cu lozinci in lim bile bul torii de partid şi de stat bul deţene de calcul înfiinţate în realizai datorită faptului că prin programul de recuperare,
exprimă draqostea neţărmuri gari, a vizitai Centrul jude 1965. Cei 240 de specialişti — solicită la maximum toate re cocsului şi foniei restanţă tre-
tă fată de secretarul general gară şl română, localnicii sa ţean de calcul electronic din proqramatori. matematicieni, sursele de sporire a produc
al partidului, adeziunea de lută cu bucurie pe tovarăşii Ruse. instalat fn clădirea sfa ingineri, economişti — care ţiei şi de economisire a cocsu
plină la politica internă şi ex Nicolae Ceausescu si Todor tului popular. Boris Jecov. di*« lucrează in această instituţie, lui, obligă pe furnalişti Ie o
ternă a partidului şi statului Jivkov. Fn centru! oraşului rectorul centrului, adresează contribuie la rezolvarea unor activitate Ireproşabilă pe toa CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE
nostru, voinţa neabătuta a în oaspeţilor un călduros salut, probleme majore legate de tă durata acestui an. iar spe
tregului popor de a înfăptui Ruse, o mare mulţime de oa exprimînd bucuria colectivu accelerarea proqresului tehnic, cialiştilor şi conducerii combi
hotărtrile istoricului Congres meni face o însufleţită primire lui de a avea în m ijlocul său de introducere a metodelor natului le impune soluţiona In cursul zilei de ieri, Petroşani î Ioan Sirbu, şeful executiv al Consiliului popu
al X-lea al partidului, pentru oaspeţilor. Se aclamă înde pe conducătorul partidului şi moderne de conducere, plani rea competentă şi operativă au început consfătuirile ca secţiei propaganda şi cultură a lar judeţean — la 'C e rle j.
propăşirea continuă a patriei lung pentru prietenia frăţeas statului român vecin şi prie ficare. aprovizionare lehnico- a unui întreg complex de pro drelor didactice. La con Comitetului Judeţean de par Participanţii la consfătuiri
noastre socialiste. ten şi pe ceilalţi membri ai materială în activitatea indus bleme tehnice, economice şl sfătuiri participă tovarăşii tid — la Orăştie j Emil Pleşa, au dezbătut, in prima z!, te
In apropierea oraşului Giur că dintre popoarele celor delegaţiei române. In fata u trială. agricolă, comercială şl organizatorice. Ioachlm Moga, prim-secretar preşedintele colegiului Comi mele : „Rolul învătăm întului
giu. conducătorii de partid şi două ţări. nor planşe şi scheme are loc de construcţii. Centrul dc cal — Cum a demarat şl cum al Comitetului Judeţean de tetului judeţean de partid — de cultură generală în edu
de stat sînt întîm pinatl de to o expunere asupra activităţii cul deserveşte în prezent 30 evoluează operaţiunea de re partid, preşedintele Comitetu la Călan ; Brlncoveanu Pogea. caţia moral-cetStenească şi
varăşul Gheorqhe Necuta, de Întreprinderi industriale şi cuperare? lui executiv al Consiliului preşedintele Consiliului Jude pregătirea tineretului şcolar
prim-secrelar a) Comitetului 27 de unităţi aqricole socia popular judeţean — la Hune ţean al sindicatelor — le Ilia! pentru muncă" şi „Orientarea
judeţean Ilfov al P.C.R., pre Dejun în cinstea delegaţiei române liste. doara : A urel Bulgărea, secre V lorel Faur, prim-secretar al şcolară şi profesională a ele
şedintele Consiliului popular In încheierea vizitei, tova- E tar al Comitetului judeţean Comitetului judeţean al U.T.C. vilo r". Pe marginea materia
judeţean, de alţi reprezentanţi râsul Nâcolae Ceauşescu adre- i Pag, a 11-a de partid — la Deva ! Ştefan — la Lupeni î Nicolae Andro- lelor prezentate, numeroşi
ai orqanelor locale de partid sează felicitări colectivului de p, Alm&şan, secretar al Comite nache, redactor $ef al ^ziarului profesori, învăţători, edu
Tovarăşul
Jivkov.
şi de stat. prim-secretar Todor Comitetului ducălori ai organelor locale specialişti, ie urează noi suc- fc tului judeţean de partid — la „Drumul socialism ului" — la catori, maiştri instructori au
din oraşul şi judeţul
Ruse,
al
Au venit aicj un mare* nu cese în importanta lor activi S im eria; Aron Colcer, secre B rad; Sabin Botlclu, v i purtat discuţii fructuoase,
măr de locuitori al vechiului Central al Partidului Comunist alte persoane oficiale române tate si propune ca specialişti tar al Comitetului Judeţean de scotind în evidentă succesele
Bulgar, preşedintele Consiliu şi bulgare. cepreşedinte al Comitetului e
port dunărean, care aclamă români şi bulgari din dome partid — la Haţeg! Vlchenfe dobîndite în şcolile lor pe li
lui de M iniştri al Republicii Tovarăşii Todor Jivkov şi
cu însufleţire, flutură stegu- niul calculului electronic să In pragul Bălan, prim-vicepreşedinte al xecutiv el Consiliului popular nia dezvoltării învătăm întului
letc roşii Si tricolore, aruncă Populare Bulgaria, a oferit v i Nicolae Ceauşescu au toastat efectueze un schimb de expe Comitetului executiv al Con judeţean — la Ghelar ; V ictor de toate gradele, precum şi
flori. T o v a r ă ş i i Nicolae neri un dejun In cinstea dele pentru fericirea şl prosperita rienţă. siliu lui popular Judeţean — la Coca, secretar al Comitetului îndatoririle ce Je revin în
tea celor două popoare, pen
Ceauşescu. Ion Gheorqhe gaţiei de partid şi guverna tru întărirea şi dezvoltarea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu noul an şcolar pentru îmbu
Maurer şl ceilalţi conducători mentale a Republicii Socialis prieteniei dintre popoarele ro si ceilalţi membri ai delega noului an nătăţirea continua a procesu
răspund cu saluturi priete te România, condusă de tova mân $i bulgar, dintre Partidul ţiei române semnează apoi în lui instructiv-educativ. In a
neşti manifestaţiei entuziaste răşul Nicolae Ceauşescu, se Comunist Român şi Partidul cartea de onoare a acestei u- celaşi tim/p. ei s-au angajat
Partidului
cretar general al
a m ulţim ii. Comunist Român, preşedintele Comunist Bulgar, pentru vic nităţî ştiinţifice. „ALMANAHUL să depună eforturi sporite
Coloana maşinilor oficiale (Agerpres) pentru a se achita in mod e
intră pe monumentala con Consiliului de Stat al Republi toria cauzei socialismului şi şcolar xemplar de nobila misiune ce
strucţie a Podului Prieteniei, cii Socialiste România. păcii în lume. le este încredinţată de a cres
Dejunul s-a desfăşurat în
care peste apa Dunării uneş La dejun au participat mem tr-o atmosferă caldă, priete (Coniinuore In pag. a 4 o) SATULUI“ te. educa şi pregăti viitoarele
te cele două ţări. Pe marile cadre de nădejde ale societă
brii celor două delegaţii, con- nească. ţii socialiste.
arcade, împodobite cu ghir De „Ziua recoltei“ apare „Almanahul satului", editat
lande, sînt arborate drapelele tntr-un tiraj de o sută de mii de exemplare de către In prima zi a consfătuirilor
de stat ale României şl Bul cotidianul „Satul socialist'. Tipărit In excelente condi au luat cuvîntul membrii si
membrii supleanţi ai biroului
gariei. ţii tehnice, cu multe ilustrate colorate. „Almanahul sa Comitetului judeţean de par
Este ora 9. Tovarăşii Nicolae ■ A W A g V l V tul socialista intră in al doilea an al existenţei, re-
Ceauşescu. Ion Gheorqhe La insaminţari, sa folosim fnnodfnd tradiţia frumoasă a vechilor calendare sătesti tid. membrii Comitetului exe
Maurer şi ceilalţi membri ai care de peste ISO de ani au constituit o fermecătoare cutiv al Consiliului popular
delegaţiei de pRTlid şl guver bibliotecă adunată in coperţile unei singure cărţi judeţean. V orbitorii au apre
namentale române sosesc pe Ţinind seama de observaţiile primite la almanahul ciat realizările deosebite în
pămîntul Bulgariei. In Intîm - de anul trecut s-a introdus tot ceea ce au solicitat ci toate şcolile din judeţul nos
pinarea oaspeţilor a venit to numai material cu potenţial titorii: ghidul tirgurilor săptămtnale $l al bllciurilor tru în anul şcolar 1969-1970.
varăşul Todor Jivkov, prim - tradiţionale din întreaga ţară. ghidul satelor care au felîcitîndu-i călduros pe lo|î
cei care au s lu jit cu devota
secretar al C.C. al Partidului devenit oraşe, zeci de sfaturi practice gospodăreşti, no ment şcoala.
Comunist Bulgar, preşedintele ţiuni tradiţionale de meteorologie populară, sfaturi me Subliniind importanta docu
Consiliului de M iniştri şl alţi p r o d u c t i v r i d i c a t ! dicale, curiozităţi, calendarul lucrărilor agricole, ca mentelor Congresului al X-
conducători de partid şi de lendarul vînătorilor şi pescarilor, tarifele C.F.R. $i lea al P.C.R. privind dezvol
P.T.T.R., noutăţi privind viaţa ţăranilor de pe glob,
stat bulgari. tarea multilaterală a învăţă-
jocuri şi farse distractive de folos la ospeţe şi la şeză mîntuluî românesc de toate
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu Pe zi ce trece această cerin condiţionare acolo unde pro tru control. Deşi cunosc că este 1-2 zile. cit se pierde cu tians- tori, metoda simplă de a calcula calendarul pe o sută qradele, corespunzător cerin
şi Todor Jivkov îşi strînq ţă se pune cu tot mai multă bele nu corespund la puritate, inadmisibil ca la semănat să portul lor, reiese că de-abia în de ani, poezii şt schiţe, glume $i caricaturi. ţelor social-economice şi cul-
prieteneşte mîinile, se îmbră acuitate, deoarece pînă la în fie prin organizarea din timp a se folosească seminţe fără bu perioada cînd se trece efectiv O atracţie deosebită pentru cititori o vor constitui lural-şliintifice ale ţârii, nece
ceperea însăm înţărilor de toam schimbului cu seminţe recu letin de •maliză, inginerii de la 'a semănat se pot cunoaşte în cele două mari concursuri populare dotate cu premii
ţişează. sitatea asigurării cu cadre te
nă a mal rămas o perioadă noscute. aflate în bazele de C.A.P. Beriu, Căstâu, Roşcsni, suşirile seminţelor. Atunci cînd de valoare. J^a concursul pe tema economiilor vor 1i
Pe un marc panou. încadra scurtă de timp. recepţie, în cazul germinaţiei Sîrbi. Sălaşu de Sus. Livadia, se mai face reverificarea d*că oferite, printre altele, un libret cu o depunere de 5 000 meinic pregătite profesional,
cu un profil moral înaintai,
tă de portretele tovarăşilor In majoritatea cooperative suh normele admise. Bretea Streiului ş; alţii nu au probele analizate nu sînt co de lei cu cistiguri în autoturisme, un libret în valoare vorbitorii au arătat că in fa(a
Nicolae Ceauşescu şi Todor lor «sqricole, la ora actuală se Sînt însă unităţi, nu puţine trimis, pînă ieri. nici o probă respunzătoare ? de o mie lei cu ctştiguri în materiale de construcţie şi corpului profesoral stă sarcina
cunoaşte calitatea seminţelor — la număr, ai căror preşedinţi de qrîu la laborator. Cine altci Direcţia agricolă judeţeană un libret cu o depunere de 500. lei. ridicării continue a nivelului
Jivkov. de drapelele celor
respectiv puritatea şi germina şi inqineri manifestă o totală neva dacă nu ei au datoria să are datoria să intervină ne- La cel de-al doilea concurs, de asemenea, deschis tu calitativ al învăţăm intului,
două tSri, se afla urarea în
ţia. Astfel, conducerile unităţi nepăsare şi. lipsă de răspundere se îngrijească dc cunoaşterea intirziat cu măsuri severe îm turor cititorilor almanahului pe tema „Cine a compus astfel Sncît acesta să sc în
lim bile română şi bulqară : lor şi cadrele tehnice au posi fată de verificarea calităţii se calităţii seminţelor, care nu potriva specialiştilor care nu-şl aceste romanţe ?" se oferă numeroase premii in obiecte : scrie cu succes în acţiunea
„Bine ati venit scumpi fraţi bilitatea să intervină cu măsu minţelor. Iqnorînd IVnportanta peste multă vreme vor trebui îndeplinesc obliqatiilc elemen o bibliotecă mobilier, un picup, două aparate de radio largă de perfecţionare a tu
rom âni!". Tinere în costume rile ce se Impun. în vederea analizelor ce trebuie efectuate incorporate |n s o l? tare de serviciu, nepreocupîn- cu tranzistori, un ceas de mină, cărţi, discuri etc. turor talurilor vieţii noastre
Almanahul va fi pus în vinzare la începutul lunii
naţionale bulgăreşti oferă asigurării unui material cu po în mod obligatoriu, nici pînă Se ştie bine că pentru veri du-sc de trim iterea din timp a octombrie. politice şi socîal-culturale, să
contribuie activ la procesul e-
oaspeţilor flori. O qardă de tenţial productiv ridicat. fie acum de la o serie de coopera ficarea unei probe sînt nece probelor de seminţe la labora difîcărîi societăţii socialiste
onoare, formată din ostaşi îm- prin repetare* operaţiunii de tive nu s-au prim it probe pen sare 8 zile. Dacă med adăugăm tor. m ultilateral dezvoltate.