Page 53 - Drumul_socialismului_1970_09

k Y / / / / / / / / / / / / / / / / / y z / / w / y y / / / / / / / /7w / / / / / / / / / / / / / / 7/ / / / / / / / / 7///////y //y * y * y y y 7/ i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
I

I

i m Deschiderea celei de-a
25-a sesiuni a Adunării

Generale a O.N.U.

i m Vizita delegaţiei M.Â.N.,

s condusă de Ştefan Voitec,

i în R.P. Bulgaria
m Mişcarea revendicativă
I din S.U.A. ia amploare

■ Curier, Atlas

Grupul energetic nr. 3 de la C.T.E. Mintia va fi

pus în funcţiune cu 10 zile Înainte de termen

Stadiile fizice actuale, ritmul

accelerat de execuţie

garantează respectarea

angajamentului!

Activitatea constructorilor să accelerăm execuţia la a­ — Punerea în funcţiune ln-
Si enerqetidenilor de Ia Ter­ ceste puncte. Ir-un sinqur an a două qru-
mocentrala M intia continuă să Probleme deosebite care să Duri cnerqelîce constituie, du­
fie conectată la cea mai înaltă pericliteze respectarea angaja­ pă părerea mea. o adevărată
cotă de intensitate si răspun­ mentului de punere lo func­ performanţă, line să ne preci­
dere. Se preqăteste ultima ţiune, momentan nu avem. zeze tovarăşul Cornel Cioară, Primul „careu" din noul an şcolar la Liceul pedagogic Deva, care in curind îşi va sărbători centenarul. Poto : V. ONOIU
premieră industrială a aciua­ Şantierul nostru este asiqurat inqiner sei cu investiţiile Ia
tului cincinal — punerea in cu forţa de muncă necesară, întreprinderea electrocenţrale
funcţiune a celui de-al treilea atît ca număr cît si ca struc­ Deva. Această performanţă î$i
qîup enerqelic de 210 meqa- tură. dispune de o bază teh­ amplifică şi mai mult propor­
termenul Şcolile şi-au
watî — obiectiv pe care har­ nică materială bună există de ţiile dacă avem în vedere că
nicii meşteri ai „Stelei de pe asemenea, in cadrul colecti­ qrupul nr. 2 a intrat In ex­ deschis ieri, peros şi festiv, porţile
Mureş" au hotărît să-1 rea­ vului nostru de muncă o mo­ ploatare industrială cu 12 zile
lizeze cu cel puţin 10 zile îna­ bilizare corespunzătoare. Ba mai devreme decît TELEX
inte de termen. mal muLt. ne-am orqanizat in planificat, iar qrupul nr. 3 va
Drumul spre acest înalt pa­ a$a fel munca incit să intrăm fi conectat la sistemul encr-
rametru al muncii este deose­ în iarnă cu un front de lucru qetic naţional cu cel puţin 10 Pentru milioanele de an şcolar marchează un
bit de qrcu. El trebuie parcurs la qrupul nr. 4 mult avansat. zile în avans. şcolari de pe cuprinsul pa­ moment dc seamă în pro­ Bucuria debutului PRIMUL CARGOU
în mai puţin do 6 luni si în Constructorii, deşi la ora Stadiile fizice ale lucrărilor triei. pentru zecile de mii cesul transpunerii în viaţă CONSTRUIT LA
condiţiile executării unui vo­ actuală nu se află în prim înregistrate la ora actuală de elevi din judeţul nostru, CONSTANTA
lum important de lucrări. A ­ plan, joacă încă un rol Impor- pentru s lu jito rii principa­ a Directivelor Comitetului Primul carqou româ­
cum. cind au mai rămas mai lant in fluxul execuţiei obiec­ constituie o qaranţie siqură în lului factor de educaţie, Central al partidului cu Cile şcoli tui au trăit. ieri. predare in limba maqhiară Şi nesc consfrull la Şantie-
puţin de 3 luni pînă la sca­ tivului. arrsl sens. Optimismul expri­ de difuzare a Ştiinţei şi privire la dezvoltarea şi bucuria debutului ? I Cite din­ o secţie sportivă. „Este forma rn] naval din Constanta
denta anqaiamenlului am con­ — Lucrările de construcţii mat de interlocutori, susţinut culturii, de îmbogăţire a perlctlionai ca învâţămin- tre ele n-au tăiat panglica de liceu ideal — mărturisea $i-a trecut cu succes pro­
fruntat stadiile fizice de pe mai spectaculoase sînt deja de laptele de hărnicie oferite m inţilor, cincinalul con­ tului de toate gradele. A ­ tnauqurală în acest 15 sep­ profesorul de educaţie fizică bele Ia mare. Toate In­
va
nul şcolar 1970— 1971
teren cu prevederile qralicului executate, ne relatează lovn- strucţiei societăţii socialis­ rămîne înscris in evoluţia tembrie 1970 1 Şi, totuşi, li­ Sever Bivolaru. Opiniez pentru stalaţiile, supuse unor
îmbunătăţit si- în acplaşi timp. riîsul Nicu Martac, inqiner- din plin în cci patru ani de te m ultilateral dezvoltate scolii româneşti ca anul în ­ ceul din cartierul „Dacia" din asemenea şcoală pentru că e examene minuţioase şl
am consemnat perspeclivete Sei la şantierul „Enerqocon- muncă rodnică pe şantierul Deva. a debutat într-un de­ o formă superioară a v iito ru ­ exigente In prezenta re­
ce se întrevăd în leqătură cu st ructi a~. Ponderea principală M intiei, este arqumentnl care a început la 15 septem­ cheierii procesului de cu­ cor aparte, cu rezonanta mun­ lui liceu de cultură generală“. prezentanţilor proiectan­
punerea grupului nr 3 în ex­ o deţin acum închiderile si prefigurează certitudinea că brie I prindere în clasa 1 a tutu­ cii de şantier. De sus, de pe Salutul Comitetului Central
ploatare industrială cu 10 zile finisările, operaţiuni care ne­ A$a după cum se subli­ ror copiilor de C ani şi de schelele noilor blocuri, ce vor al Partidului Comunist Român, ţilo r $i constructorilor, au
mai devreme. cesită un volum foarte mare ultim ul an al cincinalului se niază în căldurosul mesaj începere a funcţionării cu îm plini portretul celor 800 de Consiliului de Stat şi Consi­ căpătat calificativul de
— Stadiile fizice ale lucră­ de manoperă si de materiale. va încheia cn succesul deplin de salut adresat cadrelor toate clasele a şcolii gene­ apartamente ele noului car­ liului de M iniştri ale Republi­ „toarte bine". Colectivul
rale de 10 ani.
rilo r sint in avans faţă de Cu toate greutăţile ce decurg al m nslrueloritor. didactice şl elevilor de că­ tier, constructorii priveau cu cii Socialiste România adresat Şantierului naval din
qrafic cu 15—20 de zile, ne din acest specific ţin să sub­ sî energetîcienilor. tre Comitetul Central al Prin qrija partidului şi mîndrie spre şcoala predată Constanţa a debutat cu
relatează tovarăşul inq. N icu- liniez că punerea în funcţiune Partidului Comunişt Ro­ statului nostru, s-au creai la cheie, pe ale căTCÎ porţi au cadrelor didactice $i elevilor succes în rindu! con­
lae Bitir. şeful şantierului ..E- a qrupului nr. 3 la 20 decem­ mân, Consiliul de Slat si condiţiile materiale şi asi­ pă'truns. ieri dimineaţă, prim ii cu prilejul deschiderii noului structorilor de nave ma­
nerqomontaj“ M intia. S-au brie va avea. din partea noas­ A. MOLDOVAN Consiliul de M iniştri, noul gurat cadrele necesare des­ elevi. In cele 20 de săli de an şcolar a fost prim it $î la ritime.
ex'eculat probele hidraulice la tră. asiqurale toate condiţiile. făşurării, corespunzător ce­ clasă, spaţioase şi luminoase, şcoala cea nouă din cartierul Noul lip de carqou, cu
cazan si conducte şi in pre­ Fală de gr alicii 1 coordonator rinţelor, procesului in- în patru laboratoare. îşi vnr o capacitate de 1 920 to­
zent sînt create condiţiile ra avem cUeva intîrzierî datorită slructiv-educatlv în anul desăvîrşi cunoştinţele 850 de „Dacia", ca $i la Liceul indus­ ne, a fost proiectat în ln-
spălarea mecanică $î chimică lipsei forţei de muncă sl a u­ i şcolar in care am intrat, elevi. trial minier, cu bucuria şi treqîrae de specialist!
a cazanului, precum si sufla­ nor materiale. Am întocmit perfecţionării şi moderni­ — Bine aţi venit In şcoală mînriria pe care Ic încearcă români si dispune de
rea conductelor să înceană şi insă un proqram foejt.e sl.rîns C. S. Hunedoara zării Iui continue nouă. în a cărei construcţie toţi acei ce beneficiază de în­ dotări tehnice ta nivelul
să se execute mai repede do­ în vederea recuperării răinî- Copiii, părinţii şi dască­ statul nostru a investit peste făptuirile atît de boqale ale cerinţelor actuale. HI es­
rit termenele prevăzute in nerilor în urmă la lucrările do lii hunedorenl au trăit ieri te destinat transportării
qrafir. la platforma din spatele caza­ a îndeplinit planul pe Intens bucuria semnifica­ 4 milioane lei. A veţi toate învătăm intului acestor ani. cherestelei — dar este
Conducerea şantierului nos­ nului. Stadiile fizice avansea­ ţiilo r deosebite ale acestui condiţiile de a vă form^ şi preqătit $1 pentru inma-
tru analizează în mod opera­ ză conform programului faot nou an şcolar, au ro s tit'c u ­ preqăti — spunea, in cuvînlul Reportaj de LUCIA LICIU, oozlnarea oricărui fel
tiv împreună cu ceilalţi fac­ ce ne dă convingerea că fron­ 9 luni la export vinte de adîncă recunoştin­ său. profesorul Valentin Oprea CAROL DR02D, MINEL BODEA, de mărfuri Dispune de
tori anqaiati la executarea tul de lucru pentru montaj va ţă pentru condiţiile creale ILEANA LASCU, PETRE FARCA- un motor de 1 560 CP,
qrupului stadiul lucrărilor $i fi a.siqurat la data stabilită In i tinerei qeneraţiî, angaja­ care, după 25 de ani la cate­ capabil să dezvolte o v i­
in funcţie de problemele ce nota comună cu „Enerqomon- Activitatea rodnică ce se desfăşoară în toate sec­ mente de a se pregăti asi­ dră. debuta, ieri, în funcţia de ŞIU, FLAVIA DUMITRA* teză de navigaţie de 12
se ridică se stabilesc de co­ ta(ul". Ne concentrăm în ace­ ţiile siderurgice ale combinatului hunedorean con­ duu. de a cimenta sl mal director al celui mai lînăr li­ noduri, are o linie mo­
mun acord măsurile cele mai laşi timp toată atenţia asupra tribuie firesc la obţinerea unor succese deosebite. In mult leqătură dintre scoală ceu din Deva. O şcoală care (Continuóte i ft. pagi a l-a) dernă, cu blocul de co­
Şi familie.
eficace. Aşa de exemplu, la grupului nr. 4 unde prin mă­ perioada care a trecut din acest an, la producţia mar­ Redăm secvenţe din n- şi-a deschis porţile cu ahe mandă (a pupă. Instala­
ţiile sale de navigaţie se
fă s-a realizat o depăşire în valoare de peste 106 m i­
ora actuală, avînri In vedere surile pe care le-am luat vom lioane de lei. Acest spor de producţie realizat in ccastă zl lestivă. două secţii noi — o secţie de caracterizează printr-un
•avansul creat la operaţiunile reuşi să executăm în anul cu­ condiţii calitative superioare a condus printre altoie fnal| grad de automati­
de monlaj de la cazan si con­ rent un volum important de Si la livrarea în avans a unor însemnate cantităţi dc zare, n i dotări speciale
ducte. au fost concentrate for­ lucrări aferente anului 1971, produse destinate beneficiarilor externi. In acest fel, Chemarea a trecui peste murgi copaci corp sin» apoi p la n ta ţi In pentru navigaţia In ape­
te sporite pentru terminarea Unul din factorii dinamiza­ colectivul Combinatului siderurgic Hunedoara şî-a >• «ui. Parcă m irajul căutătorilor de re a lită ţile noastre, rodind |i năi- numai coi jo ia oni dc-acosă, le nordice.
pină la cei cu in lro ilă virslă,
os
Alte patru cargouri de
teoplo nerăbdători să vadă cum va
cît mai repede a lucrărilor de tori al procesului de materia­ realizat cu aproape 20 de zile mai devreme prevede­ comon a însufleţit v irile . o m.jtcH cînd alte m lâ d i|0 Un al- continua jocul ,,de-o jooeo" sau acest tip, destinate ex­
ji
Mori, $i u liţe ji ginduri, jco li
...Şi strigătul a incetot
s ou
de nea­
înziflire $i izolaţii, in ranolele lizare a investiţiei este si be­ rile de plan pe 9 Junt la export. Pînă la această ghiordone valoare um plut momentului jocul „d e-o st.m ţo*. Sfătuitori în­ portului. sînt în dl Seri! e
semuit o
o
de oaze arse si elecirofiltre neficiarul. chemat să contri­ dată s-au livrat diverşilor beneficiari din peste 30 hrănit cu zilele însorite ole vo ţe le p ţi li înconjoară la tot posul : stadii de execuţie pe
o rg o n n o ţii
dascăli si p ă rin ţi,
de
montajul este înlirziat cu 10— buie operativ si eficace la re­ de ţări produse siderurgice în valoare de 15 milioane lei conţei ţi îm bobocit pentru viitoa re ­ p ortid. de U. T. C. sl de şantierul naval constăn-
fro
le clips de
}i
concentrări
20 de zile. dar imediat ce zolvarea marilor probleme pe valută peste contractele încheiate pentru perioada a- m înlori ale scolii. La început pionieri, colegi de scoală si de tean.
viaţă — un dram de indrârneolâ
fie ca re toamnă începe cu ocesl
constructorul ne asiqură fron­ care le ridică procesul de e- mlntltă. moment. De fiecare dotă m iopie >i pasiune, ceva disciplină ji con­ EXPEDIŢIE
S j'in c io iita te .
muncă
îm brăcate cu
tul de lucru sîntem preqăliţl xecuţle. Si g rijile converg către mereu ne cinstită sint, poate, lu lieie n te . SPEOLOGICA LA
De flecare dată se e chemarea...
ostoito iote omeneasca de cunoaş­ Poale nu. A dăugaţi dumneavoastră,
tere, (estiviiînd porm anonta dorinţă de Io cel mal proaspăt ¡color, pină PEŞTERA FARCULUI
de iib in d â la cel moi . in a ll îndrum ător ol Un grup de speoloql a-
fac retrospective )l se proiectea- scolii, ceea ce spre bine g in d iţi malorl din Cluj, Oradea
In întreprinderile agricole de sfat râ perspective. Şi to tu ţi, d e ţi paro că este. Şl Arad a organizat o
paradoxal, acestei m inunate
iile
Şi pentru că oceastă m em orabilă
! La C.A.P. Sălişte nu ( SO'ştirbeşte cu nici o lorîmo tuf, subţire s1 plin da voloţie, i-o dată te can)ugă cu urări, do­ expediţie de studii in
fastul )t haina sărbătorească.
Vedem an de
on entuiiasm ţi
tărirea torţelor ţ' d e tlă ju rc re o tu ­
l i Sa se asigure o baza trainica veselie Inclf p are-ie ca ar fl înce­ luaf focul. E «I clo p o ţe lulu i, veş­ rin ţa noastră se îndreaptă spre în ­ M un(ll Pădurea Craiului,
elem oni do ordine In viaţa
nicul
zonă deosebit de boga­
nu
pentru
turor
numai
pasiunilor,
K o h i. El a chemat, de asta dată.
tă în fenomene carstice.
oles
mal
n â iu ln ţe le de a ti, cît
lu ­
intreega suflare scalară In je o ll )i
I Finul cosit putre- putul începuturilor D iolectlca epor bănci noi, în faţa unor slove şl a unor pentru cele de mîine. Timp de opt zile, speo­
Mereu
crurilor • do vino
logii amatori au explorat
m lădiţe noi, se d eivaltă crengi ia u
PAUL DASCALU
gindurl noi. Cel mal mici, care ou
numeroase
îz-
avene,
I zeşte pe cîmp bucurt $1 ponoare, reu­
şind să descopere
o
recoltei viitoare! nouă peşteră. Aceasta se
Asiqurarea îurajelor ne­ qăseste în bazinul supe­
sub
rior al Văii Roşia,
cesare pentru hrănirea ani­ Dealul Parcului, jj este
malelor ta C.A.P. din SăliSj Producţia medie la hectar ob­ sînt principalii factori cc siau tare — între stadiul efectuării una din cele mai fru­
te, comuna Băiţa, se afla ţinută în acest an la culturile în atenţia conducerilor de uni­ arăturilor şi preqălirea terenu­ moase peşteri din tară.
sub semnul Incertitudinii. de cereale păioase de către tăţi si a mecanizatorilor. lui. Cunoscind că in aceste zi­ Aic| se întilnesr stalaq-
Aceasta nu pentru că coo- I întreprinderile agricole de stal Potrivit planului stabilit în le trebuie început însămintatul mite si stalagtite albe.
peratlva nu ar dispune de din ludeţ se situează undeva această toamnă întreprinderile cu’turilor pentru masă verde şi
resurse. Dimpotrivă. Dar ci­ ’ a jumătatea nivelului recol­ agricole de stat urmează să al orzului se Impune ca şefii foarte marî, care orna­
ne să cosească lin urile ? §1 telor realizate în ultm ii ani. insămînţeze cu qrîu, orz $i fermelor si consiliile de admi­ mentează splendid perc-
i acum (cînd lucrarea trebuia Este adevărat că, In parte, o culturi pentru masă verde o nistraţie să ia măsuri urgente li| peşterii pe o lunqime
| de mult terminată) se mal influenţă nefavorabilă asupra suprafaţă de 2 430 hectare. In în vederea impulsionării rit­ de aproape doj kilom etri.
1 traqe cu coasa Nici linul recoltei au avut-o condiţiile ceea ce priveşte executarea a­ mului de lucru la preqălirea Prin imensul gol subteran
cosit de pe un hectar prin climaterice. însă lipsa de fer­ răturilor, pînă acum ele s-au patului qerminativ. curge un rin cristalin
muncă patriotică nu a îost mitate pentru folosirea cu ran­ realizat pe mai mult de 1 650 O problemă ce necesită să-si Peştera Parcului a $i fost
uscat si depozitai, fiind lă­ dament maxim a bazei tehnico- hectare ceea ce reprezintă qăsească rezolvarea în timpul cartată. Interesant este
sat de conducerea coope­ materÎ9le de care dispun uni­ toate suprafeţele eliberate de cel mai scurt posibil este ur­ eş e\istent* peşterii sub
rativei să se transforme in tăţile şi neaplicarca întocmai culturi de vară după care sînt gentarea prim irii înlreqii can- dealul rn „urne
qunoi. a tehnologiilor cerute de fie­ amplasate păioase de toamnă. iităti de seminţe. Aceasta ni e fes) rlrdusiŞ ştiinţific Si
, Preşedintele şi inqinerul care cultură constituie cauze­ In continuare, se lucrează in­ atît mai mult cu cît In decada f p r in p x e c u lj.
• cooperativei se plînq că nu j le principale care au determi­ tens ’a eliberarea terenurilor a treia a lunii septembrie trebu­ •e.j unu! orîflrin în
; ştiu cum s-o rezolve cu ba- j nat diminuarea producţiei. ocupate cu prăsitoare, acordîn- ie să se ’ucreze din plin Io in- extrem de dură
I za furajeră, că nu le ajunq 1 In urma analizării temeinice riu-se prioritate celor destina­ sămînţarea orzului. Prin orqa- dună şapte ore de
nutreţurile. Dacă ar qospo- a neajunsurilor ce s-au mani­ te a fi însămînţate în toamnă. nizarea judicioasă a muncii şi muncă asiduă an Izbutit
dăvt cu grijă ceea ce au. festat, consiliile de administra­ So remarcă în mod deosebii folosirea cu randament maxim temerarii sr>eo|oq| ama­
n-ar duce lipsă de furaje. ţie şi şefii fermelor au stabilit rezultatele înregistrate Ia I.A.S. a utilaj clor, precum şi prin o- tori s-l oăfrundă în ulnt-
Dacă recoltau la timp Unul o serie de măsuri care. apli­ Orăstie. unde au mai rămas de lectuarea însăm inţărilor la un Crti.-i subterană. De
acum puteau avea si o coa­ cate. pol contribui la obţinerea efectuat arături pe circa 100 nivel calitativ superior, poten­ rem4;-cni r l celebra nes-
să de otavă. unor reco'te sporite în anul hectare. ţialul de producţie al întreprin­ te,A n ' -i.,t„| * f(nţ
Conducerea cooperativei următor. Amplasarea judicioasă O atenţie deosebită se acor­ derilor agricole de stat va fi rtesronnrît.i ţot de speo-
se face că nu ştie cine-i de a culturilor de toamnă, folo­ dă fertilizării terenului. O da­ mai din plin fructificat, creîn- loqî arnatori. mal precis
vină Si trebuie să plătească sirea unor seminţe din soiuri tă cu executarea lucrării de riu-se astfel premise ca pro­ de către membrii cercu-
paguba adusă averii ob­ productive, fertilizarea terenu­ bază a solului, s-au administrat ducţia din primul an a’, v iito ­ tn» sfilntiîlc clujean, dîn
şteşti. Poate le dă o mină lui cu doze mari de îngră­ îngrăşăminte chimice pe mai rului cincinal să se ridice la C.S.H. Atelierul mecanică 2. Frezorul Toda Mihai lucrează Ia danturarea unei roţi nece r are unl| an participat sl
de ajutor U.J.C A.P şăminte chimice, pregătirea mi.lt de 1 530 hectare. nivelul cerinţelor şi al dotării te această nouă expedi­
unui 'bun pal germ inativ şi Se constată însă un decalaj tehnice de care dispun aceste sare laminorului bluming de ‘ 000 mm. ţie.
respectarea epocii de semănat apreciabil — de peste 900 hec­ im ităti.