Page 43 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 43
DRUMUL SOCULÍSMULUt ^ Mr. 437T $ SIMBA TA 12 SÇPIfMBSIE 1?T0
O datons de onoare CINEMA riste („R ep u b lica ”) I IU PENI» Aş
teaptă plnâ se întunecă („C u ltu
Râsbunâ torul
LONBA 1
ra l*) |
(„M in e ru l") I
M adlgon
Etvlro
SMTĂMÎNA VII WARE (C inem atograful memorandum te lul co nd a m n aţilo r („M u n c iio - întreprinderea dc reţele
(„7 N o ie m b rie *); VULCAN* Cas
T llfa n ţ
DEVA 1
1
reic*) ; U R IC ÂN I : O ţonsâ din-
*-
M r
per¿ru furnalişti SI MERI A 1 Pentru ţară |l rege S lâpln mie pe Pelreceroo („F la căra *) ; electrice Deva
Folr Lody - seriile 141 C ,Arta*) 1
O-
fr-o
l,,7
N oie m brie ") 1
RAŞTIE l
(„P a tria ") J
(„M u reşu l*) ;
PI-
HUNEDOARA 1
situaţie
s lun g i, degete, lungi ((.Con
cic
LA TELEVIZI unei Iu b iri ^P o p u la r") ; BRAD ;
lu i I HAŢEG 1 C ele tre i nopt» olo
rea IXLSX., lă asigure dorea structorul*) î Profesorul Infernuful GEO AOIU-BAI 1 O m ul momentu
(„S ld e ru rg litu l*) Ţ CĂLAN 1
Don-
urqeavttt In exploatare a şLa slnd SJrtakr (»>1 Iu n ie ") 1 TE, Jandarmul so Insooră („S toouo
bei. LIU C 1 A dio T e ia t („M in e ru l*] » ro |le * ); ILIA i N oile aventuri alo Consumatori de
PETROŞANI : Această femelo („7
Consemnînd ca atare iuc- N oiem brie") ? Jurnalul unol came răsbunătorUor t,«Lvsm1rso*, I •
da intrertinar® acţionează cesul furnodlştltor In demara
prompt pentru prevenirea u jul operaţiunii de recuperare,
nor aven luaie «varii. am cerut tovarăşului Oleg DUMINICA MIERCURI
Măsurii© tehnice tehnolo- Bubilc, fngtner şef cu proble •.CU D M cţi’ «o « m l,lip it. M q. 16.00 Deschiderea em isiunii. Fot do d le tls m ol României. energie electrică
qlce prezentate d« şeful eec- mele de furnale — aglomera tlnou m gilcol pentru copil |l bal 1 D lnem e B ixure sli - P.A.O.K, Transmlsluoe de io stadio
tîei s-au ImhJnal rodnic cu re ol combinatului siderurgic, fc o la d ţ 18, M V io lo io tu lu i ; Solonlc, In cedrul oqm pe.tlliol Cu nul R e p u b licii;
cara-
11, «Q
rriy a ra
(a
mobilizarea conştientă a fle precizări privind perspectiva toa tşloiqaclolculloc ta B edlolu* pe europeana a oraşelor (îrguri* ; 19.13 A a u sitv'! “ p u b licita te ! ştiaţi că
17,50 M rcra o v a n p re rrlo â ; 10,QO Mo-
carei muncitor, maistru sau desfăşurării acţiunii. rile cln lâ re flle r de m utică u jo a râ i menie falclasU e | 1fi,30 CablneSul 19.20 1 001 de seri - emisiune
inqiner pentru cc cele doua — Aaapr* recuperării Inte Tereré Kruewja | i G in* R olreico ; economic IV ; 19,13 A nunţuri — pu* pentru cel m iel;
12,00 Do »1ro|4ţ R q triti \ 1L30 Con
mari furnale să lucreze la pa gral* a cocsului şi fontei nu cursul (I festivalul m lernotlonal b licila le ; 19,20 1 001 de seri ; 19,30 19.30 Telalurnolul de soqţă; H.C.M. 2491/1969 reglementează modul de. sta
Telejurnalul de seară ; 20,00 Bale
rametri optimi. Aşa ae face c& există dlacuţl* HotBrîrea lua „G e o rge FnoiCu* ; 13,15 Emisiune tul „L ocu l lebedelor* ; 20,50 C ro 20.00 Tele-onclctopedra; bilire şl sancţionare a contravenţiilor la nor*
In aceaslB tună, ctad planul ta trebui« respectata şl va fl în lim ba m aghiară ; 14,43 închide* nica lite io ro . Telejurnalul d ţ noap 21.00 C lntă Io a n a R odu;
reo em isiunii de d]m lneo{o ¡ IA,00
de recuperare este foarte mo respectata pln& la final« a n u r CampigpptelQ (n le m a ţio rq ie de o* te ; 22,1 S B a le ^ actul I i i ; UÎQ0 21.20 Film serial : „In c o ru p tib i mele privind transportul şl distribuirea ener
închiderea
em isiunii.
bilizator, s© realtzează ritato Iul, cu toat« problemele şl di tle tiţm ole României ¡ 18,00 Fot l ii “ - M area fo rltu ră j giei electrice.
bal i Petrolul - R apid ; 19,XL T o l^
indici da utilizare d© peste ficultăţile care mal exis Jurnalul de le o iă ; z3,o: Raportai JOI 22,10 Steaua fără nume) In afara despăgubirilor calculate relroaetlv
1,3 tone de fonta ¡pe metru tă. Ajt> luai şl vom lua 7V Comori Io plum h; 20,13 FMm 17.00 Emisiune In lim ba germ ană) 23.13 Tolojurnolul de noa p lei
cub d© volum u til de furnal, în coaţinu are toate masu o rtlillc . Ádom oreo patru fii; 21,35 17,30 Emisiune tn lim ba m aghia 18.00 Cam pionatele Internoţlonole 23.30 închiderea em isiunii. pe trei ani se aplică amendă de la 250 — 1 000
CU
minuMI«
parodii
iar consumul specific de coc« rile caia *© Impun. Sta Paradi* . Siso o ; 22,23 Telcjuronlyl ră 1 18,0 R ecltplul (loutlslulc lei pentru următoarele fapte :
S lînlulul
s© prezintă sub norme pJanl- ţia âe sertar* este Intr^ads- de n oapte; 22,40 Telesport; 23,03 Plerna Ram poli 18,43 Cadran InteTr 9 Nedeclararea de către consumatorii tari
fioatfl cu cln&a 3,5 kg pe tona văr e maj-e problemă. Ritmul Închiderea e m ili unit. n aţio n a l 1 19,13 A nunţuri — p u b li Concert de p rliu ; 13,00 Muzică popu
c ita te ; 19,30 Telejurnalul de lo a râ |
de fontă. în care •« lucrează la aceşt 20.00 Film serial 1 N oile arentur) RADIO la ră ; 13,30 A itl ţl scene din operq faţi în pauşal în termen de 48 ore de la procu
— D upl felul crrm aa mun obiectiv nu pe«t© garanta pu LUNI a le Iul HucMebernr Flnn ( 20,30 „N o v e ito la vesole din W lndsor” de rare a receptoarelor etectxocasntce (declar^
O tto N lc o la l; l4,oa M elodii, cora stră
Rapsodia rom ânâ. HorO ia Prislop 1
ceşte şi dupB eforturi)* oare nerea In funcţiune cal Drziu 20.30 Teatru scurt. Fqlera 1 21,20 bat lum ea; 1123 Muzică cfa. P»onie- rea se poate face direct sau prin scrisoare re
li
se depun, nici nu Încape în 3a Jumătatea. lunii viitoare. 18,00 De*cM dofeq om isiunii. „B a * Posta TY | 21,30 Film qrtJtlIc. De »1 PROGRAMUL 9,30 6,05-9,30 M u ile i n o d â i 14,43 Fragmente din opereta comandată).
M io riţa ;
a c tu a lită ţi;
10.05
doiala e& vom reuşi ti recu Conducerea l.C.S.H, trebuie tfţeo f 3 P.V.- t 1 (3,33 PeHormonţa unul singur J 22,13 Telejurnalul de Piese ¡nsuucneoiqle< 10-3° Q*n tofD e' „lâ s a ţb m a *n cint" de Oherase Den- O Executarea de extinderi şl modificări a
d rln o ; 13,13 Piese Instrum entolo; 13.30
peram loial etlt- reatoAt« 1« să înţeleagă cerinţa noastră şl IIIInfIM ce a le aacqlutut XX i 18,00 noopte | 23,10 închiderea em isiunii. socialiste 1 11,05 Orchestra casei de Din ce la mal cunoscute m elodii popu-
cocs ctt bI le fonta — afirma să mobilizeze moi mult* forte M u ilcâ populará ¡ 19,13 Anun discuri „E Iert record’ d irija tă da A- Ia r , ; 14,00 R q d lo ju tn a l; 16.20 C anto instalaţiilor electrice fără aprobarea Întreprin
SI m iopia canta
le io n d ru lm re ;
p opulara;
17.03
tovarăşul Niccdae Măr cules cu, pe şantier. ţu ri - » u U k lto l* | 10,30 1 M l de VINERI bile de Theodor O rlg o rlu : 11,43 S lo nate; 16.43 M uţlcfi 17,20 P ubllcitote derii furnizoare de energie electrică şl prin
Antena
tin e re tu lu i;
maistru principal. secret«'.ul Decalajul cere 3©pară reali seri | 19.30 Telelum alul de teorâ ; iul m e dicu lu i; 12,00 Recital de ope ra d io ; 17.33 Tineri Inte rp re ţi de mu persoane sau unltătl neautorizate.
TY.xr Agenda poîfrîea ; ra.otr O p ora
com itetului d© partid ol sec zările actuale de cele scon „A ld o * de G lu ie p p o Verdl, Trani- 16.00 Deschiderea em isiunii. A tle ra i 12,13 M o lo d ll cu d e d ica ţie : 12,30 z ic i p q p u la râ ; 18,00 Concursul ţi • Polosirea energiei electrice în alte scopu
M e lo d ii p op u lare i
13.00 R odiojurnal;
ţiei, Eforturile noastre trebuia tate în final este, desigur, mlşlune de lo O pero rom ânfl | tism r 18,30 C âm lnul - Ancheta 13,10 Avanprem ieră o o tld lo n o ; 13,23 festivalul Internaţional „O eoerge E-
19,00
nascu" ,* 18.36 365 d e ofnhece;
însă şa fie auatinute mei mult substanţial şl nimeni nu nu căm inului 1 Stntetl pentru logod Ciniâ Salvatore A dcm o; 13,30 R adio Revista sla flă re lo r; 19,30 B iblioteca ri declt cele prevăzute în contractul de furni
de cqnducerea combinatului. treşte sentimentul Iluzoriu că 20,50 Film ele şâptâm lnll i 21,03 Con* nă f 1 19,13 A nunţuri — pub licitate 1 club lu rls tlc; 13.42 Doino ţl clntece de p ae ile românească. Ion Mtnules- zare ca ; aparate de sudat, receptoare cu o pu
da d ro g o ile ; U,00 Caleidoscop m uil-
Deşi aglomeratul are acum o acest decalaj va putea 11 li tln u a rfa transm itió! de la O pera 19,20 1 001 de seri | 19,30 7ele)ur- c o l; 14,40 Orchestra de ra u llţo popu cu ! 19.5© Noopte bună. c o p il; 20,00 tere de peste 2 000 W, sobe electrice, băl de
românâ ; 21,30 Toleplob,
Samar*
bazicilate mal ridicata, nu chidat ou uşurinţă, Dim potri kond - 2 500 | 21,30 A ciul a l iM e o n aiul de seară | 20,00 Reflector | lară „B la lu rlle B istriţe i* din Bacou: C lnlâ Angelo M oldovon |l Ionel Ba
nul 20,30 Pagini din operela „A m o
15.00 Concursul s< festivalul Inlerno-
sîntem în c i m ulţum iţi de fap vă, se cunosc etit de către ol operei „A iflo * do G lu ie p p e Vor- 20,13 M ol aveţi o în tre b a re! ( 21,20 ţlo n o l „O eorge Enescu*. Jurnalul fes rul m oscat* de Ion H a rtu la ry -D a rc lie : nichelat etc. Ruperea sau violarea plombelor
tul că procentul de fier nu ne furnalişti cit si do conduce dl t 2?,30 Actul al lll- le a a) operei El Sombrero. | 22,Q0 Sim fonia o tiv a lu lu i! 13,30 Muxlcă U jo g răi 16,00 20,30 to n e u n u l |l festivalul Interna- aparatelor electrice şl repunerea sub tensiune
asigură scoaterea planificată rea combinatului dimensiunile „A id q * J 23,30 închiderea erpitlu- iX-a de Front Schubert j 23,00 Te R o d lo ju in o l; 16. â ' Radlodlvertlsraont ţlo no l „Q e o rge EneKU’ î 23,20 M uzi a Instalaţiilor deconectate de către furnizor.
celebre :
Jazz; 23.33 Cupluri
că de
de metal In şarja, ceea ce df- reale ale dificultăţilor mori le nM. leju rna lu l de Qoapt# | 23,10 în ch i m u ilo o l: 19.00 Ooseto ro d lo ; 19,30 Nfnon V b llln —Georgos ThlU; 24,00
CInteaa de nuntă |1 Jocuri p opulare;
mipuează posibilităţile de gate de recuperarea Integrală derea em isiunii. 20.05 Tableta de searâ 1 20,10 C lntă 1,00 Muzică sim fonică. 9 împiedicarea sub orice formă a organelor
creştere a Indicilor de utiliza a cocsului consumat suplimen Anao A gem olu; 30,20 Arghexlona 1 de control legal împuternicite de 3-şt exercita
re intensiva şl de economisi tar şl a fontei restanţă, De MARTI S1MBATA 20,25 Zece m elodii preferate; 21,00 atribuţiile de verificare şl control a Instalaţiilor,
re a cocsului. aceea şl succesele obţinute 18,M D eichldoroa om isiunii, MU In Jurul globului 1 21,13 M u ilcâ uşoa Tn cazul In care unele din faptele de mal sus
ră ! 21,30 Moment poetic; 21,35 So
Staţia de concqsare — sor pînă acum slnt socotite pa 18.00 Peschld«r«fl epilAlunll l A- lis tu l se rii! Aady W llU am s: U OQ Ro- MICA PUBLICITATE
tare a minereurilor constituie ' buna dreptate doar ca un cxoavoapromleră | 10,03 C lntă Isa, (le tltm 1 17,00 E nţU ^ne fa lim ba dlo|ur(vgl! 22,20 S port; 22,30 De toa au fost săvîrşlte în împrejurări Incit potrivit
23,00 Eapraa
ta
pentru toN tu r ljtllj
acum eea maj arzătoare pro început ce trebuie dezvoltat clntâ M aro. M u ilc â populará din germană ( 18,00 Continuarea trona- m e lo d ii, 0,03-6,00 E ilrodo nocturnă. VIND MOSKVICI 407, re- legii constituie Infracţiune, procesul verbal de
blema. Pimerea ei în funcţiu şi consolidat cu flecare oră M ardmureş ; 18.33 D in nou |o icoo- m isiunii de atletism 1 19,13 Anun- PROGRAMUL li: 6.00 Program mu- poraţle capitala, Haţeg itr. constatare a contravenţiei se Înaintează orga
|â ) 19.20 1 001 de ier> I 19,30 T»-
ne înseamnă îmlMieătătbee r&- şi zi de muncă a colectivelor leju rna lu l dp to a rá | 20,00 Importa* ţurt , — pg bilei taie ; 19,20 1 001 de ilc a l da d lm ln a o tă ; T.G3 R ad io ju rn al; 23 Auguit, nr. 1, tolefori 127.
m uticei
Program
7.15
de d im in ea ţă
dicală a calităţii încărcăturii de furnalişti. de funcţionare trp b illl | 20,33 Reflector j 20,30 A- seri 1 19,30 Telejucnolul de searâ 1 (continuare) l 8.10 Tot în a in te; 8,35 VIND ŞKODA 1 000 MB, nelor de urmărire penală.
de minereu bulgari, cu un e- intensiva oplimă a tuturor S im fonii de Joseph H oydo; 9,00 C ln
leot asupra reducerii consu furnalelor. Aceasta cu atît nuntwrl - p u b licitate : 20,53 prim 20.00 Tele*«nclclopedla ; 21,00 Film tâ corul Filarm onicii din Tlrgu M ureş: Deya, telefon 13364.
mului da cocs estimai la circa mai mult cu cit, in etapa fi p|pn. A cod* prof. dr, docant |ng. serial 1 In co ru p tib ilii | 21,30 Bunâ- 9.20 O ntece p pp u iqfe: 9 Sonatq VIND CAZAN FIERT ŢUICA.
pentru plan de Uvlg C om ei |l Sonp-
seara, fe te i Bună seara« b â le ti I r
MHu Dum llrescg l 21,30 „V le n a -
1 200 tone Umăr. In plus. fa nală a anului In curs, |a fu r SqUburp - l|n i* ; 22,00 G alo qrll»- 22.30 Telejurnalul de noaste, Trie- ta pentru clarin et |) plan de llv lu Popa Dumitru, Apoldu de Jos,
brica rte eylomerare ar p ri nalele de la Hunedoara tre tl|o r Iro n ce il |a circul Bougllone spori I 23,03 Petrecere la... G lodeanui 10. Qâ R adloencldopadla nr. 450, judeţul Sibiu.
mi mai mult minereu măruni buie să se obţină consumuri „Bucuri 1 23,30 închiderea emisi pentru tineret (reluare) 1 10,30 Muzică
u io a /fii 11J3Q ReţJtal da operă Ftqn-
boqat. ridicând astfel conţinu specifice de cocs şi Indici de (partea (I-a) 1 83,00 închiderea unii. co C o ra lii; 11.20 D in fnreglstrfirlle iul VIND CASA, stf» Mihol VI- I. .1 E. Deva
tul de lier în şarjă. Sînt mo utilizare care să garanteze că em lctunll. Ion luco BAnAţeanu |l ale Iul M lhal teaţul, nr, 29 - Panteltmon
aj : 11t35 Piese de estradă ;
tive întemeiate pentru cară prevftderile prlmuJui an al 12,03 Avanprem ieră cotidiană» ^2i1? Letfţja, Sîmeria.
cerem conducerii combinatu cincinalului v iito r ae YQr în
lu i ca, împreuna cu conduce făptui exemplar.
ANUNŢA
Mărturii despre tradiţiile de In ziua de 15 octombrie a.c. orele 8,00 va
avea loc la sediul I.R.E. Deva examenul pen
luptă ale pompierilor tru autorizarea electricienilor.
Detalii privind examenul de autorizare se
pot obţine de la I.R.E. Deva serviciul U.E.E.
şl de la secţiile şl centrele de distribuţie. Au
Tradiţiile de luptă ale pom fndeplfneşle datorie sa către numentului, într-o scriere a cablu ce puteau fl uşor tăiate.
pierilor- Izvoriac din Istoria patrie f Trăiască România I vrem ii se sublinia : „Acest mo In seara zilei de 23 August, l-a fost difuzate Instrucţiunile necesare la to(t
glorioasă a patriej noastre, din Acţiunii© eroice ale pompie nument reprezintă epoca re semnalul stabilit, echipele orqa marii consumatori Industriali şl unităţilor care
lupta de eliberare naţională Şî rilo r m ilitari de ţa 1848 au a deşteptării poporului româ nizat© de Ja CQOUteníUe de exploateză, proiectează şt execută Instalaţii
socială a poporului român. Cro vut nr) puternic ecou ţn con nesc". pompieri s-au răspîndit sim ul electţlce.
nicile vrem urilor au consemnat ştiinţa unor mari personalităţi In 1877-1878, deşi misiunea tan pe Întreg teritoriu l Capi
la loc de cinste faptele d© vite ale vrşţnHi K' M i f i jc r U : „La pom pierilor din tar« noastră talei şl au trecut urgent la în Este ultima sesiune de reexaminare a elec
jie şi eroism flIe pompierilor. 13 septembrie a avut I qc ta era stingerea Incendiilor, el au deplinirea misiuni). Ca urmare, tricienilor care posedă autorizaţii definitive
13 septembrie 1848. In acea zi Dealul Splril o luptă ta lie ar- cerut ţn mod voluntar ca uni 68 d© comandamente de unităţi
Roata de pompieri Bucureşti a uiala otomană, veultă să acn« tăţii© lor să particip© la răz Si faţm atfunf fasciste din Ca obţinute pînă la 1 Ianuarie 1909.
înscris, în Dealul Splril. o pa pe Rucorestlut sl o campanie boiul pentr-u independenţă, ca pitală., deservita da pesta 7 QQO
gină de glorie In ¡lupta pentru de pompieri, şl lupta s«a ter artller-işll. S-au organizat tn de ostaşi, ofiţeri si subofiţeri
apărarea cauzei revoluţiei, a minat cu „baia de stnge de le 9 baterii teritorial© de pom la cat© s© adăuqau 75 de co
libertăţii si Independenţei na Bucureşti. pieri. O parte au aeţlonfit de-a mandamente da unUătl si for
ţionale. Capturarea tunurilor In şedinţa parlamentară din hinqul Dunării. In baterii de maţiuni d© pe Unla d© centură
duşmane, pe cere, © dată luate, 30 (uîle 1859, M ihal) TCoqStal- coastă şl srilve. altH au trecui' şi Bălei© din Imediate apropie^ întreprinderea judeţeană
pompierii le-fiu îndreptat îmuo- ceanii sublinia? ^Lupla din apele Danuhiulnf. re a Capitalei, totaltzlnd încă
trivn inamicului cotropitor, >a DeatDl Splrlf este un act de rţa- In eadrul acerior unităţi, 6 000 de m ilita ri qermanl, erau
rămas unul din cele mai în fură * ne ©nora înaintea străi pompierii" -su luat parte, prin în rliminea-ta zilei de 24 august balneoclimaterică Deva
semnat© momente ale luptei de n ilo r <H eare totodată răspund* fapt© de bărbăţie 91 cirraî, Tn lipsite de leqăturl telefonice.
nici, cînd ©s4aşir au făcut dova la sentimentele naţionale ; este marii© bătălii de la Plevna, Astfel au putut fl mal usar cap ANGAJEAZA IMEDIAT :
da unoF neasemuite fapte de o dovarj# că şoldadf postr| şţ^ţ Rahovn, Vidin, Opanez, Belo- túrale d e. forţele patriotice st & CABANIERI;
cura) ş| bărbăţie. Ca recom vrednic» urmaşi af soldaţilor !iî| gradclc. de -braviţ ostasi români. 9 RESPONSABIL d e CANTINA IN STAŢIUNEA GEOA-
pensă. domnrtorui Alexandru Mibat VItPiiziţl şt că depind^ August 1944. Cm ctteva ztle Tr-sdUnl© qlor-lpase de luptă OIU-BAI ;
Toan Cuza a acordat ţutqrOT os numai (ţe ta îm prejurări favo tnaint© dn marna zl —. 23 — la ale pom pierilor eu fost ridicate, O MAGAZINER IN STAŢIUNEA GEOAGIU-BAI,
taşilor ce an luptat In Dealul rabile şt rţe la frqvernăratnt, ca Statul maţop al ComandamentUT. tn zilele noaslre la rang de Angajarea se lace conform prevederii Legii 22/1970,
Spirit o medalie cu panqTică Irî» să dezvoiţe vechea lor vlrlu te lui m ilitar 4) Captta’ef a fost cinste şi arfineă preţuire. Ziu© Salarizare» cotriorm M.C M. 914/1970.
c o lo rit: Pro vlrlute m ilitari, în? română". chemat comandantul qruparil de 13 septembrie e înscrisă cu Informaţii suplimentare fa Inspectoratul de personal al
sotllă de următoarea proclama Ma; ftrzlii, marel© nostru lş^ de pompieri, t s»a ordona»' ca majuscul© în calendarul lupte- ÎJ.B.C. Deva, str, Dr. Petru Groia, nr. 30, telefon 13525
ţie : „Români, care au luat tnrîc Nicoîae Torna avea să un număr d© ctteva scbunftătl ter pentru libertate $t Indepen Deva.
parte 1« această luplă I D|n ronsemneze: „Pompierii din să interceptez© şt să taie legă denţă. In tnllm pinarea el, m i
Vedere din Hunedoara. sînqeln vostru, România « în DeaTul Spţrll, cari şllură să turile teţatenîce dintre coman litarii pompieri, treclnd fn re
Foto: V. ONOIU viat t Mare sl liberă, Iunie tn septemhrle, tgerau (ără damentele $1 nnltătilo germane vistă succesele obţinute, rflpor-
tumesle sl, drept Reţen de re ordţn, anărînrt onoarea lor ţnt- misiune c© so coroa ©xecutatl tează partidului despre înde
cunoştinţă. pune a rifo l p© piep ţltară, (Inn.ltS d© tţahulzeaţa în cet mal strict sacrei st cu plinirea misiunilor încredinţate
tul vg&tm această medalie. obraznică a turcilor'*. maximum de operativitate. S-ag şl se anqajează să obţină noi
Kste slnmtFa răsplată onorabilă Pentru a Imortaliza faptele selecţionai cei mal destoinici realizări Tn perfecţionarea mă
L O T O ce se poaţe acorda hravltor. do vţt.ejÎA ale pompierilor, că m ilitari si grup© mici d© <na«- iestriei rle luptă, dovedindU'S© BUENOS AIRES 1! (Aqer- PRAGA U (A.qerpxes). —
Purtaţi-g cu mîndrl.e, sţntetl pitanul Pavel Zăaănescu. în- mervţ. f-are, folosind c^ pratext a fl demni urmaşi al înainta pres). — Reprezentativa de La Gotlwaldov s-a disputat
Rezultatele tragerii din 11 septembrie 1970: putini care a «vet!. Iar după tr-nnut din memorii)© sa'e fă- vpritirarea unor măsuri rî© şilor tor. rugbj a irlandei şi->a conlinuat întîlnhea internaţională de
Extr. I i 57, 29, 60, 87, 39, 54, 88, 77, II. moarte o vet! lăsa tn fa pi Utile cpn un cătduros epeţ pentru x'\r pc.i;, funcţionarea surselor da turneul ta Argentina, jueînd hochef pe qheată dintre echi
Fond de p rem ii: 413 791 lei. voastre. CenoFaţlUe viitoare, dica^ea linul monument tn cin eoă, se apropiau pe căf ocelK© U. colonel SAVU MIRON la Buenos Aipea 01 selecţio pa secundă a Cehoslovaciei
Exlr. a 11-a ; 85, 67. 27, 86, 74, 70. 18. qăslnd-o, vpr răscoli Istoria stea- ercvîlor de ta 13 septembrie. de cuiburile fasciste, identifi nata secundă & tării. Oaspe Si echipa Poloniei. ITochoişfiT
Fond de prem ii: 389 056 lei. Acest au©l nărit ecou ahîa în cau eutMl® ccj nodurile *te. te- Grupul judeţean de pompieri ţii au terminat Învingători cu cehoslovaci au obţinut victo
vor învăţa ajm Romanul îşi 1901. Cu prile ju l dozvallriţ mo gătur-î telclgnlce, porţiunile de Hunedoara scorul de 9— 6 (3— 0). ria cu scorul de 4— 1 ( t— 1,
2- 0, 1—0 ).
*
(Urmare din or. 4870) navigabil. In uimirea băştina BRATISLAVA H (Ager
In a palra etapa a drumului L U M I D I S P Ă R U T A ' (Vî) şilor care erau d© fată um- pres). — Nu moţ ori spectatori
şi ne avîntăm v i
flăqi banca
său prin „lumea dispăruta" tejeşte pe apă. Primii kilom e au urm ărit la B.ratîsUva me
W alter Bonatti (aflat de data tri pu r\©-au adus declt încin- ciul internaUo&a! (erainin do
aceasta In Peru) a escaladat s-au terminat, doar rădăcinile nuîuu In ta t acest timp, pilea Dulce, Salîmoes — tot otite a tarea unu( m ijloc cte transport handbal dintre echipa tocata
crestele îngheţate ale Anzilor şl Ierburile )e mal astimpă- expediţie a fost nevoită să în* nume ale qnui singur fluviu. rel© ta U cul LgurlcochA tn Înotată ochiul m elrăluclîea lesnicios, dar apoi zgudutellle Start sl formaţia maghiară
Raura pentru a găsi lacul din rau foamea. M ulţi disutre in Jrunte pericole şi aventuri de timp ce UaUaaul R<aiînoTv<jl lui, dar mai mult mă impre devin tot mai frecvenţe şi mai Spartakus. Budapesta. Handba
care se desprind primele fir i dios ‘ şi dintr© spanioli şl-au toate soiurile, dar mai ales a- Dar pesţe ani s-a transmis nu le-a şt a b ilii 3Q km mat la sud, sionează micul p lriu cape co ameninţătoare. La Culqu;sh listele cehoslovace au term i
cele de apă ce formează ma pierdut viata în hăţişurile pă tacuril© neîntrerupte ale tri mele de Amazon. mai -precis în Iacul NlnococUa, boară nesigur din lac şi care debarcăm pentru a nu ne tre nat învinqătQare cu scorul do
21—9 (Q-r-4).
rele Amazon. Marele fluviu s-a format din la poalele Iui Cerro Yaru.pa. este destinat să ducă pînă 1* zi ta apele oare şe prăvălesc
durii ecuatoriale. Dar, dintr-e burilor d© indios ©ar© ţîşneau unirea n u rilo r Maranon (lunq Ideea de a gŞsl izvoarele ocean,'pe lungimea a 0 000 km,
data, In faţă exploratorilor s-a cînd te aşteptai mai puţin din cu furie perie pietre. De aici,
LA IZVOARELE desişul pădurii. .do 1 35Q km) şi Ucavali (2 748 Amazonului mă lascina încă 18 la sulă din apele transpor pe o h>nqime de aproape un +
AMAZONULUI iv it o mare cascadă. După ce km). Pornind de ia considera de prin 1961, clnd am escala tate de toate rtu rile din lume. km, apa dispare devorată par
au depăşit bubuitul asurzitor |n tim pul uneia dintre u lti bila diferenţă de lungime din dat cîteva culmi ale lanţului Un curent care leagă muntele Astăzi, tn cadrul Cctmpio.T.
al apelor care s© azvîrloau în mele lu-pla. conchistadorii au că d© rîpi şi stlnci. O astfel tulul cat. A de (o.ţbaU stod
Cîrd între conc bis tad orii hăuri, Gonzalo Pîzarro a or tre cele două ape s-ag lscal Huayhuash. Cînd, din punct de ocean, dqclnd cu sine de surpriză şi toate dificultă
anticului imperiu al incaşilor donat construirea unei br-igan- avut impresia că erau atacaţi controverse asupra localizării de vedere material, praieetql 12 860 milioane litri de apă pe ţile d© pînă acum m-au făcut nul Dfnamo va qăzduî mec
s-a răspîndil zvonul existentei tine pentru a-şi putea conti de indios, de femei, cărora izvoarelor fluviului cu cel mai a devenit realizabil, am pâră-1 secundă l Pe creste aerul este să înţeleg de ce „şarpele de dintre echipele Dinanio Buc
fabulosului Eldorado în estul le-au dat numele de „amazoa mare debit din lume. Voi po sil Italia şi mi-am început că Inqhetat dar soarele, reflec* aur. nu a fost explorat în toa reştr — Politehnica Iaşi. Ntn-
Anzilor, noul guvernator Fran nua drumul pe ape. Briganti ne“, d© unde ar veni şi nu meni patru opinii formulate la lătoria spre crestele de ghea lat da calote de aăpadŞ. pro tă lungimea sa. Plnă să ajun ciul începe la ora 16. Parii f •
na Iul Pîzarro a fost prima
cisco PizATTQ a orqanizat o ambarcaţiune caTe a brăzdat mele flu viu lui. In reatha-te, a- perioade de timp diferite. In tă ale AnailOF. Aveam d© qlnd duc© o reverberaţie attt de gem pe cursul lin iştit al ma Progresul — Steagul roşu Hi
mar© expediţie în înm iea că apele Amazonului şi afluenţi saHatnrii nu erau iernat, ci 1707, călugărul Samuel Frilz să urmez cursul flu viu lu i de puternica tacîţ peste noapte relui fluviu am mai petrecut sov se va disputa dumîn.i
reia l-a pus pe fr-atele său bărbaţi cu plet© lu n g i S^a socoteşte rîul Mar>anen drept la izvoare, pcm văile încurca sinlem şculurşti de febră şi încă două zile obositoare şi Ia Dinanio cu începere de te
Gonzalo. Caravana era forma lor lui. spus apoi că numele Amazon izvor a) Amazonului. Un alt te şi misterioase în care tribu ne trezim cu arsuri pa faţă. pline de nelinişti, intre torenti ora 16.
ta din vreo 200 de onmenl — Intr-o bună zi, citiva in er deriva dinţr-un cuvm l indi- iezuit, călugărul C>ir-bel, soce- rile de indios îl denumeac Ceva asemănător nu ml s-a şi vÎFtejuri, cu sentimentul a
care pe jos, care călare ; an dios au povestit că la numai qon compus dta „amau (a ru- teşte că, dimpotrivă, Ucayali „şarpele de aur". Dină la o mai întimplcit. niciodată tn 20 cul că stal în voia sorţii. Trei Pentru amatorii
ieşit din Quito, actuala capi cîteva zila de marş dapărtaie po) şi „zona9“ (luntrej. Cuvin- e6te izvorul marelui fluviu, cean. Am ajuna U Qyes la de ani de alpinism. naufraqii şt tot alitea eonlac-
tala a Ecuadorului, în ziua de de tabără s-ar qăsj „mineare tul astfel cneat ar semnifica bazîndu-se- pe faplul eă are o poalale munţilor, însotK fiind In zorii zilei uimătoare> ne te cu apa îngheţată, ta care , de fotbal
Crăciun a anului 1539, Jn tim dm belşuq, aur şi tot ceea ce „ruperea lu n tre i', aluzie Ia lunqinie mai mare şi că la de M ario AUegri. gp con\pa- despărţim. Soriano coboară pe ne-ani pierdut toate alimente
pul marşului, PizaTro a adu căutau expcdllioparii". Pizarxo violentele atacuri La care au izvoare este mult mai larfl- In triot. şi d© peruvianul Artgvo un versant ai Anzilor spre Lb le : cam aşa ar suna bilanţul Trebuie să mai spunem
nat aproape 4 mii de indlos. a oprit caravana şi a trim is trebuit să facă faţă conehisU- I?43, matematicianul francez Soriano, Ovon eşle. o tipjcâ m-a; eu si Alieorri, pe çeûlaU acestor două zile. susţinătorilor echipei M u u -
înarmat! cu securi şl tesace. în ai ule o patrulă şuh comanda dorii. Sîgpr estg Inş5 că O rel Charles M ărie de la Condanii- aşezare andină, cu case de ar versant, urmăm rîu l sălbatic Dar tată-ne pe Amazon, ta şul Deva că azi favorita Ic •
car© duceau o i el turme dc lui Francisco de Orellana pon- lana a denumit rîul pe care ne, recunoscind că Ucayali gilă cocoţate ta 3 6QQ ni înăl pînă ajunge navigabil. în e- imensitatea apelor fără siîrşil. are meci? Nu credem că
POtcJ şi ol pentru aproviziona tru a căuta alimente şî a qăsi a naviqaf cu numele* Marangn. oste mai lat, acorda priorita ţime. Este friq şi culmile se chiparpentul pe caie-1 gărăm IMutim spre ocean iar zilele cazul. Ei ştiu că va iu tii-
rea trupei. Intîm plnînd d ifi drumul mai departe. Orellana Istoria povesteşte clh aiunrl te Marjmonuhu pentru că es ascund partă în viforniţă, !n cu noi avçm şi o barcă pneu din munt) sînt o am inlire tot ni pe Metalul Copşa Mîci ,
cultăţi de tot felul — de la a plerat cu brigantina. însoţit cînd )-a întrebai pe pitetul te mai ad;nc şi are ntei m ulţi dimineaţa următoare, teleqgla matică şi două lopeţl. Pe un mal îndepărtată, acum cînd că meciul va avea loc î i
ciocnirile cu triburi de îndîos. de 57 de soldaţi. Se scursese briqantînei dară se află a afluenţi. După 1869. cercete" in care călătorim ameninţă şă spaţiu de 20 km — pînă la ora 16,00 pe stadîonn;
ră deja doi ani de la plecarea proape de gurile rîului. ares Laurieoch-a — avansăm între visul vieţii ti s-a Îm plinit. O
zăpezile şi friqurlle din Cor- terul italian Anionia Rgf- se împotmolească tn zăpadă, ceanul ne întîrppmă cu vuie C.F.R, din Simeria.
dilieri şl pînfi la cutremure, din Quilo şi încă se părea că ta ar fi răspuns că „singurul niondi, realizfnd un calcul ma- înainte de a ajuogp la mina zăpada createlor 3i suliţelor d© tul talazurilor care ne vesteş Pentru ca suporterii s .
mult prea frecvente penlru vor mai trece mut{i alţii îna lucru pe care-1 ştie este că se lemaiic asupra dahlluUii de a de arqinf de U Raura uode se foc ate soarelui. Scăpaţi de te ca aventurile noastre în tic prezenţi chiar de la Io
qustul europenilor —, carava inte de slîrşitul drumului. Pa aftă într-o nvarana (hiţis) din pă si nn examen chimic al să termirvâ de alttel ş» drumul (te povîrnişul muntelui ne trezim „lumea dispăruta'* s-au înche vilura de începere, autoba
na a pălruns în pădure, dar tru zilp după plecarea lor am care doar IntîfnpteT'ea îi rp^i rurilor din ambii afluenţi, a munte- Merqem mai în pampă, străbătlnd potecile iat aici, pe nisipul plajelor za Deva Ic pune la dispo
asia )e-a adus în cale d ifi barcaţiunea s-a ciocnit de un poate descurca). ,A’u marana ajuns şi el la concluzia că pe jos ; efortul este Istovite*-, jalonate doar de ppăpăsliile a- A tlanticului. De aici încoDe ziţie o autobuze. Ele vor
cultăţi si mai mari şi ¡-a o- trunchi care plutea în derivă, — ar fr răaotin© Oreltiina — rtul Maranon «re un debil su dar. trei ofe mai tfrziu, cînd dincl care ne pînde&c paşii. pleca din autogara (a or,i
bliqat să înrelinrasră sensibil şi, deteriórala. s-a împotmolit ri Maranon". Conducătorul perior. Pioblema părea astfel înaintea noastră se deschide Nu ştiu dacă asta se cheamă lumea noastră. începe c iv ili 13.30, cu oprire in toal *
marşul. Oamenii îşi deschi 1>e ţărm. O dată reparată ava expe-fli|iei vedea că se allă nu re-zolva-lă. dar imediat s-a ivit seeie© laeului Nmoeeebe, ne înliinulare. dar exact la căde zaţia. staţiile.
deau drum, servindu-se de se ria drumul a continuat timp rmfr-o STtuat m drficrl/r ci rn- o alta ■ unde Izvorăşte rhit simţim pe deplin răsptăfitf. re© noelu înlînvpinar© eele maî (Agerpres) V or aşteptaşi la întoarce
curi I cursul rîului Coca îi de aproape un an, înainte de tr-un veriLabit haos. Maranon. Maranon ? Exploratorul her- Peretele dc gheaţă din lata primejdioase momente. re, pierind din Simeria la
călăuzea şi cînd proviziile a se ajunge la gurile Amazo- Orellana, Santa Marla delM ar trand Flornoy i-n situat Izvoa- noastră este impunător şl îmi L© Oufvllla, ria l nl 9© pere (Sfirşit) ora 18,00.