Page 42 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI tir. 4877 © SI M3 ATA 12 SEPTEMBRIE 1970

Anul şcolar 1970—1071 va noui ordine (a, m, I, n, r, e, c,
■duce celor mal mici elevi nn o. I. ă, t. v, p, s. d. b, |, ), h, ş,
abecedar nou, elaborai de Mă­ 9. 1. I. t. ce, cl. ge. gl, cbe. chl,
ria Georgescu-Boşttna şl Ma­ ghe, ghl, x , k, â) | predarea
ria Glurgea. concomitentă a Uterelor mici
Editarea noului abecedar • cu cele mari, precum şl texle
(os| Impusă da cuprinderea In f.Jn pori" „Dim ineaţa", „ la
»O dndm© «an fojmTeţli «tragerea masiva e populaţiei Român te nrmflreşle sporirea Şcoala a tuturor elevilor tn vtr- grădina zoologică" ele) scrise
|8rll învaţă In şcoli", — latH e tfirlt spre lumina ştiinţei şl capacltaill Invatam lnlutul |n s li de o an(, anutindu-se ast­ de mîgă care evidenţiază ca­
d frB cor© simbolizează remar- culturii a fost şţ eşte una din toate verlql’e sale. pentru a fel ahecedaruî anterior, editat lităţile sistemului de scriem
cabtlal salt tn cultura şl tnvBtB* trasaturile definitorii ale evolu> corespunde actualelor cerinţe, In 1955. mal lus-aminttt.
m înlul României socialistei |îe| îgvatam lntulul tn antl so­ precum şl a celor de viito r ce Respecttnd particularităţile Manualul se încheie a i şap­
„Instruirea şl educarea co­ cialismului. decurg din dezvoltarea aocletă- psihollzlce ale elevului de 6 te pagini «te Utere, silabe sl
p iilo r — spunea tovarăşul In sistemul de tnvatflmtnt. ©- IM noastre socialiste. ani, acest abecedar apare c u o semne de punctuaţie, plasate
Nlcolae Ceanşesco — este o duoaţla preşcolara — p rim i Ridicare© nlvelnlnt de cuHrrrB Introducere accesibili In v1a|a astlel Incit decuparea şl tlxa-
problema de cea ma| mare în­ forma de edacaţle colectţ- al întregului popor, pregătirea şcolara: a lost larqlia consi­ reş lor pentru alcătuirea cuvin­
semnătate penfm viito ru l na* v 8 — a lns( o mare dez­ cadrelor de apeolalliate nece­ derabil etapa preabecedarâ, a-
(funii noailre. In şcoli învaţă voltare i daca in anqi sare asigurări! progresului 1n dtcă acea perioada pregătitoare telor şl propoziţiilor nu re­
a ri generaţiile care vor duce 1944 existau în ludeţ 41 uni­ domeniul economlco-ştlinţlflc şt acpmodărll elevului cu cartea prezintă nici o dlllcullate.
mal departe făclia progresului tăţi preşcolare, cu 820 de copil cultural •! ţarii reprezintă o- şl slovele el. Ilustraţiile completează şl în­
material şl spiritual a) Româ­ înscris! şl 43 de educatoare/ blecllvele majore ele Invăjă- Spicuim cileva elemente noi i cadrează tn chip armonios lex.
niei, cel ce vor des3vtrşl tn llp - In anul şcolar 1069-1970 au mtntuluf de astăzi. Pe acest fă­ Uterele vor II predate Intr-o tnl lecţiilor.
futrea fe lurilor cărora tşl con­ funcţionat 153 grBdlnlta de gaş se întreprind masnirl ce
sacră azi forţele şt ener­ copil frecventate de 7 013 co­ urm lresc sporirea capacităţii
gia întregul nostm po­ pil şl conduse de 035 educa­ şcollj de a răspunde deplin
por. Asigurarea condiţii­ toare. Trebuie să menţionam cerinţelor ce decurg din mu1a- Robert Dottrens
lo r rare sa permită copiilor ca daca tn anul 1044. maforlta- tllle şt prefacerile ce au toc In
patrie! — cel mat preţios ca­ tea unlîRlIlor preşcolar© ae qg- economie şl viata sorlala.
pital al popontlnl — să-sl for­ seau în mediul urban, în pre­ din procesul amplu de desfăşu­ A EDUCA Şl A INSTRUI I
meze o cultura bogata şt nro- zent 90 la b u1B atnt în mediul rare a revoluţiei tehnlco-tflln- Cartea tratează categoriile pedagogice care ae utilizează \
fpnda. s3-şl însuşească ştiin­ rural, ceea ce prerlntg un se­ llflce 1n lume. permanent tn şcoală. Astfel, c* le patru părţi (Educaţia, Pre- ?
ţa şl tehnica cea mal înainta­ rios sprijin pentru IBranlţ coo­ Prin ce se remarca noul an darea, Predarea lim bii materne, Metodologia disciplinelor d' *
ta, «a crească în splrllu! Idei­ peratori în educarea copiilor şcolar In şirul enllor care an baz3) dezbat cu m u lli coinpe tentă problemele esenţiale t t
lo r nobile ale patriotism ului lor. trecui şl al celor ce vor ve n fî care le ridică procesul de Invâ ţârnţnt. Teme ca formarea per * !
Bortelişi. ale comunismului In cel 20 de ani de la elibera­ In prim ul rînd. cu enul şco’er sonalităţtt elevului. Cunoaştere ş etevglul, Metodele de Învăţă- j
asie o îndatorire primordiala re In Judeţul nostru au fost 1910-1971 începe exîMemta cla­ mini, Educarea lim bajului. Elo cinţa şl dicţiunea, Predarea vo- •
• parildnlnl şt sfatutnl nostru. create condiţii tot mal bune sei a X-a a ©colii generale. cabularulu», compunerii şi s crie rii slnt deosebit de Interesant \
• întregii societăţi". pentru şcolarizarea copiilor, Aceasta acţiune este obiecti­ tratate. Tot aici găsim Indica ţii preţioase în legătură cu u- f
' Socialismul are nevoie de prin construirea da noi localuri vul principal care al« în faţa nele metode 5I mijloace modernede predare (folosirea auaili- !
•amant cu o femetnlcB prena- de şcoli, prin mărirea celor e- învaţămfJitntnl de cultură ge­ arilor nudlo-vizuah, Instrucţia programată etc.). j
Ure politica. Ideologici el pro­ xlstente In urma construirii de nerala. Extinderea în contlnn- Cartea cuprinde şl unele probleme mal puţin atudlale In 5
fesionala. de oement înzestrai! noi sBH de clasB 131 numai 1n are a învgţăm lntulul general alte lucrări de pedagogie şl psihologie, ca de pilda i curlor }
cu a n o u l oonatHntfl sociala anul şcolar 1909/1970), precum obligatoriu de 10 ani va deter­ zltatea, Inteligenţa, meditaţia, Instinctul ş.a., Indemnlnd prin :
H m » înalta tlnuta morala. şl prin înzestrarea şcolilor cu mina în anul acesta ce un nu­ aceasta la cercetare i
Rolul cel mai Important 1n mobllJcr şl material didactic. măr de peste 100 000 de elevi „A educa şt a Instrui“ ae adreseaz« tn primul rînd ca- I
transformarea oonsullntet so­ Factnd o sumarB statistica a din ţot cuprinsul ţării sB fie drelor didactice care predau la clasele M V (mal ales prin ca- i
cialiste st e caracterului omn- dezvoltării învatBmtntulut In cuprinşi tn aceasta formă de pltolele : Predarea scrierii. învăţarea matematicii în priip$ i
Îuf nou îl are şcsysla. De la fn- anii socialismului constatam lnvBţamtnî. etapă, Copilul şl cunoaşterea lum ii, Iniţierea tn ştiinţele fi- j
aMiolfa elem entari st PÎnB la cg In această perioada In Ju- In al doilea rînd. nouţ gn şco­ zlcll şt naturale etc. In aceeaşi măsură este necesară oricărui j
pregătirea specIslIsM’or de deful Hunedara sau construit lar înseamnă cuprinderea în cadru didactic a Ut pentru capi toleje mai 6us arătate cîţ ş| \
înalta calificare, şcoala soda- mal multe şcoli dectt în 50 de şcoala a întregii generaţii de pentru problemele aducaţiei et icc, morale, cetăţeneşti, esteti- ;
ce, a educaţiei fizice şi sportul ui şi altor probleme ale proce- :
lista are misiunea de a da ce­ ani al regimului hurghezo-mo- copil în vîrslă de fi ani. Acest sulul de lnvăţâmlnt. |
lo r ce trec prin ea o mnrtlla- şleresc. Numai în anul 1969. fapt reprezintă un remarcabil
teraia capacitate de a Inţeleoe pentru dezvoltarea învSţSmtn- succes al scolii româneşti o rea­ Prof. MARIN CQLTAN !
lumea, o concepţie resllst- tuIul din Judeţ stalul a alocai lizare prin care tara noastră se
stllnflflca despre naturB si so­ suma de 129 milioane lei. Iar gllntază ţarilor cu un înalt nl-
cietate. o tlnuta morala şl in ­ elevilor le-au fost îm părţite veî de dezvoltare. Tot tn anul
telectuala demna de era co­ manuale şcolare gratuite in «ceata s® va definitiva nrofllul
munismul ui. valoare de peste 3 milioane lei. st conţinutul liceului de cul­ GlNDURI LA ÎNCEPU DE
O retrospedtvă « orumnloî Creşterea preocupării pentru tu ri genera1! — care se va
parcurs de şcoala românea*rB bunul mera al procesului de face pe baza unor ample dez­
de-a lungul celor 20 de ani din AnvBtamlnt se manifesta fl> bateri începute in e l din anul
noua «a Moara ft e, este edifi­ prin asigurarea şcolilor cu un şcolar trecut — ae va ridica S tn ţ n u m a i c l t e v a luni de — c o n d i ţi il o r c o n c r e t e d e
catoare ! lichidarea reslH nM num3r tot m«l mare de cadre îa nn nivel superior tegăturş etn d stă tea i tncă tn b a n c ă şl-ţl
de carte si a Izvoarelor aceste­ didactice cn* o înalta calificare. şcoltl cp vfafa, cu activitatea rtotai e x p l i c a ţ i i l e d e s p r e p r in ­ m u n c ă , tr e b u i e să p r im e a s c ă
ia i generalizarea ş rd fl obliga­ Este semnificativ numărul de practică, productiva. Acest o- c ip iile d id a c tic e , sa u u r m ă r e a i Scrisoare deschisă penfru p e c e t e a p e r s o n a lită ţii Î n v ă ţ ă ­
c u a t e n ţ i e rig o r ile e s t e t i c e a le
to rii cu durata de R ani i ex­ 0 850 cadre didactice ce au bloctlv se va reflecta tn toate to r u l u i" „ A r t i v i t a t e a i n s t r u c ­
tinderea învBtBmlnlulnt profe­ funcţional tn anul şcoler 1969­ senioarele învBtămtntulot de Pentrn nonl «n de Invflţa- u n e i t e o r e m e . $ i to t a tu n ci, t i v - e d u c a t i v ă c e r e sp irit c r e a ­
sional, tehnic, liceal de şue- 1970 fata de 1 178 în 1038. cuîîupB generală al mal ales mînt, Editura dldacllcg şl pe­ o d ată p e s ă p tă m în ă , s c h im b a i învăfăferul începător to r î n v ă ţ ă t o r u l n u p o a te fl
delUale şl de culturB generala i Interesele economiei socia­ în clasele terminale ale scnîll dagogică « pregătit 871 titlu ri lo cu l şi urcai la c a t e d r ă in r u tin a r că ci nti-i p e r m i t e „ m a ­
îmbunBtBtlrea formelor şl pro­ liste cer cunoştinţe corespun­ generale de 10 ani. Totodată de manual« ln tr-u n tira j de < p o s tu r a d e c l e v - p r a c t i c a n t , te r ia lu l 1* cu c a r e T ucrează ?
filu lu i 1nvBfBmîntu1ul superior j zătoare cu progresul ştiinţei fl un Das înainte se va realiza şt p e n tru a p u n e tn a p li c a ţie tot rpbifca şt in im a c o v i f u i v i " .
grotuMatea întregului fnvătă- tehnicii contemporane. In acest în creaţia didactică a s’nlttorl- peste 19 milioane exemple c e e a c e tn an ii d e şco a lă ai F ie c a r e c o n ţi p o a r tă tn sta r e
m1nt i creşterea namgrulul de sens s-s trecut te reorganiza­ |or şcolii. Cercetarea pedagogi­ re. Creşterea tira ju lu i se stu d iat la l e c ţiile d e p s ih o lo ­ St iată că a v e n i t şt e x a m e ­ su lu l hrănit tn cei c in c i ani p o t e n ţ ia lă a p titu d in i, t a le n t e ,ri
cadre didactice precum şl «* rea şl fnfllntarea şcolilor pen­ că va explora în anul care v i­ daloreazg apariţiei unor noi gic, la c e l e d e p e d a g o g i e sau n u l d e d ip lo m ă c a r e ţi-a c o n ­ d e lic e u p e d a g o g ic ca lită ţi c a r e a ş te a p tă d o a ' c '; *
slgurare© tutnror condiţiilor tru pregătirea cadrelor tehnice ne, cn mal multă profunzime manuale, ca de pîldg. cele d e m e t o d i c a c u tă r u i sau c u - f ir m a t str ă d a n ia .* f u tr -u n a ­ l a t ă - t e î n v ă ţă to r * pa d e fi d e s c o p e r i t e st c u lţ ii' ■
necesare preqBttrH ş| perfec- şl de muncitori caltflcRţl. Astăzi, fenomenul educaţiei, urmărind pentru clasa a X -a a şcolii t ă m i o b t e c t d e tn v ă ţă m în t m u r g d c iu lie ai v ă z u t, pe ta tă - te s i n g u r în fa ţa a t e ; t n v ă ţ ă t o r u l e s t e primul.
tlonBrlI acesteia. Parcurglnd 1n Judeţul Hunedoara, tn licee­ sporirea şl eficienta randamen- Erai Î n c o n ju r a t d e c o l e g i şi o listă, în d r e p t u l n u m e lu i lău 20-30 d e s u f l e t e fra gile, c a r e , geolog" v«l ca l d in ţii ^ g ră d i­
un irurn mereu ascendent, he- le d® specialitate, şcoli tuhif procesului de învătBmtnt. generale, penlrp anul V al c o l e g e , d e î n v ă ţă to r ii şcolii d e c u v î n t u l „ a b s o l v e n t*. Erai te v o r f n tf m p i n o cu flo ri — n ar* tn a c e s t d o m e n i u " . r O
z.atB pe o orlentere ©tUnţlflcB tehnice şt postliceale în­ Prin întreaga activitate ln- liceelor dc specialilale. geo­ a p lic a ţie şi d e p r o f e s o r i C tte b u c u r o s , d a r g ln d u l d e s p ă r ­ p r in o s a l d r a g o s t e i c e ti p o a r ­ l e c ţ i e e s t e o c ă r ă m id ă tn e d i ­
î.ntemotatB pe concepţia mate- văţă un număr de a*- rirnctlvB-erlucatfvB, şcolii 11 grafia de clasa a in-a pen­ e m o ţ i i nu ai a v u t la î n c e p u t ! ţirii d e şcoa lă , d e p r o fe s o r i şi tă — şl c u d o r in ţa v i e d e a fic iu l p e r s o n a lită ţii c o p i l u l u i
irlallsi-dlalectlca despre lume şl proape 5 000 elevi fa|B de 458. Tevlpe serefna de â contribui tru’ flecara Judeţ In parte, A p o i, tr e p t a t - t r e p t a t , te -a i o - d e c o l e g i a ş te r n e a o u şoa ră te a scu lta. F<n. t r e b u i e î n t o c m i t ă gsffaf fn-
pe cerinţele praotfdi construc­ cttl erau în 1944. îar în şcolile tot mej mult 1a f©rmar#9i omu­ b lş n u it cu cla sa şt cu a s is ­ umbră de r e g r e t p e s t e b u c u ­ Am /o/o.iit m a l su s u n c u - ctt să n u p e r i c l i t e z e această
ţiei socialiste, şcoala romA­ profesionale în va tl de 4.8 nrl mai lui non. însufleţit de Idealurile noul abecedar pentru clasa te n ţa n u m e r o a s ă şl ex ig e n tă ... ria ta... v în t n e p o tr i v it t „s in g u r ". D e m ă r e a ţă c o n s t r u c ţ i e
neascH 8-a afirmat plenar ca m ulţi elevi decll In emil 1944. socialismului, d® principiile mo­ I ş a. S p r e sfirşltn l u ltim u lu i an fa p t nu eş ţi s in g u r : t n minte C e jfn f a c e s t e a T E cou rile,
un factor prim ordial el dez­ învatSmlnlul tehnic de toate ralei comuniste, cu un Isrg î n c e p u s e r ă să * m e a r g ă “ l e c ­ A u tr e c u t şl lu n ile a c e s te i şî tn In im ă îţi a n a r Im a g in ile p r e l u n g i t e a le c u r s u r i l o r d e
vo ltării economice şl aoclaîe. tipurile, pe îtngg faptul c i pre­ orizont cultural. ţiile p r a ctice. Parcă, era i d e ja lu n gi v a c a n ţe , c a r e t e d e s p ă r ­ şi c u v i n t e l e p r o f e s o r i l o r tăi. p s ih o lo g i e , d e p e d a g o g i e şt
dînd tarii cadre temeinic pre­ găteşte cadre oallflcate necesa­ în v ă ţă to r. ţea d e r ea liz a rea p le n a r ă a v i- li au zi. ti v e z i şi-l sim ţi alătu ri a le a n a l i z e l o r f ă c u t e fa l e c ţ i i ­
gătit© profesional, educate tn re economiei Judeţului, o fe ri d e tin e N n sln t v ise . Stnt c u ­ le p r a c tic e , la care a i parff-
v ir ilu l devotamentului faţa de e’evllor şl o aerJe de noliunl v in t e l e , s fa tu r ile , î n d e m n u r i l e
patrie. de cu ltu ri generală. c a r e ţl le-a u ro stit în a n ii d e cfpai fn a n ii «fe s c o a lă si p e
Tineretul nostru şcolar $l a O etapă holBrttoore 1n vfaţa şcoală. S ln t I d eile p e c a r e le-a l c a r e le-a i g r e f a t tn s u fl e t u l
demonstrat înalta eonştflntîî pa­ şcolii noastre a constltult-o a- r e ţin u t d e la a n a liza l e c ţiilo r • tă u ttn ă r c u M e r e «fe aur.
triotica In zilele neguroase a’ e doplarea Directivelor C. C. o» „ î n v ă ţ ă t o r u l t r e b u i e să -şl v ă s - 'Abia a c u m , tn f a ţa c l a s e i tăie.
prim ăverii ncestut an • mil de P.C.R privind dezvoltarea tn- UN NOU 1reze.. c a lm u l 1 ° t<* cla sei. R- e l e d o b t n d e s c s e n s u r i cleţre yf
elevi $1 studentf au sîa-t mereu vătam lnlulul şl l.egea InvBţă- m o ţiile , o r l c î ţ e a r fi, t r e b u i e s e m n i f ic a ţ i i p r o fu n d e .
în primele rlndurl tn lupta îm­ m lnlulul din Republica Socia­ i n te r io r i z a t e“. „C o p i ii sfn t r e -
potriva stihiilor naiurii, nrecum lista România. In spiritul aces­ rentiid, d o r n i c i să a fle tncrttrl ' T e s i m tt h im ln a t şi în că lzit
şi pe şantierele refacerii. tor documente şl a sarctn’- noi". „C a să e d u c i c o r e c t , t r e ­ ’ d e to t c e ai a d u n a t d in că rţi,
In ludetnl Hunedoşra — ta lnr slahlllle de Conoiesul »' LICEU b u ie să cunoşti t e m e i n i c c o ­ d in l e c ţf t, d in a u z it e şl v ă z u t e
fel ca tn întreaga laTfl — X-lea al Partidului Comunist piii'. „ M e t o d e l e nu p o t fl f o ­ $1 a s t f e l tţt t n c e p t p r im a l e c ­

lo site rigid, in v a rta b tt. aşa ţie d in lu n g a şt f r u m o a s a ca­
I c u m f o l o s e ş t e in g in e r u l ş u b le - r ieră d e f ă u r a r al u n o r va lo ri
LA DEVA rul. sau e l e c tr i c i a n u l v o t t m e - in estim a .b lle i a a m e n i t
Centenarul Liceului tn tf, e l e t r e b u i e să se a d a p ­ Dosi Invâţâtor, promoţia 1945)
Lector unîy. ION DRAGAN
t e z e — prin p r o c e d e e a d e c v a t e
pedagogic Deva Io cadrul programului de dezvolta­
re a lQVă(ămlntulul de toate oradele,
In municipiul Deva. la |5 septembrie
Toamna acestui &o şcolar va marca o însemnată săr­ 1970 lş| va începe activitatea un nou O carte despre copii,
bătoare pentru cadrele didactice şl elevii Liceului peda­ liceu de cultură generală. Ridicat In
gogie Deva ^ sărbătorirea unul secol de prodigioasă cartierul „D ada", liceul întruneşte
aclivilalc pe tărim ul lormărlt cadrelor de învăţători.
Jubileul centenar este tntîm plnai prlntr.g febrilă ac­ toate condlflile necesare desfăşurării
tiv ita te : se tipăresc lucrări omagiale, se pregăteşte o In bune rondl(lunl a procesului in- utilă pentru părinţi
expoziţie şl se lac Importante pregătiri pe lârlm admi­ •tructlv-educatlv. Cej peste 850 de
nistrativ gospodăresc. Anul şcolar centenar esle In- ■levl împreună a i profesorii lor vor „C alitatea d e pârM© ne obli-
lîmplnat de corpul prolesoral ş| elevi cn hotârîrea de a beneficia de 20 săU de clasă, 4 labo­ flo sâ dâm ţtn şir neîntrerupt do nitatea copilului cu neîncrederea
el- In „Pislcuţa de lemn", eroul
obţine rezultate ioarte bune tn procesul Instm ctlv- ratoare complet ulMate, mobilier mo­ examene |p „obiectul“ otit de este un copil care vre<j sq.| j0Că
educaliv. dem (In valoare de 600 000 lei), o complex şi de subtil care este mamei «al© o mare bucurie de
..educqţio copiilor Io fam ilie“.
bibliotecă cu peste 7 000 de volu­ Şint examene, Jn care nl z.uo el. Prin ||p,a de tact, mo,
me ».a. mo nesocoteşte Intenţia copllu.
*e vertded cunoştinţele pedago*
gloe, lenslbllltqtea, tqctul, per. •ui .Acesta râmîne cu un regret
odînc în suflet şl participă ab­
severenţo, puterea de convinge­
re şl otîteo olte eolitâţl neceşare sent Io bucuria celorlalţi. In po­
vestirea „ Pygmolion" esta relu­
unul bun educator*. ată a temă dettu) de comună fn
Cu aceste pneclzârl. scrlUoru)
Mthnea Molsescu fsl Începe car­ literaturo Infantila, fiind vorba
tea „Ce-o sâ ipunâ lumea", o- QO flreşeolo pe core o foc unii
pârlnţl, încerclnd să Incaree inu­
dăruim acţiunilor pioniereşti culoarea frumuseţii virstei pârutâ recent în librării în co­ til bagajul noţionol ol copllgfut.
Intr-un
lecţia „Pentru părinţi“.
din dorinţa de o poia fn fotg
număr relativ mic de pagini (80)
autorul ne poartă Inkr-un univers rudelor şi prietenilor. Cunoştinţe,
ie mitologice ale băietului nu ou
eoptivont. Cu toate c6 cel© 17 nimic comun cu preocupările ca­
D iom uliâ pentru lobe*« (o monte, m erelor pionierilor, o coblnefeJor me­ feootâ. Intîm plător, (ara noastră a g ă id u ll m eslnjl I ş ichiţe şl Intîmplâri Inserot© în racteristice virstel. M. Molsnscu
10 mare o ii m conuri, panlru e ic u rm todice yl a ip q ţillo r declinai« cercu­ A ltgerllq pioniereşti, înşiruirea co- şi o rga n lia t, în vota acea&to, prima d<an , a rg o n lio fă po Valea Muraşu volum nu au un caracter voii
ţi e ip c d iţii lem eioio, pentiu looiara rilo r tehnico oplrcativa şl cullural-oc- m andom onlelof şi a colectivelor de conferinţă internaţională po tema : —acţiunea „C ă u tă to rii da co m ori; tal pentru cunoaşterea « Io d urilor oo- m oralizator-scriitorul şe fereşte rolo oceosto temă şl in Schî|q
ae munca >j q lle o cţium , VACAtwfA litlic e , m o b iliio re u p io n ie rilo r din „C o p ilu l şi revoluţia lahnico-ştiinţi- - e ip a i ţii locale judeţene in trimes­ m em lor In lup la cu (urio apelor şl „Cultura generală", Foarte reu-
M a KE o to ii mico penlru eâ becaia d o ie le mari in acţiunea da imbunâ conducere, prim irea în o rgo n iroţie tică ’*. Ceea ca oferă o tlă n şcolile trele fl şi fit ; m acţiunea de reconstrucţie. de a koge singur conclu­
«au ieşirea d in pionierat a elevilor
— festivalul folcloric q l şcolilor de
11 a devenit clipă, Ulo da olbum , po­ lă | ire şi recondiţionară a m ateriale­ din c|oşq o V lll-0 trebuie ta lio pre nooslre, cosele de p ionieri, copiilor, pe Jiu şi Mureş ; Fireşte, calendarul esle m ult mai ziile - prin viabilitatea lor, S’le nl ş-au părut povestirile
dind do jurnal, |um al de a m intiri. lor didactice, progolireo şl datarea gătita din vremo, tă ie deiloşoarc penfru acest domeniu do a cliviio ic, bogoţ. A cţiunile nu sini o blig at ii „Corn..: pro,., mls". .Ce-o să
fc<e»i ţ i cadre didactico deopotrivă cu m ijlooce proprii o laboratoarelor aperali» şl cu accent pronunţat pe nu mai mulţumeşte. Atragerea cotac< — concursul dc desene pe o ila lt ; pentru to ţi p io n ie rii şî nu q iclu d , Prin conţinutul strict auten­ 5pună lumeo*, „Mama ridea".,.
au slrăbâtul cu lo lo i bogatele Mine şi o te lio te lor, am enajarea «ou rea- eficienţa educativă, o p tim iiin d intreo tivclor in lre prin d orilor şi u n ită ţilo r e ^ — concursul de cusături, broderii şi dim potrivă, îndeam nă la efervescen­ tic prin acţiunea posibilă ele
rore a l» vacanţei. i»liJnindu*ie cu meno/area sp aţiilo r do joacă, a l«- go viaţă da o ig a n iia ţip , pentru a nu cono m itr, a p ă rin ţilo r şi a tuturor incrustaturi în lemn ; tă de q cţiun i p rop rii ale u n ită ţilo r devin mici „mostre" educative. >1 »Totul o pornit de Io un
lo ţli »nlr-un punct term inal ti in iţia l rcn u iila r do rp o tl - lo lă doar cUe­ mal In tiln l, gr in ocett on, u n ită ţi şi celor ce doresc tă cotaboreie in a- — ocţiunea „Focul Iul Prometeu", |i detaşam entelor de p ionieri. cinci".
loiqdală — deschiderea noului an va din problam elo cere n« preocu­ detaşamente de p io n ieri core defi ccoslă acţiuno este posibilă şi ne speciocole festive, cu montajo lite- Mulţi părinţi şl copil se vor Ceo mal reolîrotâ oleşă « vo­
ror m uricate, dedicóle drapelului roşu
activitatea
im portant
Un loc
în
şcolar - pe coie încercăm »ă l pre­ pă în qceasto periopdâ p re p icg ă to a n itive q iâ progrom elg de activitate şi cesora. Resursele locolo «ini nelim i­ a l P.C.B., celei d e a SO-q o n ire isg ri noastră da vi cu li vo trebui K d recunoaşte uşor în Intirppfărila
figurăm , la îl vedem de pe acum re rile i do ÎS «eplambrle. Tot acum cotendorul a cţiu n ilo r proprii in no tate. din carte. De altfel, subiectele lumului pore o f| „Octno a pri-
mai bggoi, mai încărcai de evem- trebuie să se pregătească co n d iţiile iem brie «au decem brie (I). lnî(io t vo fru nl io pare, de oiem enea, o e- o crepril P artidului Comunist Român; ocupe îm bunătăţirea muncii de e- m.l o scrisoare". Prqcedînd cu
— acţiunea „C om o rile vetrei“ fvalo-
d u c o ţa politica-ideologică şi a te is t-
menle. lovorabile d e tfp ţu râ rii o ftiv llâ ţii e du ­ şi autoconducorea. p rin cip ii pedago rogera. otirm m d că este înţe le pt co, rilico rea tra d iţiilo r, obiceiurilor, atno- ştnn(ifico in rindul p io n ierilor. eJasti- „micilor povestiri* sînt luate din
Aşa cum e şi llrc ic . ţoale itrâda- cative şcolare şi eitraşcolqre. M ijlo o gice asenţ»ole ole a c tiv ită ţii pio n ie ­ vîoţo, din întîmplorlle de flecare muft tact. mama din qceqsţă
rtlile oiavilor, ale invă |ă lori|o r şi pro cele şi m oterialele de practică cul- reşti, lie b u ie sâ treacă din stadiul u in iiu a de tS septembrie, să aruncăm g rafie i şi lite ra tu rii populore) cu late e»ig<eo şi optim riorea vie ţii de orga­ schllă rezolvă o situaţie critică,
O privrro pesle on, penlru a preti-
U io rilo r converg şpre inbm pjnoruo lum l sportivă. opQ iqturo şi m oterlole nor „d is c u ţii frumoase" in practica gu»o rerullateJe, efectele m uncii n0os pe comună, centre y judeţ ; n n o tic , diveislflcqreo q c tîvită fii p,0- ri. Relaţia părînţi-eopîl este o ce ar fi putut avea urmări qrav^
— concursul de m odelnm „S ă ge a ta
cu cele mai bune rc o lilo ri in munco le consumobile pentru a c tiv ita lţo cer. muncit din fiecare şcoală, încadrate tre. C alondorul a cţiu n ilo r republicane a rg in ţie " ; nrereşli, educoţiq civică a elevilor, temă veche în l¡♦era|uro. dgr fn
şi la invăşoiurp o tile i de fl Mar Curilor, rc p q rliin rc o sarcinilor o tliv i qrm oniqt în sarcinile şî interosele in- |i judeţene a le p ionrariloi şi şcotori obiective şr sarcini de răspundere ţi schiţele lui M. Moisescu devine pentru formoreo caracterului eo-
1971, m em orobilo dato de onivenote to ţii e ilraşcolote unor cadre cu a p ti­ structiv-educative în general iip e - Io# pe onul 1970-1971 este un in­ — c ip o iiţlo judeţeană o m inilarme- în acest an. P'i'or Ci. Este, de 0 IHel. sinaura
a S0 de ani da la creoteo partidului. tudini. e ip e fie n ţă şi pasiune sini rienţa judeţului nosţru, elocvent ilus- strument Şl un ghid preţios in aceri lor şcolare ; interesantă datorită felului in povestire în care scriitorul cste
Proşrqmul oc(iu n ila r pioniereşti, ac problem e e iiic m de im portante. Iro lă de şcolile generale din Oraş sens. Iota doar cîlcva dm acţiun llo — concursunle „P o tîn a fermecotă" Eşalonarea |udicîeo«â o a cţiun ilor, care sini puse fotă în foţă cele
liv ită p le educative e ilra şcola rc ie o- După deschiderea anului şcolar, ţioara de Sus, Riu B âibot, Sim crio, bogotc cqre ti oşleaplâ, in noul oii şi „S ă n iu ţa rb uiă to o re “ ; nclivisoreo tuturor p io n ierilor I şl şco­ două „tabere“, datorită felului moi Înqăd.tîlor cu nărinlij. Oro,
nun(6 Interesante, cuprintăloaro. t i prim eotu, se înţelege, programarea Hunedoara (ni 3 j, Pefrila (gr 1). şcolar, pe p io n ie rii din jud e ţu l not — concursunle datóle cu cupa „C u- la rilor, dolm irea clară a scopurilor hnd şl caliţălile bune o b oces-
ponenla anului şcolar Iresut re loco şi o rgonitorea octivilâl< i. problamelo lic e u l H o|eg şi altele, ne convingo tru ; lerâtoiuJ", ..P ionierul", „B a to n ul de în care sînt reiolvote micile con­ tom.
iă infolişom . încă de pe acum, p io ­ de conţinui. Trimestrul I, fiin d cel de eficocitofeo tndrum ărti şi condu­ o ‘.i i", „G h e a ta fermecată (la volei, şi d octelor pe caro le urmărim, tin i flicte.
nierilor şi şcolarilor, com andanţilor moi lung şi dojfqşutipdu şe RQlfial, cerii germonente a pio n ierilor, — la to judeţeană n festivalului cul- handbal, baschet, m m rlolbol şi o in ă ); cîteva din cerinţele ce te cer raţ- Momo lui Judor. din schitn Scrisă inlr un slil vloî s» con-
şi d irig în t ilar, factorilor de colabo in doua onotîm purl, este şi cei moi ■ evoluţia tehnico-ştiinţlfică a pa- tural-ailishc - trim estrul I; — c rp c d lţla „Tem erarii HVV 1971” peclale, coi drepte «pre succes. »îvnnt. carteo se cltsşle cu mul­
rore obiectivele muncii şi preocu- propice pentru o activitate p io n ie ­ Iru n i d ura b il in viaţo şi a clivitn le o — concursul de artă plastică şi fo­ («emeroni hunedoreni. vocanţo de vo­ ..Prietenie", esle o (emeie bună.
R n'ije noa itro in noul on Aşndar .. rească bogota, inietesoalâ. eficientă. co piilo r Joaca „d e-o m eseriile“ , tografii artistice - 20 a p iilie 1971 ; ló 1971 pentru Cunoaşlerea locurilor corp doreşte dm tot sufletul o tă plăcem devenind un „m ini­
Primrreo În mod lă rb ă to re ic a ŞCO- — foslivolul ci.icclubuiîlo» p io n ie ­ ş> monumentelor Istorice şi ale natu­ Prof. GLIGOR HAŞA, prietenie odevămlo pentru fiul
Tocmai de oceeo, recomandăm intra ­ „d e -a tehnico" a ieşit ..din lipore, reşti — mai 1971 ; rii din judeţul nostru) ; manual" dc pedaqogic proctică-
fq tilor din c la ic le I, am enajoreo ca­ rea in a ctivitate din prim a ii do «iidind cu m aturitata juvenilul. Nw — coneurnil ravfsielar şcolara — gl- ~ ««pediţia cu tema „Eroism ul coli* preşedintele consiliului judc(ean său Acest lucru nu o îmoîedîcă
al Organlioţiei pionierilor
Iniă să greşeosco rănind dem­
Prof. ADRIAN MANG