Page 46 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI $ N r . 4878 $ DUMINICA 13 SEPTEMBRIE 1970

EFICACITATEA COiUCERII FERTILIZAREA SOLULUI A întreprinderea de

lerit la C.A.P. Peştişu Mare. proaste de pSstrare, s-a de-
_____ (Urmară din pop. 1) Cu toate c8 la cooperativa qradat. Sub privirea nepftsă-
(U nrofr ij'P' pao ţ) respectivă s-au prim it 22 tone toare a Inqinerului şl a pre­
Acordlnd r«*pectul cuvenit rigurozităţii ştiinţifico c a­ de superloslat Înc3 din luna şedintelui stau nefoloslle sute construcţii siderurgice
cestor condurii, nu ne vom îndepărta cîtuşl de puţin de auqust, pina ieri, nu s-au fer­ de tone de fnqraşâmlnte na­
la adevărul esenţial câ In întreprinderile noastre i-o capi­ spre exemplu, pe toate cele tilizai decît 5 hectare (?)■ Or' turale. Se pot oare aştepta re­
talizat cu rapiditate un valoros fond de cadre, de expe- 70 ha arate pin 3 la data de 5 qanízarea şi desfăşurarea ac­ colte sporite de grîu tn astfel Str. 9 Mai, nr. 17 — Hunedoara
rienţâ, concepţie sl manieră proprie de conducere. Lulnd septembrie a.c. s-au încorpo­ ţiunii ridica multe semne de de situaţii 7
ca punct de reper cauzele citate mo) înainte, nu vom esca­ rai înqrSşSminle chimice, iar întrebare. Tractoristul Giiqore Cunoscînd Importanţa deo­
mota cl, dimpotrivă, vom putea reliefa mal pregnant faptul la C.A.P. C rislur s-au admi­ Necula. care a lucrai la ad­ sebită a adm inistrării Îngrăşă­ Recrutează tineri absolvenţi
câ In unltâ(ile noastre existâ posibilităţi $1 s-au creat pre­ nistrat 24 tone superlosfal pe ministrarea Inqraşaminlelor, ne mintelor. se Impune ca Direc­
mise pentru lichidarea tarelor amintite, pentru olirmorea terenurile unde qrlul are ca spunea c3 nu cunoaşte nimic ţia agricolă Judeţeană să ur­ ai şcolii generale
conducătorilor prin aptitudini, calificare, inventivitate, plantă premergătoare culturi în leqatura cu planul de fer­ mărească cu întreaga răspun­
supleţe (I operativitate, odlcâ prin acel cumul de calltâţl de varS. tilizare. De altfel, nici pentru dere modul cum se m ateriali­ IN VIRSTA DE 15-18 ANI. PENTRU A-l CALIFI­
care conferâ muncii cadrelor de conducere o eficacitate — Din qreşelile de pina a­ ziua de ieri şi nici pentru zează planurile de fertilizare
sporltâ. cum am avut multe de învă­ cele anterioare Inqinerul Oc­ întocmite In flecare nnllafe, CA PRIN UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA,
In prim plan ie sttueazâ cu prioritate faptul câ prin ţat — ne relata Iosii Oană, tavian Buda nu i-a dat vreun să Intervină cn măsuri ener­ IN MESERIA DE DULGHER CONSTRUCŢII GENE-
crearea comitetelor de direcţie sl consiliilor de administra­ preşedintele C.A.P. Bîrcea M i­ ordin de lucru. Contrar indi­ gice pentru Impulsionarea rit­
ţie, prin atragerea unui mare numâr de cadre la căutarea ca. Recolta slaba de qriu din caţiilor date. mecanizatorii nu mului de lucru la Incorpora­ RÂIE.
soluţiilor, adoptarea deciziilor ţi desfăşurarea acţiunilor de acesl an ne-a determinat sa au un proqram concret de ac­ rea In sol a Îngrăşămintelor în s c r i e r i l e se f a o z i l n i c l a b i r o u l i n -
conducere se înlâturâ tot mal vizibil dificultăţile survenite luăm masuri în vederea asi- ţiune, nefiindu-le inmînate or­ organice şl minerale. VATAMINT AL I.O.S.H., STRADA 9 MAI, NR. 17, HU­
datorită centralizării excesive a conducerii. Apoi. trebuie qurarii unei temelii trainice dine În care s3 fie înscrise NEDOARA. PENA LA 18 SEPTEMBRIE 1970.
să spunem câ perfecţionarea structurilor organizatorice pe producţiei, viitoare. Inlre al­ termenele şi condiţiile aqro-
diversele ierarhii ale conducerii In economie şi noua le­ tele. am amplasat păioasele lehnice de executare a lucră­
gislaţie economică menită sâ adopteze tot mal mult me­ numaj dupa trîloliene şi pră­ rilo r aqricole
sitoare. Chiar şi după irilo -
canismul economic la cerinţele producţiei moderne au dat liene am dat doze mari de su- Surprinde, de asemenea, ne­ Sărbătoarea
considerabile impulsuri muncii conducătorilor. Formele di­ perl06Îat — cîte 300 kq |a păsarea inqinerului Horia
Marcu şi a preşedintelui coo­
verse de perfecţionare a codrelor, înregimentarea acestora Prolog de septembrie. In hectar. Mai avem 30 tone de perativei aqricole din Baliz fa­
intr-un intens proces de îmbogăţire a cunoştinţelor şi ex­ curind clasele, bibliotecile vor superfosfat şl a/olal care se ţa de utilizarea judicioasă a
perienţei constituie, de asemenea, o generoasă Investiţie fremăta de zvonul glasurilor co­ vor administra după recolta­ îngrăşămintelor. Deşi exista dansatorilor
pentru a ridica pe conducătorii centralelor industriale, în­ pilăreşti. Deocamdată, reîntilniri rea prăsitoarelor. în stoc peste 30 tone îngră­ Autobaza
treprinderilor, secţiilor, sectoarelor, serviciilor la condiţiile spontane cu cartea. Se întîhnesc Insa şl unl1ă|i şăminte chimice, nu s-a ferti­
impuse de mersul înainte ol economiei. De aceea, consti­ al căror preşedinţi şl Ingineri lizat nici un hectar destinat
tuie un motiv de satisfacţie generală faptul câ, In condiţiile Foto : I. LEHOCZKI Ignorează In mod nepermls culturilor de toamnă. O buna meşteşugari
de astăzi create prin hotârîrile partidului, din masa specia­ acţiunea de fertilizare. O parte din azotat şi superfos­ transporturi
liştilor au erupt puternic, remarcabile talente de condu­ mostra de acest fel nl s-a o- fat, din cauza condiţiilor
cători, realizatori admirabili, capabili, sâ presteze o muncă din Haţeg
de concepţie fructuoasă, arzind de pasiunea de a găsi Idei auto Deva
ţi soluţii care, o dată aplicate în practica întreprinderii,
sâ-sl dovedească utilitatea si voloorea.
N um efoasslo diplom e a fla t« la
Muncitorul, maistrul, tehnlcionul, funcţlonorul, maso BIBLIOTECA— FACTOR clubul coop«»otMf«i m s|l« |U Q dreşii
largă o personalului de execuţie recunosc cu uşurinţă „R eM TatuT d in H a|eg « ip n m o Angajează de urgenţă:
asemenea autentice valori umane sl nu rareori le admiră •â ip la to co n l/ib u (ie i adu»« de
form aţia de d o m u ri de a ici la
deschis sau In Intimitate. acordîndu*lo cecul In alb, cu via(a c u h u ra l-a n iilic d o oraşului.
voloorea nelimitată o respectului $1 încrederii. Ir» n u m rro o ie la ie d in fo ra H a ­ ♦ ŞOFER AUTOCRANIST AUTORIZAT
Dar ţl reacţia Inversă a colectivităţii salariaţilor faţă de ţeg u lu i. ca f i la H unedoara, De-
*o, O răşlie, Petroşom, Oooagtu,
propriii conducători este la fel de promptă. Disimulat sou D ăbico, Hâşdâu — d a n ja lo rii na- CONDIŢIILE DE SALARIZARE FIIND ACELEA
nu, masa executanţilor sesizează cu uşurinţă acele tare şi DE STIMULARE A ţeganl au im presionat p rin mo- CE DECURG DIN PREVEDERILE H.C.M. 914/1968.
anomalii In conducere amintite mal odineoorl pe care nu ie tlrta lor, culegind o p la u fe le a
m ii |l m ii de spectatori. La B ra­
avem meritul de a le fl Inventat cl doar de a ie transcrie şov au evoluat cu p rile ju l unul
Udei. Salariatul de rlnd, omul de execuţie, căruia unii con­ concurs o rg a n iio t pe ţară, iar
ducători elnt preo adesea tentaţi sâ le transfere răspunde­ de ia Arad, unde se desfăşurate
o lo iă Interjudeţeană, s-au in lo rf
rea pentru o tonă sau un procent în minus faţă de plan în­ cîşligă lo ri ar locului II.
registrează cu ulmltoore sensibilitate si apreciază cum nu CLIMATULUI CULTURAL Tra d iţia Işi are incepulul In ur­ A
mă cvi ÎS ani. Atunci s-a înjghe­
se poate mal bine aptitudinile, collflcarea, conformaţia b a i prim ul nucleu de dansatori, întreprinderea judeţeană
profesională sl morală o conducătorului. intre fondatori in x rlin d u -ie nume­
Colectivitatea întreprinderii de$l nu cunooste câ In le unor oameni core aveau să
devină m lndria m eşteşugarilor ho-
tratatele ştiinţifice rutina - unul dintre duşmanii feroce al feganr. Prtnho ei, cooleva frin a balneoclimaterică Deva
eficacităţii conducerii - se cheamă atunci cînd Io cadrele Valea, tin ic h ig iu l D um itru B alin-
toni, croitorul io n
Vlăiconi (to ţi
de conducere Tnceteozâ dorinţa de o dobîndl sl primi noi In cadrul unei localităţi, prin Localul bfb'.lotecll, deosebit difla sine qra non a unei per­ Irei actualm ente sint şefi de sec­ ANGAJEAZA IMEDIAT ;
cunoştinţe, recunoaşte rutina şl o condamnă, declorat sau dublul rol pe care-l îndepli­ de Îng rijit, oferă un mediu pro­ manente culturalizări a mese­ ţie ), rictulloarea Viorica Bănă­ m CABANIERI ;
nodeolorat, ori de cite ori cadrele de conducere vin, con­ neşte, de iniormare [oferind pice studiului Iar măsura de a lor, specifică zilelor noastre. ţean, tin ich ig iu l Ion Petreicu etc. # RESPONSABIL DE CANTINA IN STAŢIUNEA GEOA-
In Irunteo lor, de Io in liin ţo re
stată, noteoză, promit, foc ropoorle dor nu rezolvă proble­ cililorulu-l accesul la tezaurul aşeza in Tafturile sălii de lec­ A l doilea atribut de bază ce şi pină acum, s-a o llo t mereu In­ OIU-BAI ;
mele ce Jl se oduc Io cunoştinţă. Masa largă o saîoriaţilor cc-l adăposteşte Intre filele tură cărţi diferite do cele soli­ caracterizează »activitatea Unel structorul Ştelan G al, un om pen­ Q MAGAZINER IN STAŢIUNEA GEOAGIU-BAl.
nu ştie de existenţa formulelor savante care determină efi­ cărţilor salej şi de Întreţinere cítale cu preponderentă zilnic biblioteci este acela al în tre ţi­ tru care a n o dansului o devenit Angajarea se face conform prevederii Legii 22/1970.
o adevărotă posiune a vie ţii. In­
cacitatea personală a conducătorilor, dar a învâţot prin in­ o unul veritabil climat cultural ti stimulează pe citito ri la o nerii clim atului co'.tural. La b i­ structor şi la nevoie dansator, Salarizarea conform H.C M. 914/1970.
tuiţie şl simţul dezvoltat ol realităţii că. prin unele între­ de masă, biblioteca se deta­ lectură variată. Aşa se face blioteca orăşenească din Brad, croitorul Ştelan G al - cunoscut Informaţii suplimentare lo Inspectoratul de personal ol
coregrafilor din judeţ — a pie-
prinderi, nu toate cadrele de conducere lucrează cu efici­ şează ca o Instituţie -sparte. ca de multe ori „trlo-ul do a- realizarea acestui deziderat se g ă lit numeroşi interp re ţi care, I.J.B.C, Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 30, telefon 13525
enţa cerută de postul pe cora II ocupă, de responsabilită­ Privita prin această prismă, ve n lu rl" („Enigma". „A ventu­ bazează pe acţiunile cu cartea. tim p de un deceniu şi jum ătate, Deva.
ţile ce le revin «ou de remuneraţia ce o primesc. Cu si­ biblioteca orăşeneasca din ra", „C utezătorii"! e lăsat pe Ponderea de 70 la sută munci­ aveau sâ ducă la im o frumoaselor
şi neîntrecutelor dansuri
haţe-
guranţă însă, colectivul recunooşte şl stimeoză codrele de Hrad ne apare ca un aşezămtnt Ln plan secundar (după cum tori din totalul populaţiei ora­ gone.
conducere datorită cărora se realizează lucrurile şl ştie să cultural ce reuşeşte să satisfa­ reiese din cercetarea fişelor) şului a determinat conducerea D in evocările celor care Cunosc
Iacă distincţie cuvenită Intre acesteo sl cei care îşi limi­ că cerinţele diverselor catego­ )n favoarea unor cărţi rm i bibliotecii ca malorllatea acţi­ activitatea lorm aţrei l-am re vâiu t
aievea în lă n ţu iţi in iureşul jocu­
tează activitatea doar la a supraveghea cum se realizează rii de cititori, privind munca vechi, reeditate sau a celor din unilor de tipul medalloanelor lu i şi o p la u d a ţi la scenă deschi­ A
lucrurile sau cel care, din păcate, nici măcar nu ou imagi­ de distribuire a cărţilor si or- editura „O rizont" deosebit de sau simpozioanelor să se orga­ să, pe Viorica Dragon, Silvia
instructive. Cererea cărţilor a-
C lotd
nea clorâ o tot ceea ce se face |n întreprindere, qanîzarei unor acllunl specifi­ m intlte este aproxim ativ Iden­ nizeze 1a nivelul Jntreprlnderl- Projbon, Lucia A ndrioni, Anton întreprinderea
Lucia C oradini,
Salmen,
Ştim câ autoritatea de bază o întreprinderii esle toc­ ce, eficiente sl atractive. Celor L M o ţu I", „Crişana" O pruf. V irgil M icloşoni, Gh. An-
mai masa larga o salariaţilor, colectivitatea. In faţa aces­ 48 000 volume, ce constituie tică sl la filialele din satele Ţă- 1 G.C.L V Altele se desfăşoară dtuş. Putu Ş trăiţaru, Silviu Râs-
răte), Mesteacăn, Valea
Brad,
van
şi pe atif>!a a lţii, d in care
tei autorităţi, conducerea şî conducătorii dau dare de sea­ în localul casei de cultura sau buna porte te aflau dum inică in
mă despre mersul activităţii economice, despre îndeplinirea fondul de bază, li se asiaură o Musarlu şl punctele de îm pru­ la sala de led u ra proprie. Asa rind u rile spectatorilor.
indicatorilor de plan. Despre elicacitateo conducerii se circulaţie normala. mut Gura Ruzll, Şteempurile au fost de pilda simpozioane­ D um inica trecută, a p o riţio pe „Marmura“ Simeria
raportează insă mai puţin, in general, sau aproape de loc, N i.m 3ru| de 2 138 de cititori Vechi. TudoTăneştî. Potlnqanl. le „Centenarul naşterii Tul scenă şi e voluţia octuolei form a­
lii
sărbătorile, a fost
îndelung
deşi a sosit de mult momentul sâ facem din eficienţa mun­ înregistraţi ptna acum repre­ In aceste localltăll, se simte V. T. Lenln", „V icto r ioan Po­ opla u da fâ . răsplată a m ăiestriei
cii codrelor de conducere, din modul lor de gindire Şi pa", ,,45 de «ani de la moartea cu core acum. ca şi de-a lungul
zintă o cifra edificatoare şi în­ sprijinul cadrelor didactice an- color t5 ani, donsatorli ho(egani
acţiune un Indicator al creşterii economice. Şi nu unul oo- globează o proporţie justa In­ qrenate în munca de distribui­ 1u| Ton Slavici", ,.80 de ani de au valo flfie o t nestematele jocu­ Str. Cuza Vodă, nr. 24
lui şi portului popular românesc.
recore el un Indicator de prim rang. tre diferite cateqorH de cetă­ re a cărţilor şl organizare a la moartea lu i Vasllc A ’ ecsan- Prin om plooreo spectacolului,
judeţeană a cooperati­
ţeni. * I acţiunilor, cu care biblioteca dri". tn aeneral, actlvliatlle U niuneo meşteşugăreşti a transfor­ R E C R U T E A Z Ă
velor
de centru colaborează Îndea­ culturale şl-au allns scopul. mat sărbătoarea intr-un im por­
tant eveniment cultural artistic TINERI PENTRU CALIFICARE PRIN UCENICIE LA LOCUL
(Mal există Insă sl unele
sn‘-
proape. perficlalităli. Simpozionul „Va- judeţean, la care şi ou dat con­ DE MUNCA eu durata de 2 ani în meseria de :
la
cursul şi a rtiş tii am atori de
apar
Carenţe organizatorice
Excursii in... Bilanţ de septembrie însă în domeniul aqltaţlel v i­ slle Alecsandr!" de exemplu cooperativele meşteşugăreşti „J iu l" PRELUCRĂTOR MARMURA $1 PIATRA.
Şi „U n iro o ” din Petroşoni, precum
şi cooperativa „V ia ţă nouă* din
zuale. E adevflrat, accesul li­ s-a desfăşurat pe baza unul O răştie. Se primesc tineri intre 15-18 ani.
Ini» o adevărată revărsate fo l­
Cel care, In această vară, au beneficia! ber la cele 20 de rafturi ale malerial preqătft acum doi ani. clorică, reci do a rtişti am atori — La înscriere tineri» vor trebui sâ prezinte următoarele
cifre de Irumuseţlle vacanţei In tabere orqant- sălii de împrumut oferă c itito ­ „actualizat" prin schimbarea g o ii artistice, solişti vocali şi In­ acte :
orchestre, echipe de dansuri, bri-
zale prin B.T.T. sau prin şcotl, s-au bucu­
rai de odihnă şl confort, de o grijă deose- rilo r o Imaqlne de ansamblu a­ poeziilor lecturatej. strum entişti, solişti dansatori — A certificat de naştere in original $i copie ;
intr-o
Se aşteaptă de la această In­
ou tronsfotm at in liln ire a
© certificat de absolvire a 8 clase ;
hltă. Pentru taberele de la Bretea Strei. supra fondului de cărţi. Patru m o m lcito re a o iţe i, talentului,
Vara, acest anotimp predilect drum eţii­ Gcoaglu-Băl, Sarmizegetusa. Orăştloara de sisteme de calaloqare. utile şi stituţie cu’ turală a oraşului ac­ vigoorei şi tineret»». © certificat medical de la circumscripţia sanitara ;
# buletin de analiza singelui, examen radiologie.
celor IS ani de
S ărbătoiirea
lor. a Însemnat pentru elevii judeţului Hu­ Sus şi Vaţa de Jos, in care şl-au pelrecul bine puse la punct, uşureazfi ţiuni noi. concepute şl organi­ activitate a form aţiei de dansuii
nedoara un prilej de a-şl cunoaşte mai bi­ cile două săptămînl din vacanţă pesle qăsirea cărţilor preferate. Dor zate de către lucrătorii biblio­ de la cooperativa meşteşugâreai- înscrierile se fac la sediul întreprinderii pinâ la 26
ne (InuturDe, cu trecutul şl prezentul lor, 3 500 de elevi, s-au cheltuit 665 000 lei. tecii (Ivan Comei. Marla Bota. câ din Hoţeg, căteio cu acest septembrie 1970,
ţara — cu comorile de frumuseţi şl boqă- Numai reparaţii şi amenajări s-au efec­ lipseşte o expoziţie cu cele mai p rile j i i a decernai d iplom a
UCPCOOM, io r instructorului Şte­
ţll. In excursiile organizate de şcoli fn ju ­ Interesante volume. Lipseşte Ileana Golcea) In colaborare fan G al, diplom a (J.J.C.M., a o­ EXAMENUL DE ADMITERE SE VA ŢINE INTRE 1-10
tuai fn valoare de 365 000 lei. din care
fe rit un nou p iile j de confirm are
deţ, In afara Iul şl prin cercurile de lu- 115 000 lei din fondul Administraţiei per­ panoul cu noulăţile apărute, cu cadrele didactice şl cu cei­ a p o te n ţia lu lu i a rtistic de cate OCTOMBRIE, 1970 LA URMĂTOARELE PROBE :
rlsm au pornit peste 9 000 de elevi. A cţiu­ manente a taberelor şcolare şt 250 000 lei ce nu poate li suplinit doar de lalţi factori locali. Pentru) că, dispun aceste cooperative. C insti­ © limba română - scris y oral ;
rea adusă solilor dansului popu-
nile biroului de turism penlru tineret au din fondul Comitetului judelean al U.T.C. accesul liber la rafl. El se do­ publicul. Indiferent unde s-or lo r ie încorlrcotă armonios in
avui un ecou larg şl In rlndurlle tinerilor Baza materială a taberelor a fost comple­ vedeşte indispensabil in orice afla, în mediul urban sau In m csojul v ie ţii creatoare pe care © matematica - scris $i oral.
de vtrslă şcolară. 3 600 elevi au participat tata cu obiecte de Inventar şl mijloace biblioteca aflata în mediul ur­ cel rural, aşteaptă deopotrivă g e n e to ţîile de a rtişti am atori o INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC LA SEDIUL
slăvesc, predind celor co vin şta­
ta excursii In munţi, 300 în deltă, Iar 3 000 fixe tn valoare de 300 000 lei, olerindu-se, ban sau rural. A oferi publicu­ acjlunl noi. fnlcresanle. bine feta cinteculul şi jocului rom â­ ÎNTREPRINDERII.
au Jost cuprinşi fn excursii Iernatice pe astlel, elevilor condiţii optime de odihnă lui larq o posibilitate rapidă orqanizale şi o exemplara nesc.
şl recreere.
Itinerare mal lungi. de a se pune la curent cu tot deservire. PETRE FARCA$IU
ce e nou ln ştiinţa, tehnica, M. BODEA
Ziua pompierilor A întreprinderea de reţele
■literatura etc. reprezintă con-
comisiilor lehnice, de form aţi­ pe primele locuri. Sub cupola c irc u lu i
ile civile de pompieri şl ca ur­ In pregătirea form aţiilor c i­ electrice Deva
mare a sprijinului prim it din vile de pompieri un loc însem­
(Uiiúxtv42a partea organelor locale de nat îl ocupă concursurile pro­
partid şl a conducerilor de o- lesiónale orqanizale ln cinstea Spectacolifl de circ, prin
bieclive, numărul Jncendiiloi zilei de 13 septembrie ne zone circului, foarte populoră de clişti şi patinatori al echipei
m O h tc n l^ qrele pentru In t r o m il din acest an a scăzut cu 45 la $î In nive) judeţean. La aceste arta acrobatică şi prin irtă- altfel, prezintă Intr-o armo­ Lupaşcu şî o bună impresie Consumatori de
popOr, la chemarea orqaneTor sută lată de «ceegşl perioada concursuri, formaţii ca cele de ieslria dresorilor, reprezintă nioasă îmbinare forţa, opti­ lasB plasticul acrobatic al
de pârtid şl de stat. m ilitarii a anului 1969. la E.M. Lonea, „Ceramica" Ba- pentru cei ce-1 urmăresc o mismul, Indemlnarea şi vo­ duo-ulul Dumitrache. Ila rita ­
pompieri, sp rijiniţi de fornm- Pe linia muncii de 6pri)lnire ru. C.S.H.. U.M.M.R. Simeria. şcoala a curajului si voinţei. ioşia omului. te şi aplauze au produs cim ­
ţiile civile, au acţionat cu mult şi îndrumare a activităţii de I M. Barza, „V id ra " OrBştle $i Spectacolul Circului ceptrol A r necesita un spajiu prea panzeii (năstruşnicii) „con­ energie electrică
curaj şi spirit de sacrificiu pază contra Incendiilor, merita cele din localHaţile Urlcani. din Bucureşti Înmănunchea­ mare înşiruirea tuturor nu­ duşi" de celebra Tamba —
pentru a diminua paqubelc a fî evidenţiată activitatea Illa, Crislur, Geoaqîu, Calan, ză o varietate de manifestări merelor din programul cir­ dresori Serqiu şl Katy Der-
create de revărsarea apelor şl preşedinţilor com isiilor de pre­ IBlăjenl şl Ribiţa «u ocupit specifice- dresaj de animale, cului bucureşteen, întors raenji t urşii carpatini şl ştiaţi că
pentru a salva şi pune la adă­ venire şl stingere de la obiec­ AocutJ de frunte, ceea ce dove­ acrobaţie şl echilibristică, recent dintr-un lung turneu clin ii minusculi al dresorilor
jonqlerli, dansuri qlmnastlce,
post vieţile oamenilor, .ovulul tive şl dtn localităţi, cil Si a deşte răspunderea cu care şefii dovmeril ş.a.. Iar turneul e­ prin Europa. Ne rezumăm ln Ionel Gheqhe şl Mlrco.
obştesc SÎ personal al cetăţeni­ unor conducători de obiective acestor formaţii 6e ocupă de fectuat ln Judelui nostru a consemna curajoasa evo­ Bun şl foarte p o trivit a- H.C.M. 2491/1969 reglementează modul de sta­
lor. Esle demn de remarcat ca, c* : inq. EmJl Maiorescu. direc­ pregătirea for. constituie de buna seamB un luţie sub cupolă a duo-ului companiamenlul orchestrei bilire şl sancţionare a contravenţiilor la nor­
Foca sau a celor trej Brayer,
tn aceasta perioada eu fost sal­ torul Inspectoratului silvic ju­ Conducătorii de obiective sl nou şi real 6uoces pentru a­ precum şl demonstraţia de de muzica uşoară condusă
vate de către pompieri, pe în ­ mele privind transportul şi distribuirea ener­
deţean, Ioan Ocolişan, dîrec Grupul ludeţean de pompieri cest talentat colectiv artis­ forţă şl agilitate a trupei Ion
tregul teritoriu al judeţului tor adjunct la U.M.M.R. Sime- se mtndresc cu şefi de forma­ tic. Succesul de public re ­ Lazăr. Numere de mare suc­ de Doru Butoescu. giei electrice.
313 persoane, dintre core 78 rla, Inq, Gheorqhe Orvaş. pre­ ţii din obiective şl localităţi In afara despăgubirilor calculate retroactiv
copil, 19 batrlnl, 16 bolnavi şi şedintele comisiei tehnice la ca : loan CJhlrltolu, Vaslle A n­ zidă şl din faptul că. arta ces realizează abilii b1cl- C. D. pe trei ani se aplică amendă de Ia 250 — 1 000
doua femei qravlde. O contri­ C,E I.L. Deva. inq. Tralan S1- ton. Ioan Mărculescu, Paul
buţie însemnata a fost .odusă inina. director adjunct al Direc­ Gllqor, Alexandru Şerban. Iei pentru următoarele lapte :
de către m ilitarii pompieri la ţiei aqricole Judeţene, inq. Nl- Gheorqhe Gramescu, Nicolao • Nedeclararea de către consumatorii tari­
aprovizionarea populaţiei din rnlne Călin, preşedintele co­ Stolcuta Pribeag Molse, Mus­ faţi in pauşal In termen de 48 ore de Ia procu­
Deva. lila, Gelmar şi Foit cu a- misiei tehnice de la C.M.N. De­ cal» Barim, Luca Petru. Toan rare a receptoarelor electrocasnîce (declara­
)im€snte şi apă polabiia. Deose­ va. inq. Ioan Homorodean, pre­ HIriza, Muntean Mlron. Mlhal
bit de intensă a lost activila- şedintele comisiei lehnice d<J Bîrlea, care fac cinste muncii rea se poate lace direct sau prin scrisoare re­
tea m ilitarilor pompieri şi a la Fabrica chimică Orăştie, şi răspunderii ce II s-a acordat. comandat ă).
form aţiilor civile de pompieri inq. Nicolae Pirvan, directorul Pompierilor rómáril !e sint • Executarea de extinderi şl modificări a
tn acţiunea de evacuare a «.pei întreprinderii Industriei ali­ scumpe măreţete realizări ^te Instalaţiilor electrice fără aprobarea întreprin­
din localitatea Ilio. din subvo- mentare Deva, Ion Karplnecz. Socialismului făurite Drln hăr­
4uri Şl finttnile Inundate. director de personal la C. C nicia sl talentul poporului derii furnizoare de energie electrică şi prin
In aceasta acţiune s-a evi­ Petroşani, Traian Coroiu. şeful nostru condus de Parlldul Co­ persoane sau unltajl neautorizate.
denţiat Intrequl efectiv de m i­ serviciului P.P. îa C.S.H., A munist Román, Aprecierile or­ • Folosirea energiei electrice in alte scopu­
lita ri din companiile Deva si lexandru Richţa, şeful serviciu­ ganelor locale de nartid Si nlp ri deci! cele prevăzute în contractul de furni­
Orăstle, precum şi formaţiile lui P.P. de la C. C. Petroşani, oamenilor muncii la adresa
civtîle de pompieri de la ex­ Teodor Şerban, preşedintele acttvliaiM desfăşurate de pom­ zare ca : aparate de sudat, receptoare cu o pu­
ploatările miniere Petrila. Lo- comisiei de la C.T.E. Mintia. pieri In acest an $| m special tere de peste 2 000 W, sobe electrice, băl de
nea. Aninoasa, Urlcani. de ta Peiru Iamb, preşedintele co­ pe timpul Inundaţiilor conslî- nichelat etc. Ruperea sau violarea plombelor
CSH., I.M. Barza, U.M.M.R. misiei p.c 1. Veţel. Doina Popa, luie un imbold In îmbunătăţi­ aparatelor electrice şt repunerea sub tensiune
Simeria. E.M. Certe), E.M. De­ preşedintele comisiei p.c.i IIia rea muncii lor.
va. FC. Orăştie, Vidra, IJ.E.I.L. Alexandru Taşcov. preşedintele Educaţi de partid tn spiritul a instalaţiilor deconectate de către furnizor.
Orăştle, „V ictoria" Călan, comisiei din comuna Dobra şi dragostei nemărginite fală de O împiedicarea sub orice formă a organelor
I.CS.H. şi altele. al Iii. natrln şl al Tăsnunderii faţă de de control legal împuternicile de a-şi exercila
Prevenirea incendiilor, care In cadrul tntrecerli patrioti­ lot ceea ce a făurit poporul atribuţiile de verificare şî control a] instalaţiilor.
se desfăşoarfl azi pe boze şti­ ce, pregătirea form aţiilor se nostru talentat si harnic, liber
inţifice, are drept rezultat scă­ perfecţionează neîncetat, iar $i stâotn pe soorl.a s-l. însufle­ In cazul în care unele din laptele de mai sus
derea de la on la an a numă­ rezultatele muncii ţor sfnt tot au fost săvîrşite în împrejurări incit potrivit
rului de Incendii pe teritoriul mai bune. Prin rezultatele ob­ ţii! de hntărlrile Conqresulul legii constituie infracţiune, procesul verbal de
patriei noastre. Ca rezultat al ţinute fn întrecerea patriotică a| X-Ira al partidului pompie­ constatare a contravenţiei se înaintează orga­
creşterii conştiinţei maseloi form aliile civile da pompieri rii obţin succese tot mai în­ nelor de urmărire penală.
de oameni aî muncii, al acti­ de la E.M Petrila. C.S.H., F C. semnate în preqălirea lor. in
vităţii desfăşurate de inspecto­ îndeplinjreo misiunilor încre­
rii şi subinspectorii pentru pre­ O r3şlie şi din localităţile Bă-
venirea incendiilor, de membrii cia. Haţeg, Dobra s-aui situat dinţate. .