Page 49 - Drumul_socialismului_1970_09

MunWpi'fFii' r 7
«AU DE ( ^ . PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V Â ! 5

;
mAstăzi începe cea de-a

25-a sesiune a Adunării
! Generaîe a O.N.U.

B Veşti din ţările socialiste

g În urma deturnării de avioane

Eforturi pentru elibe­

I rarea ultimilor ostatici !

88 Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4879 MARTI 15 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Comitetului Central al Partidului Comunist Roman,Consiliului

de 81 i de Miniştri ale Socialiste

Mina Uricani dispune de sufi­

Rumania adresat cadrelor didactice si eu prilejul
ciente resurse pentru a redo-

deschiderii
reputaţia de exploatare Desăvîrşitî-vă pregătirea, per-

Stlmatl tovarăşi învătălorl şl
profesori, din patria noastră se concreti­ învăţăm întului — ceea ce-l va fccţionaţi-v<l v>ntinuu arta pre­
dg posibilitatea să răspundă în-
zează în noi şi însemnate reali­
zări in ‘ domeniul economiei, tr-o măsură şi mai mare cerin­ dării,,nu uitaţi nici un momentcă
Dragi elevi, ţinutaN ştiinţifica, etica cetăţe­
ştiinţei şi culturii — expresie ţelor sporite pe care opera de
Cu prilejul începerii noului a^ ataşamentului nemărginit al edificare socialistă şi proqresul nească a omului de la catedră
reprezinlă chezăşia succeselor
an de învălămînt. Comitetul întregului popor lată de poli­ general al tării Ic pune in fata activităţii inslructi v-educatjve,
Central al Partidului Comunist tica m arvist-lcninişlă a parti­ sa. izvor al satisfacţiei muncii îm ­
dului şi statului, i hotărîrii sa­
După primele zile de muncă pra reglării angrenajului m i­ are marc importanţii pentru Român. Consiliul de Stat şi lo de a transpune în vială vas­ Ne exprimăm convînqcrca că plinite.
de la incepulul acestei luni, nei. Colectivul dc la Uricani, transportul ritm ic al produc­ Consiliul de M iniştri ale Repu­ tul program stabilit de cel de-a] membrii corpului didactic, pu­ Elevi $î eleve! Anul şcolar
in Valea Jiului s-a răspîndit dînrio-si seama de posibilită­ ţiei la orizontul 500. Aşa că. blicii Socialiste România adre­ ternicul detaşament al învătă- pe care îl începeţi vă oferă
vestea că Ia mina Uricani ex­ ţile reale de care dispune, de în lor do 81 metri planificaţi sează un călduros salut corpu­ X-lca Congres a! Partidului to ri’or. profesorilor şi educa­ larqi posibilităţi dc a vă îm-
tracţia cărbunelui a început să faplul că nerealizarea de pină vom realiza o înaintare de 90 lui didactic si elevilor organi­ Comunist Romăn. în vederea torilor — a cărui activitate se boqăli cunoşlinlele. de a vă în­
mearqă spre normalizare. In ­ acum a .planului n-a avut dc melri, dară nu mai mult. zaţiilor dc partid şi tineret djn dezvoltării m ultilaterale q so­ bucură de o înaltă stimă şi suşi in mod temeinic comorile
tr-adevăr. producţia primei z i­ drept suporl decît cauze su­ Dăm şi cărbune, facem şi mc- şcoli, părinţilor şi tuturor ace­ cietăţii noastre socialiste. preţuire din partea partidului ştiinţei, tehnicii şi culturii. în­
le din septembrie a lost de biective, s-a angajat hotărî!, Iri. Materiale, avem. Condu­ lora care. prin munca şi st ră­ Acoşi an şcolar marchează un Şi stalului, a întregului popor dreptăţiţi marile speranţe ce
2 021 tone, cifră neatinsă in să treacă peste neputinţa in cerea minei si a zonei se in­ ri a n i i' e lor, parlicipă la nobila moment de seamă în procesul — îşi va dărui cu însufleţire şi se pun în voi şl sacrificiile pe
ultima vreme de către acest care s-a zbătut mina aii ta a­ teresează să ne ajute aşa cum operă dc instruire şi educare a iranspuiicrii in ..viaţă a D irecti­ devotament cunoştinţele p ri­ care întregul popor le face pen­
colectiv, cîndva cu o bine­ mar de luni si să redreseze se cere. $i cînd vpdem asia. tinerelului patriei. la pro­ velor' Comitetului Cenlral al ceperea şi întreaga sa expe­ tru a vâ asiqura în şcoli condi­
meritată reputaţie între mine­ procesul de exiractie la nive­ treaba merge sirună şi la noi gresul şi înflorirea şcolii Partidului Comunist Romăn cu rienţă pentru educarea şl in­ ţii cit mai bune de studiu,
le din Valea Jiului. Au urmat lul planului aciuai şi mai cu in brigadă. româneşti. privire la dezvoltarea şj per­ struirea tinerelor qeneratii, muncind cu sîrguintă, învătînd
apoi rezultatele următoarelor seamă să preqătcască ba/c Deschiderea noului an şcolar fecţionarea învăţăm întului de slujind astfel cu credinţă î- tem einici Perseveraţi în efor­
zile cînd succesiv s-au solide pentru înfăptuirea sar­ are loc în condiţiile cînd în­ toate gradele. Se încheie cu­ dealurile de proqres şl c iv ili­ turile voastre de a deveni ce­
exlras 2 120 tone, 2 195 tone, cinilor in primul an al cinci­ R. SELEJAN treaga ţară îşi desfăşoară larq prinderea în c'asa I a tuturor zaţie ale naţiunii socialiste, ale
tăţeni cît mal u tili patriei, po­
2 231 tone cu o productivitate nalului viilo r. Sobinotorul Troian Zoico forţele pentru înfăptuirea cu copiilor dc la vîrsla dc 6 ani înflo ririi maleria’e şi spirituale porului din care faceţi parte !
de peste 1.950 lone pe post. Caro sînt adevăralele. cau­ de Ia I.P.S.P. Deva se nu­ succes a prevederilor ultim u­ şi începe funcţionarea cu toate a nalriei. Dovediţi, în toate îm prejurări­
Desiqur. cifrele în sine nu ze ale acestui salt calitativ, lui an al cincinalului şi trece­ clasele a şcolii qenerale dc 10 Profesori, învăţători si edu­
reprezintă recorduri. Dar pen­ neobişnuit de viguros, dară mără printre fruntaşii Între­ rea la următoru' plan de <;inci ani. Se continuă acţiunea de catori ! Munca dumneavoastră, le — în şcoală, în familie, în
prinderii.
tru colectivul minei Uricani ar fi să-l comparăm ni activi­ ani. cînd activitatea creatoare modernizare şi perfecţionare a a cadrelor didactico, trebuie să viaţa socială — o comportare
— care după fi luni a înreqis* tatea submediocră de pină ofere elevilor dalele cele mai demnă, civilizată, răspundere
trat un minus fată de plan de acum 7 importante ale ştiinţei st teh- pentru prezentul $î viito ru l na­
mai bine de 00 000 ton? de In mină, ritmul intens în nirîi moderne, să le dezvolte ţiunii noastre socialistei
cărbune şi o p rn d u d ivila 'e ră r i se desfăşoară procesul gindire* creatoare interesul si Partidul şl guvernul chea­
submediocră de 1 .•10*1 tone pe do producţie izvorăşte ener­ mă organizaţiile de pionieri
post — realizările din luna gic din optimismul fiecărui pasiunea pentru studiu şi cer­ şi U.T.C. — factori aotivl $1
septembrie constituie fapte cu salariat, din dăruirea cu care cetare. să le stimuleze aptitu­ dinamici at educării comuniste
adevărat demne de laudă. Ele fiecare bnqadă se străduieşte dinile si talentele, să-i pregă­ a tineretului studios — să
sînt rezultatul firesc al modu­ să dea cit mai mult cărbune, Există un moment core ne emoţionează în fiecare an : tească temeinic pentru vînţă, sprijine eforturile şcolii şl ale
lui în care m inerii to(ţ sala­ să depăşească substanţial sar­ T5 septembrie. începe un nou an şcolar ! să-i formeze ca buni şl de nă­ fam iliei pentru dezvoltarea
ria ţii minei au înţeles să se cinile zilnice de plan. Aşteptăm în fiece an clipa aceasta dintru început cu dejde constructori ai socîalis- draqostei fată de învăţătură şi
mobilizeze înteqral. să descă­ — Planul lunar al brigă/ii emoţia celui ce se face azi şcolar pentru prima dală, ca mu'ni în patria noastră. Re­ muncă, pentru întărirea sim­
tuşeze toate forţele de care mele de 70 de oameni este de şi cu emoţia celui ce începe ultimul din cei 12 ani de elev. ceptivă la cerinţele concrete ţului datoriei şi al responsa­
dispun si, ca un sinqur om, 7 600 tone. Dar, a$a după cum ale societăţii noastre şcoala bilită ţii sociale, pentru o con­
să pună umărul pentru a merq treburile acum cînd a­ Actul de Început are totdeauna ceva nou, semnificativ, trebuie să educe tineretul în duita atentă şl corespunzătoa­
scoate mina din impas, pen­ provizionarea cu materiale s-a pentru că la fiecare 15 septembrie copiii noştri cresc im- spiritul respectului si dragostei re în scoală şi în viată. Con­
tru a o readuce pe drumul îmbunătăţi! cînd ne bucurăm preună cu ţara. Primul sunet a! clopoţelului, prima „stri­ faţă de muncă ajutîndu-1 să-şi lucrarea strînsă dintre orga­
bun al realizării ritm ice a sar­ de atenţia m aiştrilor si ingi­ gare" după cata’og vor chema în bănci peste 4 milioane însuşească temeinice deprin­ nizaţiile dc tineret şi şcoală,
cinilor de plan. nerilor. cînd vedem ră toată de elevi - viitori muncitori fruntaşi, cadre de diferite spe­ deri pentru munca fizică, o pre­ sprijinul si participarea învă­
cialităţi.
Faptul că în această lună Jumea ne ajută vrem să dăm gătire m ultilaterală pentru ac­ ţătorilor. profesorilor, educa­
mina Uricani a păşit ,,cu 9 000 Lone de cărbune — ne-a In anul şcolar care începe astăzi debutează copiii de tivitatea practică. torilor, la noţiunile şî mani­
dreptul" relevă că măsurile spus minerul $ef de brigadă 6 ani, ¡sî începe existenta clasa o X-a a şcolii generale, Partidul, statul, înlregul nos­ festările iniţiate dc aceste or­
enerqîce si mai ales eficace Miron Năsăleanu. care condu­ este anul primei promoţii a liceelor de specialitate. Şi este tru popor vă cere. dumnea­ ganizaţii constituie o garan­
luate dc comitetul municipal ce trei abataje rameră. anul „ 100" al Liceului pedagogic din Deva, ai cărui ab­ voastră cadrelor didactice să ţie a succesului muncii edu­
de partid sî consiliul de admi­ — Cum v -<]ţi preqălit pen­ solvenţi de peste timp vor sta in pragul multor şcoli din munciţi cu pasiune pentru a cative, a bunelor rezultate In
nistraţie al Centralei cărbu­ tru luna aceasta? — l-am în­ judeţ jntimpinindu-şi elevii. Unii vor sta in pragul celor înarma tinerelul şcolar cu con­ formarea şî educarea tinerei
nelui Petroşani, acţiunile fer­ trebai pe şeful de brigadă 60 de clase construite recent, pe meleagurile hunsdorene cepţia ştiinţifică. marxîst-’e. generaţii-
me ale com itetului de partid Constantin Cojocnru. Răspun­ — 9 r'l*h statului şi partidului pentru generaţia de ninîstă. despre lume $1 viată, Orqanizatiile de partid din
si noii conduceri a minei îşi sul a venit simplu ■ miîne. să sădiţi în inim ile tinerel ge­ şcoli sint chemate să pună In
lac cu prisosinţă efectul asu­ — Galeria pe care o sap centrul activităţii lor preocu­
Incepind de azi, echerul odihnit şi scuturat de praful neralii sentimentele înălţătoa­
vacanţei va deveni unealtă de învăţătură, globul pămin- re ale patriotism ului socialist, parea pentru îmbunătăţirea
tesc se va transforma intr-un glob didactic şi se va roti preţuirea şi admiraţia fată de continuă a procesului de învă-
după o anume $i potrivita ştiinţă, iar cerneala se va trans­ trecutul qlorios de luptă al po­ ţumînt. a conţinutului său şti­
Soluţii eficiente de exploatare forma in analiză literară sau în poezie. porului român mînriria pentru inţific şi ideologic, ridicarea
nivelului de preqătire a ele­
lor ceea ce se înfăptuieşte azi
vilor.
ele trebuie să ajute
C. DROZD Astăzi, 850 de elevi vor păşi pe poarta celui mai nou liceu prin efortul comun al tuturor conducerile şcolilor şi organi­
Specialiştii mineri din cadrul I M Hunedoara sl*au in­ din judeţul Hunedoara r Liceul de cultură generală din cartierul oamenilor muncii din patria zaţiile dc copii şî tineret să
tensificat în acest an preocupările pentru găsirea $1 „Dacia" din Deva. noastră fără deosebire de na­ imprime în viata colecf.ivelor
promovarea unor soluţii şi procedee de exploatare care (Contiftuoiv in :pog o J-o) Foto : V. ONOIU ţionalitate. draqostea fierbinte şcolare un spirit de înaltă exi­
să asigure ridicarea ellclcntet economice a întreprinde­ fată dn patrîo. faţă do Partidul genţă. dc disciplină şi respon­
rii. A cliunile desfăşurate in acest sens îşi dovedesc din Comunist Romăn încrederea sabilitate fată de îndatoririle
plin avantajele. in viitoru' nostru luminos şi ce le revin, să mobilizeze pe
In abatajele minelor Telluc şi Gliclar, numărul maşini­ hotărîrea nestrămutată de a comunişti, toate cadrele didac­
lor de încărcat cu siloz propriu a fost sporit la peste 30, duce mai departe măreaţa ope­ tico la înlăturarea neajunsuri­
ră de edificare a socialismului
ceea ce a determinat dublarea randamentului într-un s, comunismului ne năminlul lor ce se mai constată în acti-
mare număr de abataje. Prin extinderea torcrelăril şl României. C ultivaţi în rîndul vilalea şcolară, să promoveze
altor procedee de susţinere s-a obţinut o economie de şcolarilor prietenia şi respoclul un spirit înnoitor tn întreaga
2 600 mc lemn de mină. Iar prin îmbunătăţirea tehnolo­ reciproc dintre copiii români, muncă pe care şcoala b des­
giilor de preparare s-au valorificat din hălzîlc vechi pe­ maghiari, germani, sîrbi şi de făşoară.
sle 50 000 tone minereuri sărace. alte naţionalităţi ! însufleţiţi Cu nriteju! deschiderii nou­
Soluţiile şl procedeele amintite au Influenţat direct tînăra qeneratîe cu ideile no­ lui an şcolar vă urâm
obţinerea de către I M. Hunedoara a unei producţii su­ bile ale prieteniei fată de po­ dracii lovarăşî — educatoare,
plimentare de peste 2,7 milioane fel $| a unul spor de Cu fiecare 21 ce trece, în la unele secţii de mecanizare fosfatul pentru aproape 1000 Conlînd prea mult pe sprijinul poarele ţărilor socialiste, de ce­ învăţători, maiştri instructori,
productivitate de 1,7 la sută pe primele 3 luni. mod nefiresc, se ridică tot mai (Băcia, NăriăŞlia de Jos) să se hectare. Să nu mai amintim bazelor de recepţie, care sînt lelalte popoare ale lumii ale profesori — poi si însemnate
m ullc probleme in legătură mai găsească cite 3-4 tractoa­ că administrarea îngrăşâmin- suprasolicitate în perioada ac­ solidarităţii internaţionaliste, cu succese în activitatea dumnea­
cu asiqurarea unor bare trai­ re care zile în şir nu trag Letor naturale a fost lăsată tuală. în unităţile cooperatis­ voastră ! Tuturor elevilor — din
nice recoltei viitoare. Deşi p i­ măcar o brazdă pentru recol­ doar îo seama greiferelor ca­ te nu se întreprinde nimic toate forţele care luptă pentru scoli generale licee şcoli Pro­
uă la Începerea efectivă a în- ta anului următor. re. fiind în număr insuficient, pentru a folosi la întreaqa ca­ libertate socială şi naţională, fesionale şî tehnice — le do­
sămîntării culturilor de toam­ O situaţie necorespunzâloa- nu pot satisface decît în mică pacitate, ziua şi noaptea, se­ formatî-o cş m ilitantă neobosită rim spor la învăţătură şi re­
PAGINA A II-A nă a mai rămas o perioadă re se întîlneşte la pregătirea măsură nevoile cooperative­ lectoarele de care dispun. Re­ pentru cauza progresului so­ zultate ck mai bune in acest
zultatul ? Din analizele efec­
cialismului şi păcii.
lor aqricole.
an şcolar!
scurtă de timp, acţiunile În­
terenului.
Fată de prevederi,
treprinse la efectuarea arătu­ realizările nu reprezintă nici La fel de îngrijorătoare sînt tuate la laboratorul pentru
rilo r si fertilizarea terenului, 35 la sută. Din cauza condi­ problemele care privesc pre­ controlul seminţelor sînt res­
condiţionalul, verificarea cali­ ţiilo r proaste în care s-au e­ gătirea seminţelor. Lipsa de pinse Ia puritate peste 2 000
SPORT • SPORT tăţii si procurarea seminţelor fectuat arăturile şi a neîntre- răspundere a preşedinţilor şi tone seminţe. Totodată, se Au însămmfaf orzul
nasc mulle semne de întreba­
nu reflectă o preocupare asi­
tinerii acestora în multe coo­
inginerilor din unităţi îşî qă-
re în legătură cu germinaţia
duă din partea tuturor orga­
nizaţiilor de partid, a consi­ perative agricole este necesar seşte expresia concretă în a­ unor cantităţi apreciabile de pentru masă verde
să se facă încă o arătură, ceea
ceea că nu s-a
conditional
liilo r populare, conducerilor ce duce la creşterea sim ţitoa­ nici jumătate din cantitatea sămintă de la C.A.P. Sarmi-
Jiul conti­ de unităţi si cadrelor tehnice re a cheltuielilor. Asemenea de sămînţă existentă Condu­ zegelusa, Sm-petru, Bretea Ro­ In vederea obţinerii unor minţelor si executării ară­
mână, Băîeşti, Rişculîta ş.a.
pentru a oieri qaranţia că în ­
cerile unor unităţi (C.A.P. Peş-
s-au
aspecte
la
semnalat
Şirul deficientelor
privind
producţii sporite in anul ur­
nuă seria că de la însămînţare produc­ Bârăştî $1 altele. Mică, Mică, Bărăşti Vîlcele, Bîrcea, prcqătirea însăm înţărilor de m ilo r, la C A P . C rlslur turilor.
Mare,
C.A.P. Bîrsău, Bîrcea
tişu
Potrivit prevederilor pla­
ţia de cereale ipăioase din pri­
ş.a.) au amînat
s-au făcut din llmp pregă­
toamnă nu este nici pe depar­
nului, s-a stabilit ca pe o
mul an al cincinalului urmă­
tor este preqăititâ cu tem eini­ Destul de anevoios se des­ în mod nepermis acţiunea de te epuizat. înlăturarea lor tirile necesare. Atentie deo­ suprafaţă de 5 hectare să se
insucceselor cie. făşoară lucrările la fertiliza­ condiţionare, o parte din coo­ qrabnicâ solicită eforturi deo­ sebită s-a acordat amplasă­ însăminteze orz pentru ma­
sebite din partea tuturor con­
să verde, lucrare care s-a
rii cullurilor. fertilizării te­
in oeea ce priveşte execu­
tarea arăturilor, realizările nu rea solului, la ora actuală a- perative sperînd că vor rezol­ ducerilor de unităţi şi a orqa- renului, condiţionării se­ realizat in Întregime.
va totul într-o
flîndu-se încă în stoc suiper-
singură zl.
nelor agricole judeţene,
pot fi considerate nici pe de­
□ Divizionare­ parte ca satisfăcătoare. Faptul
că în cooperativele
aqncole
au mai rămas de arat pesle
le C învingă­ de o parte, lipsa dc interes a AGROCHIMIE I
LABORATOR DE
12 000 heeiare oglindeşte, pe
consiliilor de conducere pen­
toare în eta- tru eliberarea de urgentă a Un laboralor dc agrochi­
La Oradea a luat fiinţă
tuturor suprafeţelor de cultu­
rile premerqătoare, iar pe de mie cu Importante atri-
pa a in-a alta. preocuparea nesalisfăcă- buţlunl pentru cartarea
toare a comitetelor de direc­
ţie ale IM .A ., a şefilor sec­ pedologlcă şl agrochl-
ţiilo r de mecanizare si a me­ mlcă a solurilor, întoc­
a Alte rezul­ canizatorilor in vederea folo­ mirea planurilor de chi­
sporit a
sirii cu randament
tractoarelor. Ca urmare. cu mizare. Noua unitate va
recomanda unităţilor
a-
tate, clasa­ toate că s-a stabilit o viteză grlcole şl cele mal bune j
zilnică de 750 ha la arături, în
perioada 28 auqust — 12 sep­ soluţlt de aplicare a în­
mente tembrie a c „ nu s-au arai nici grăşămintelor şl amenda­
4 500 hectare (?), Este inex­ Arăturile de toamnă - o lucrare urgentă, la ordinea zilei pentru mecanizatori. mentelor calcaroase.
I . n1U !