Page 45 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 45
ţsrjrasĂ W /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////A /y 4
PROLETARI OIN TOATE Ţ Ă R IL E . U N IŢ I-V A Î
| B Delegaţia Republicii Socialiste |
România ia cea de-a XXV-a sesiune
i a Adunării Generale a O.N.U.
5 $
| EH Avioanele deturnate de către
comandourile Frontului Popular
pentru Eliberarea Palestinei au
| fost aruncate în aer
| BB încheierea lucrărilor Sesiunii |
Comisiei mixte permanente
| sovieto-franceze
1 ® Curier, Atlas 1
| |
ANUL XXII. Nr. 4878 DUMINICA 13 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI j t w r i t t t i t n t n m n t r i n a n n t t t n t n n n u n i u i i i n i M t i u t n t t m n w t i n r +
intîlnirea dintre delegaţia de partid La Hunedoara au început lucrări
şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul le de construcţie aie
In zona marilor furnale ale sul" Brăila „Independenţa* Si
Hunedoarei au început zilele biu şi altele.
Noul colos siderurgic, ce se
acestea lucrările de construcţie
MMICEAIIŞESGU, şi delegaţia de partid la un nou colos siderurgic - va caracteriza prin mecaniza
rea şi automatizarea totală a
furnalul nr. 9, de 1000
metri
cubr. Deschiderea noului şan procesului de producţie, va in
tier se înscrie pe coordonatele tra in producţie în trimestrul
majore ale finalizării exempla III 1972. Termenul de execuţie
şi guvernamentală re a cincinalului actual şi pre prima lovitură de tirnâcop la
planificat - 20 de luni de la
gătirii temeinice a
condiţiilor
primo şarjă dc fontă — devan
necesare realizării cu succes a
programului economic trasat sează cu mult durata de exe*
de tovarăşul motive şi vagonete. Locul tor este luat de benzile transpor
Galeriile minei Paroşeni sint lipsite de tradiţionalele loco
toare, care asigură transportul rapid, in flux continuu, al
UNUI NOU FURNAL
bunelui din abataje la suprafaţă. căr
lidaritate ce leagă popoarele P.C.R., preşedintele Consiliului
încheierea noastre. popular judeţean, Vasile Tro-
★ naTu. prîm-secretar al Comi
Simbătă dimineaţa, tovarăşii tetului m unicipal Giurqiu al Comentariu economic
convorbirilor oficiale Nicolae Ceauşescu, Todor Jiv- P.C.R., prim arul m unicipiului, DE 1000 METRI COBI
kov şi ceilalţi conducători de
de alţi reprezentanţi ai orqa-
partid şi de stat din cele două nelor judeţene şi municipale
tăr| au părăsit Ruse. Străbă- de partid şi de stat.
tînd din nou oraşul, în drum Este ora 9. La intrarea în o Eficacitatea conducerii
La 12 septembrie s-au în tid şl guvernamentală a Re
cheiat Ia Giurgiu convorbiri publicii Populare Bulgaria, spre Podul prieteniei, solii po raşul Giurqiu are loc festivita
le oficiale între delegaţia de condusă de tovarăşul Todor poarelor român şi bulgar sint tea de prim ire a solilor po de partid pentru cincinalul ur cuţie a furnalelor similare
partid $i guvernamentală a Jîvkov, prîm-secretar al Co salutaţi cu multă căldură. M ii porului bulgar pe pămîntul ro mător. construite pînă acum in tară.
Republicii Socialiste România, m itetului Central al Partidu şi mii de localnici au venit mânesc. Creşterea eficacităţii activităţii de conducere a părăsit Furnalul nr. 9 de Ia Hune Capacitatea de producţie a
să-si la rămas bun de la de
condusă de tovarăşul Nicolae lui Comunist Bulgar, preşedin Este o atmosferă entuzias de mult domeniul postulatelor şi teoretizărilor sterile, ocu-
legaţia de partid şi guverna doara se înscrie între principa furnalului nr. 9, de 550 000 tone
Ceauşescu. secretar general al tele Consiliului de M iniştri al tă. M ii de cetăţeni veniţi In pind locul ce pe drept î se cuvine între necesităţile obiective,
Partidului Comunist Român, Republicii Populare Bulgaria. mentală română. aliniată întim pinare aplaudă îndelunq. între condiţiile indispensobile dezvoltării, modernizării şi lele obiective ale dezvoltării si de fontă anual, va asigura ma
O qardă (militară
derurgiei româneşti în viitorul
preşedintele Consiliului de C onvorbirile s-au desfăşurat pe platoul din apropierea po Pe un mare p*anou se află por ridicării eficientei economice a întreprinderilor. Dimensiu teria primă necesară realizării
Stat al Republicii Socialiste într-o atmosferă tovărăşească, tretele tovarăşilor Todor Jivkov nile şi ritmurile alerte ale progresului economic, multitudi cincinal. El se execută in în la Hunedoara, pînă în 1975, a
România, şi delegaţia de par- cordială. dului prezintă onorul. Se in şi Nicolae Ceauşescu încadra nea fenomenelor şi problemelor generate de acest pro tregime după proiecte româ unei producţii anuale de circa
tonează Im nurile de stat ale te de drapelele de stat ale ce neşti realizate de un colectiv al 3,4 milioane tone de oţel. Pen
Republicii Socialiste România lor două ţări şi urarea „Tră gres au transformat conducerea în ansamblul său şi pe Institutului de proiectări uzine tru realizarea celor peste o ju
şi Republicii Populare Bulqa iască prietenia şi colaborarea fiecare codru conducător in porte, în factori determinanţi şi instalaţii metalurgice - mătate de milion de tone de
Coa de-a doua zi a întîlni- munist Bulgar, preşedintele ria. tovărăşească dintre Republica direcţi in reuşita activităţii economice a întreprinderii, în IPROMET - Bucureşti, care a fontă la noul furnal, în condi
rii dintre delegaţia de partid C onsiliului de M iniştri al Re Tovarăşii Nicolae Ceauşescu Socialistă România şi Repu succesul îndeplinirii morilor sarcini puse în faţa colectivelor semnat pînă acum proiectele ţiile unor înalţi indici de utili
şi guvernamentală a Republi publicii Populare Bulqaria, s-o şi Todor Jivkov trec 1n revis blica Populară Bulgaria“ . Cu de muncă. unor agregate gigant de la zare şi consum de cocs con
cii Socialisle România condu desfăşurat pe malul românesc tă qarda de onoare, apoi. răs vintele ..B'ne ati venit dragi Afirmaţia nu ore absolut nici o legătură cu fantezia. marile combinate siderurgice de siderabil redus, furnalul va fi
să de tovarăşul Nicolae al Dunării. Ja Giurqiu. punzând aclamaţiilor m ulţim ii, soli ai poporului frate bul Astăzi se ştie cu precizie că succesul sau insuccesul unei în la Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi. „hrănit* cu aglomerat autofon
Ceauşescu, secretar general al Entuziasmul, calda manifes dau mina cu cetăţeni. Cele gar !" pot ii citite în lim bile treprinderi, în indiferent care latură o activităţii sole, sint Execuţia lucrărilor de construc- dant şi minereuri omogenizate.
Partidului Comunist Român, tare de simpatie cu care, atit două delegaţii' se îndreaptă română şi bulgară pe o mare condiţionate nu atît şi nu in primul rind de ceea ce unele ţii-monta| este încredinţată In acest scop se prevede ex
preşedintele Consiliului de la Ruse cît şi la Giurgiu, spre malul românesc al bă- pancartă. conduceri s-ou obişnuit odeseo să numească „cauze obiec muncitorilor de înaltă califi
Stat al Republicii Socialiste populaţia a întinxpinat pe con trînului Danubiu. La m ijlocul O qardă m ilitară prezintă tive", ci tocmoi de corentele proprii conducerii. Ba moi care, maiştrilor şi inginerilor tinderea fabricii de aglomerare
România, şi delegaţia de par ducătorii de partid şi de stat podului, la frontiera dintre onorul. Se intonează im nurile J mult, unii experţi de reputaţie mondială în ştiinţa condu specialişti de la I.C.S.H., care, nr. 2 cu o capacitate de pe
tid şl quvernamenlală a Repu aj tării noastre şi ai Repu cele două state, oaspeţii slnt de stat ale celor două ţări. cerii au mers pînă acolo incit, pe baza studierii îndelun ste 1 milion tone aglomerat pe
blicii Populare Bulqaria. con blicii Populare Bulqaria au intîm pinati de tovarăşii Gheor- Tovarăşii Nicolae Ceauşescu gate şi generalizării realităţilor din întreprinderi, ou alcă vreme de aproape două dece an, construcţia unui mare de
dusă de tovarăşul Todor Jiv şi Todor Jivkov trec în revis tuit un veritabil „decaloq" al cauzelor care provoacă stag nii au dobîndit pe schelele Hu pozit de omogenizare a mine
kov, prîm-secretar al Comite exprimat elocvent puternicele qhe N eaila. prîm-secretar al tă qarda de onoare. narea datorită ineficacităţii conducerii. Din oceste zece nedoarei o vastă experienţă in reurilor şi altor dotări tehnice
tului Central a) Partidului Co- sentimente de prietenie şi so- Comitetului judeţean Ilfov al Un grup de tinere. în fru cauze stondard ne îngăduim să consemnăm door potru in acest domeniu. Remarcabil este auxiliare.
moase costume populare spe ordinea importanţei ce li se acordă, lotă-le : „conducătorii şi faptul că uriaşul volum de Atacînd lucrările la fundaţii,
construcţii metalice, maşini, uti
cifice acestor meleaguri,v vin nu sint Io curent cu tendinţele generale ale dezvoltării ; laje, instalaţii, echipamente, constructorii au hotârit să lăr
C O M U N I C A T in înttmpinarea conducătorilor renunţe Io cele învechite ; conducătorii reocţioneoză în toote aparatură de automatizare, astfel ca în primul an al cin
gească rapid frontul de lucru,
conducătorii ezită prea mult să aplice metodele noi sau să
de partid şi de stat ai celor
două ţări, le oferă buchete de împrejurările Io fel ; prin Idei, soluţii, decizii şî acţiuni ste- măsură şi control necesare fur cinalului viitor să accelereze
flori, marame şi, după tradi reotipe ; directorii şi colaboratorii lor foc progrese perso- nalului se produc aproape în ritmurile pe baza folosirii me
ţionalul obicei românesc, îi nole reduse" totalitate de către industria todelor moderne de programa
In zilele de 11 Şl 12 septem Executiv, al Prezidiului Per Biroului Politic al C.C. al îmbie să quste din pline şi noastrâ constructoare de ma
brie a.c., o delegaţie de partid manent al C.C. al P.C.R., pre P.C.B., vicepreşedinte al Consi sare. LAURENJIU VISKI re, urmărire şi execuţie a lu
ş( guvernamentală a Republicii şedintele C onsiliului de M iniş liu lu i de M iniştri al Republicii In aclamaţiile mulţim ii, şini, îndeosebi la reputatele crărilor de construcţii-montăj.
Socialiste România, condusă de tri al Republicii Socialiste Populare Bulgaria ; lng. Con membrii celor două deleqatii uzinex „23 August* şi de ma
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, România ; Leonte Răutu, mem stantin Popov, membru suple de partid si guvernamentale r .» «..w şini grele Bucureşti, „Progre- AL. VALERIU
secretar general al Partidului brii al Comitetului Executiv al ant al C. C. al P. C. B., minis se îndreaptă spre oraş. Sosi
Comunist Român, preşedintele C.C. al P.C.R., vicepreşedinte trul energeticii şi combustibi rea în bâtrînul port dunărean,
Consiliului de Stal al Republi al Consiliului de M iniştri al Re lului din Republica Populară întinerit în anii construcţiei
cii Socialisle România, s-a în- publicii Socialiste România : Bulgaria. socialiste, prilejuieşte o nouă
tiln it. la Ruse şi Giurgiu, cu ing. Octavian Groza, membru Delegaţiile au avut convor şi puternică manifestare a
o delegaţie de partid şi guver supleant al C.C. al P.C.R., m i biri oficiale, au vizitai unele prieteniei româno-bulqare. O 2000 mc de
namentală a Republicii Popu nistrul energiei electrice ; N i obiective economice din cele valii şi uralc puternice înso I3 SEPTEMBRIE - ZIUA POMPIERILOR
lare Bulgaria, condusă de to colae Biejan. ambasadorul Re două {ârl, s-au io tîln it cu oa ţesc pe tovarăşii Nicolae
varăşul Todor Jivkov, prlm-se- publicii Socialiste România la meni al muncii, cu activişti de Ceauşescu şi Todor Jivkov, prefabricate
cretar al Comitetului Central Sofia. partid şl de stat. In fiecare an, la 13 septem dc luptă ale înaintaşilor noş
al Partidului Comunist Bulgar, Din partea bulgară au parti La Ruse, oaspeţii români au pretutindeni pe străzile OTaşu~ pentru con brie. pompierii din patria noa tri.
preşedintele Consiliului de M i cipat : Jlvko Jivkov, membru vizitai centrul judeţean de cat- lui. M ii şi mii de cetăţeni au stră îşi sărbătoresc ziua lor. Lt. col. VALENTIN POPA Tradiţiile de luptă ale pom
niştri al Republicii Populare al Biroului Politic al C.C. al cui, Iar in comuna Slraklevo gos Anul acesta, apărătorii împo comandantul Grupului judeţean pierilor au fost ridicate pe o
Bulgaria. P.C.B., prim-vicepreşedinte al podăria agricolă cooperativă de strucţia de triva Incendiilor au Intîm plnat de pompieri
Din partea română, la întîlnl- Consiliului de M iniştri al Re Ziua pompierilor însufleţiţi de treaptă şl mai înaltă în zilele
re au participat : Ion Gheorghe publicii Populare Bulgaria ; pos a , o l ^ ™ ‘ C«nir" " a' e l - . poa. O «Ao locuinţe măsurile luate de conducerea glorioase ale insurecţiei arma
Maurer, membru al Comitetului Pencio Kubadlnskl. membru al te din August 1944. cînd, ală
partidului şi statului nostru turi de formaţiuni de luptă pa
cruciale ale istoriei române, au
pentru înlăturarea urm ărilor triotice şi dc celelatte unităţi
Conducerile Trustului de provocate de calam-ilăţile na înscris măreţe pagini de qlorie. militare, subunităţile de pom
construcţii subordonate. îm turale din primăvara acestui Neuitată a rămas în conştiinţa pieri au acţionai pentru zdro
Deva şl şan
pompierilor şj a întreqiilui po
tierelor
Bilanţul industriei hune- Fertilizarea soiului apasă greu preună cu cadrele tehnice ‘an şi refacerea economiei na por român ziua de 13 septem birea trupelor qermane fasciste.
ţionale.
Cu adîncă recunoştinţă
ne
dorene după prima decadă s-au preocupat intens în M îndru de realizările sale, brie 1848. cînd. alături de ma aducem aminte de faptele de
a lu nii septembrie consem anul curent pentru extinde ; încrezător în viito ru l tot mal sele populare. pompierii dc curaj» ale eroilor pompieri ca
nează noi sporuri de pro rea metodelor de execuţie luminos ce îi stă în iată. po sub conducerea căpitanului re şi-au je rtfit viata în lupta
ducţie. Siderurglştli au rea de mare productivitate. O porul nostru munceşte cu en Zăgănescu au luptat pentru îm potriva in ce n diilo r: erou lo
lizat fn această perioadă pe în balanţa recoltei viitoare atenţie deosebită în acest tuziasm deosebit, cu o energie zdrobirea invadatorilor turci, cotenent major post-mortem
ste prevederile planului 368 sens s-a acordat folosirii e* inepuizabilă pentru îndeplini apărînd cu vitejie pămîntul Ion Martac, serq. major post
tone otel, 105 tone laminate, lementelor prefabricate din rea şl depăşirea sarcinilor pla strămoşesc şi tricolorul draq. mortem Victor Ivaşcu, serg.
52 tone cocs metalurgic şl beton. nului de stat pe 1970 ş| pregă In anii puterii populare, ziua major post-mortem Ilie Am axi-
254 tone fontă. Intre factorii care hotărăsc fost refuzate 1 260 tone de su- chibzuinţă. Ca dovadă, numai In atelierele specializate tirea condiţiilor pentru trece de 13 septembrie a fost decla moaîe.
soarta producţiei viitoare de perfosfat, acum fiind solicita cu superfosfalul sosit In din Deva şl Llvezenl se pro rea la realizarea planului pe rată Ziua pompierilor din înconjuraţi de dragostea în
ceieale păioase, fertilizarea te cu multă Insistentă. Printre- cursul acestui trim estru se pu duc panouri mari pentru 1971, prim ul an al noului cin România, un bun prilej de tre tregului popor, bucurîndu-se
solului ocupă un loc de pri unitătile cu refuzuri, care o- tea fertiliza mai mult de ju locuinţe, elemente de scară, cinal. In acest avlnt clocotitor cere în revistă a realizărilor <îo grija părintească a partidu
mă importantă. Practica a do cum dau din colt în colt pen mătate din supralata pla n ili- trepte roozaicate. elemente de luptă şi muncă al întregului obtinuto de pompieri în lupta lui şi quvernului, pompierii pa
Sporuri de vedit că pe seama folosirii în tru a-şi asiqura necesarul de cată. pentru învelitori, dale, slilpi popor se încadrează si activi pentru apărarea bunurilor po triei noastre sint conştient! de
şl grinzi pentru structurile
In unele unităţi — Romoşel,
superfosfat. se numără C.A.P.
grăşămintelor se obţine 30—40
la su-tă din sporul de recol Dineu Mic, Silvaş. Sălişte. Aurel Vlaicu, Pîşchinti. Băcia. de rezistentă. De la începu tatea pe cafe o desfăşoară porului muncitor şi pentru cul răspunderea ce le revine pen
şi
pompierii mil-itsri şi civili
tru îndeplinirea m isiunilor ce
tă. la fiecare kq de substanţă Fintoaq, Telu şi altele. La in Cristur, Bîrcea Mică ş a. — se tul anului şi pînă Ia finele membrii* com isiilor de preveni tivarea tra d iţiilo r de luptă ale lî s-au încredinţai. Această
primei decade a lunii sep-
producţie activă administrat revenind o sistentele conducerii întreprin remarcă o atenţie sporită pen lembrie, în cele două ate- re şî stingere. pompierilor căzuţi la 13 sep răspundere a fost demonstrată
tru administrarea îngrăşămin
derii amintite, iată de canti
producţie de 10— 14 kq qriu.
Cu p rile ju l acestei zile
ne
în perioada inundaţiilor
din
Este cît se poate de evident, tatea d© îngrăşăminte prevă telor chimice pe terenurile ce | Here s-au realiza! peste pre- reamintim cu emoţie şi deose tembrie în bătălia din Dealul primăvara acestui an, cînd. în
dori, necesitatea fertilizării zută a se prim i în trim estrul urmează a se insămînta în ; vederile planului aproape bit respect de tradiţiile de lup Spirii. Aceasta constituie încă
1 2 000 mc de
prelabrlcale
peste plan u.nor suprafeţe cit mai mari III, s-aoi livrat în devans pe toamnă. La C.A.P. Romoşel, ! ceea ce a contribuit la pu tă ale pompierilor români, ca ° dovadă a atenţiei şi înaltei
însămîntărilor
destinate
de
ste 70 tone de
superfosfat.
toamnă. Rău este, însă, că nici canti nerea în iunc(lune a 1 830 re, luptînd împreună cu între aprecieri pe care partidul şi (Continuare In pag. a 2-a)
Pentru recolta de păioase a (Continuare în pag. a 2 3 de apartamente. gul nostru popor, în momente guvernul o acordă tradiţiilor
anului viitor, cooperativele a- tăţile de îngrăşăminte chim i
qricole au prevăzut să Incor ce existente nu se folosesc cu
La minele din Valea Jiu poreze îngrăşăminte chimice
lui s-au depus eforturi sus şi naturale pe aproape 6 000
ţinute pentru creşlcrea ran hectare. Cum se deslăşoară
damentelor în subteran, insă această acţiune de ma
reuşindu-se astiel să se ex ximă însemnătate?
tragă din adinciiri 3 297 to O primă concluzie care vă
ne cărbune net peste preve deşte lipsa de preocupare a
derile perioadei. Do aseme conducerilor de unilăti şi a
nea au iosl produse supli cadrelor tehnice sc poate des
mentar 8 lone de produse prinde din faptul că pînă a
din mase plastice, 2 000 cum plan-ul de fertilizare cu
unităţi cable de teracotă. 300 îngrăşăminte chimice nu s-a
mc prelabrlcale din beton realizat nici în proporţie de
armat. 40 )a sută. In leqătură cu in
Se remarcă în mod deo teresul (mai bine-zis cu dez
sebit activitatea depusă in interesul) manifestat de consi
această perioadă de către liile de conducere si inginerii
colectivele forestierilor de din C.A.P. fată de utilizarea
la Orâştie şi Pelroşanf pen îngrăşămintelor chimice, tova
tru recuperarea restantelor. răşul Adam Nicoară. directo
Faţă de planul decadal la rul întreprinderii judeţene
pentru aprovizionarea C.A.P..
buşteni s-au dat in plus
ne-a prezentat o situaţie incre Lucrările de sezon din agricultură - arăturile, transportul furajelor, recoltatul şi prepararea nutreţurilor pentru siloz,
274 mc, 400 mc lemn pen dibilă. Deşi in trimestru) doi condiţionarea seminţelor etc. - cer un volum mare de muncă, folosirea din plin a fiecărei zile. La I.A.S., ferma nr. 4, Orâştie, se
tru celuloză şi 10 mc lemn al anului curent au existat re lucrează intens, cu toate utilajele. In foto : Mecanizatorii Gheorghe Voinescu, Constantin Tase şi loan Petreuş, executind aratul
de mină. pa rtiţii pentru mari cantităţi pe o tarla de 50 ha, unde se va insăminţa orz.
de îngrăşăminte chimice, au