Page 54 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 54
■f
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4880 ® MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970
«. -
BUN AL TUTUROR. NIMENI
DREPTUL SA 0 TULBURE !
Dezvoltarea continuă a uni lul exagerat de alcool, din ca terea unor asemenea fapte, şl Intrat 1n diferite unftătî co
tăţilor economice de pe raza re cauză se produc ultraje, lo tot In aceeaşi zl, Ferencz Ba- merciale din bulevardul Dr.
m unicipiului Deva a determi viri ori scandaluri pe străzi, rabaş, salariat la I.P. Blrcea, Petru Groza, unde a proferat
nat, printre alíele, creşterea în parcuri şi restaurante sau a fost şl el condamnat la 2 in ju rii şi cuvinte llpsile de
numărului de locuitori dintre chiar în unele fam ilii. Exem luni închisoare. Alteori, unii jespect Ja adresa salariaţilor
care m ul|i veniţi de pe alte ple în acest sens se pot cita qâseso de cuviinţă să-şl eta- acestor unităţi şî a cumpără
meleaguri ale patriei. S-au torilor, Iar p© stradă a acostat
conslruit şi se conslruiesc a- persoane pe care nici nu Je
nuat mii de apartamente con cunoştea. Penliu faptele comi
fortabile unde omul să-şl pe se a fost trim is în judecată
treacă In llnlşle timpul In m ij şi condamnai la 2 ani închi
locul familiei, unde să se o Gpsnsa p u b lica a p a ra soare corecllonală. Tot recent,
r - - m W y -.v
ÿ;' mm dihnească în llnlşle. Pretenţia Vilhelm Knşler şi Mihai Şuş-
de linişte a zecilor de mii de lariuc, fiind în stare de ehrie-
cetătcnî este pe deplin in- tale. au provocat, la ore Ur
drenlăţilă, oamenii depunind bunurile colectivităţii zii, scandaluri la restaurantul
elorluri Ja locurile lo r de „Perla" si respectiv bulciu)
muncă penlru realizarea sar V iile Noi, aducînd in ju rii u
cinilor. Considerlnd liniştea o nor persoane, răsturnind me
Liceul Industrial minier Deva. Anul I A, specialitate ele ctrotehnicâ, la prima orâ de dirîgenţîe cu prof. Florin lordâ* raşului un bun al lor. m ajori se şi scaune, conturbînd prin
chescu. Foto : V. ONOIU tatea covîrşitoare a lo cu ito ri multe. In seara zilei de 26 au aceasta nu numai consumato
lor Iul o respectă, respeotînd gust 1970, A urel Lazăr, din leza „calităţile vocale" in pli rii ce se aflau în local, dar si
nă noapte. Dumitru A irim iloaie
în acest fel pe tovarăşul Iul comuna Veţe), după cc consu odihne şî liniştea locuitorilor
de bloc, de apartament, pe to mase la „Crama" din Deva o din Deva a fost amendot cu din apropiere. Aceste fapte au
r varăşul de muncă. Aşa se fa cantitate apreciabilă de bău suma dc 500 lej penlru con- atras după sine sancţiuni p ri
la ore Urzii
lurbarea liniştei
vative dc
ce că în ultima perioadă ac
libertate,
primul
deschis alimentării cu a:a j tele de conturbare a ordinii tură ajunqtnd în stare de c* din noapte, iar Gheorqhe Mie fiind condamnat la I an în*
îmbunătăţiri aduse j
brietale — fapt pentru
care
şi Emil Liti, ambii salariaţi la
chisoare. iar cel de-al doilea
şl llnlştel publice
constituie
nu a mal fost servit Sn aceas
nnerqomonlaj Mintia, au lost
excepţii de la regulile de con
vieţuire socială. Izolat, ele, tă unilale — şi-a conlinuat recent sancţionaţi cu cîte urmînrf să fie trim is tn |udr-
caiă sub stare de aresl. De
„distracţia'' aproape de orele
I 000 lei fiecare, pentru scan
a municipiului Deva I însă, există şl se comit d© că de închidere, la restaurantul dal şi conlurbarea liniştei, ul menţionai că aceste persoane
mai fuseseră
señeros şi festiv, unul dren la captarea de apă I ne care. într-un fel sau altul, „M ureşul". Pentru acelaşi mo timul si pcnlru port ilegal dc rhîar amendate pentru săvîr*
avertizate
tre acea categorie de persoo-
s1
tiv. nici aici nu a fost servit.
Prin punerea In funcţie a j
cuţit. In cartierul Gojriu. unde
şi rea unor contravenţii la or
nu înţeleg că săvlrşlrea unor
scandalurile şi conlnrharca li-
ultraje contra bunelor mora
A doua zi. pentru
scandalul
de la Batlz, debilul de apă \ vuri, perturbarea llnlştel şi Ce a urmat e lesne de înţeles. niştei publice sînt mai frec dinea şi liniştea pubtiră
potabilă care se „varsă“ io j ordinii publice, pe lingă că provocat in local şî pe stradă. vente. într-o sinqură noapte Penlru depistarea celor ca
materializat peste 10 milioane „A n u l şcolar care începe refeaua de distribuite a mu- j sini sancţionate cu severitate Aurel Lazăr a fost condamnai au fost sancţionate G persoane re nu se încadrează în nor
lei. au început. Ieri. cursurile astăzi jre oleră largi şi m ulti nlclplului Deva a crescut, i de legislaţia în vlqoare, atrag la 2 luni Închisoare contra pentru asUel de fapte, dintre mele de convieţuire socială si
279 de liceeni mineri. ple poslbilritflll de a ne îmbo Acestei îm bunătăţiri l se va | dezaprobarea opiniei publice. venţională Tot pentru corni- rare ioan Gros cu I 000 Ici, conturbă liniştea oraşului, or
Veche In stitu ie culturală găţi cunoştinţele şl de a ne adăuqa In curtnd alia. E j Numai de la aplicarea preve Ionel Grigore. Mie Trepleanu ganele de m iliţie ou fost spri
jinite in activitatea lor de o-
deveană. Uceu] „Decebal" şi-a însuşi !n mod temeinic como vorba de amenajare^ a două j derilor Decretului 133 şl plnă şi Ilic Ollcanu ru cile 500 Ici
Liceul minier. In care se serbat începutul noului an de rile ştiinţei, tehnicii şl cultu decantoare, neloloslte pînă i în prezent, un număr de peste fiecare. pinin publică, de acel cetăţeni
formează r.olle cadre ce vor Invătămint sul) semnul acţiu rii. îndreptăţind speranţele ce acum, prin dotarea lor cu j 320 persoane din m unicipiul Un asprei aparte 1! consti rin s lill care dezaprobă astfel
sti să dezvăluie tainele como nii continue de modernizare se pun în noi. eforturile pe două Instalaţii de filtrare, j Deva s-au făcu<t vinovate de tuie conlurbarea liniştei de de laple şi care doresc — pe
rilo r subterane, a păşit ieri in şl perfecţionare a procesului care Întregul popor le face In felul acesta, debilul de j contravenţii A doua ingrăşa- către unii cetăţeni căsătoriţi, bună dreptate — să nil 11 se
cel de-al doilea an de exis instructiv-educativ. Pentru îm pentru a ne aslqura In şcoli apă pentru m unicipiul Deva \ comiterea unor care, in majoritatea cazurilor, răpească a^esl bun comun tu
tentă. In cele 8 corpuri Impu plinirea acestui deziderat. în condiţii ctt mal bune de stu va spori cu 20 1/sec. xezol- j privind liniştea şl ordinea pu fiind în stare de ebrietate, îşi turor — liniştea. De aceea. în
nătoare alo complexului m i acest an se vor înfiinţa trei diu, re anqajăm să muncim vînd nevoile m unicipiului \ blică, suferind rigorile legii. re fazială maltratează soţiile. alungin- m ul'iple ca/u^i s-au prim ii se
nier (şcoala cu 8 săli de cla clase speciale cu profil de ma cu slrqulntă, să învăţăm te penlru circa un an şl jumă- j Paptele arată că săvlrşlrea du-)e de la dom iciliu împreu sizări ru privire la activitatea
să, 10 ateliere şi laboratoare, tematică. fizică şi chimie, ce meinic spre a deveni adevă late, plnă la construirea noii j unor fapte prin care se con nă cu copiii şi cu al(i membri unor elemente turbulente şl
internat cu 300 de locuri, sală vor răspunde într-o mai mare raţi cetăţeni al patriei” , a captări de la Batlz. turbă liniştea cetăţenilor slnt din familie. Din această ca linliqaoice. mtervenindu-se cu
de almnastlcâ, dotată cu apa măsura cerinţelor sporite pe spus. în cuvintul său, elevul comise ca urmare ■ consutnu- la legume tegorie de persoane fac parte oorrativitate pentru curmarea
ratura corespunzătoare. sală Draqnlina Bocan. din blocul unei alarl stări de fapt. A lte
de mese cu 330 de locurî/se- care opera de edificare socia Valentin Ţăruş, secretarul or E «1, Beniamin Bolar, din str. ori. diferite persoane au spri
rle), în care statul nostru a listă le pune In fata şcolii. ganizaţiei U.T.C. din liceu. La complexul de sere din Aleea Transilvanici, nr. 2, Toan jini) ofiţerii şi subofiţerii de
identificarea
m iliţie in
sau
Sîntandret se desfăşoară din Giuclnn, slr. Căluqăreni. nr. conducerea la organul de mi
Sub semnul centenarului plin lucrările de întreţine 'IO Vasile Lingurar, blocul liţie a celor vinovaţi de aslfel
re a legumelor pe cele 9 hec
A I. Gheorqhe
Apopri,
slr.
tare cilii 1 vale. Inlre allnle, Gcorqc Enescu. nr. 14 şi al dr nereguli.
în aceste zile se oxeculâ a ţii. asupra cărora s-au luat A juto ru l opiniei publice în
Ora 8.30. Pe terenul de rea a 100 de ani de Ia în fiin ora actuală slnt prezenţi ca doua (ngrăşare fazială a ro masuri sau urmează a fî sanc ccnibalerea actelor de hulîqa-
spori al Liceului pedaqoqlc din ţare. învăţători In şcolile unde ou şiilor cu îngrăşăminte chiml- ţionaţi. nism, de tulburare a liniştei
Deva. I 330 de elevi, alinioli Am ales din cuvintul direc fost reparlizali l pentru dez ce pe bază de polasiu, mag Comiterea unor fapte de este necesar şl în continuare.
într-un careu uriaş, slnt pre- torului liceului, profesorul c- voltarea In continuare a şco neziu şt azot, se continuă natură contravenţională la re T oii cei care încalcă aceste
zenli la tradiţionala deschide mexlt C.heorghe A. Chilei, lii noastre s-a alocat suma de combaterea dăunătorilor şl gulile de convieţuire socială, reguli do convieţuire socială
re a noului an şcolar — un două cifre semnificative : In 4 milioane iei. destinată con praştia a doua. copilitul şl în mod repetat, constituie p ri trebuie făcuţi să ln|eleaqă că
an senior cave primeşte St o anul şcolar trecut, au absol struirii unul Internat şl a unul patlsalul plantelor. ma treaptă de săvîrşire a u liniştea şl ordinea constituie
semnificaţie aparte : îm pllnl- vit şcoala 82 de elevi, care la complex de laboratoare. Acţiunile respective oleră nor infracţiuni dc ullraj, ceea un bun al tuturor, că nimeni
nu are dreptul de a priva lo
qaranlia că prima recoltă ce reprezintă un pericol mai cuitorii oraşului de acest
părinţilor are asigurate temelii traini mare pentru societate si mem drept.
BV U ce, urmind ca in luna octom brii săi. Mie Constantin, ttnăr
brie să fie livrate prlmetc in etate dc 24 ani. salariat la Copitan AUREL MUNTEANU
ia Şcoala generală , Dr. Pe du-l. oferlndu-le flori şl, desi rale „Dr. Petru Groza* — du cantităţi de roşii. şantierul I construcţii Deva. adjunct al şefului
tru Groza" din Deva ¡-am în- gur, primele sfaturi. Apoi. a pă cum ailrma în cuvintul el după ce consumase o cantita serviciului Miliţiei municipale
liln it pe cei mai emolionaţi... ceştia au făcut cunoştinţă cu pioniera Ileana Paladt, din te apreciabilă de băuturi, a Deva
părinţi, care nu trăit din plin «abecedarul. Deci, începlnd de clasa a VUI-e — se angajează
debutul şcolăresc -— la 6 ani ieri. încă 71 de copii de Ja ca, prin munca şl rezultatele
— al copiilor lor. După iesti- această Instituţie de învâtă- lor la învăţătură, să răspundă
vitalea de deschidere, elevii mlnt poartă numele de şco condiţiilor minunate puse la I
din clasele mai mari, s-au o lari şl, împreună cu cellalt! dispoziţia lor de către p arti ! 0 nouă magislra-
cupat de boboci, Imbărbălîn- I 200 de elevi al şcolii gene dul şl statul nostru. Spre 200 metri
Local nou pentru Liceu! din Petroşani i lă de tennoficare
! dată în exploatare
Pcnlru elevii Liceului de creat, în acelaşi timp, premise mfnt. In vederea aprofundării
cultură generală din Petro în vederea modernizării pro noţiunilor, există posibilităţi r - — liniari viteză medie
şani. cursurile noului an şco cesului de Invătămint. atentla si perspective de colaborare
lar s-au deschis în casă nouă. lixîndu-se pe latura formativă. m m Constructorii de la I.C.S.
Clădirea adăposteşte 16 săli Pcnlru elevii cu ln clinalli cu Instituitul de mine şl cu Hunedoara an terminal si
de clasă, patTu laboratoare, deosebite, pentru unul sau al cele de cercetări miniere. dat în exploatare magistrala
cabinete pe specialităţi. S-ou tul din obiectele de învăţă- de termoflcare a mlcroralo*
nulul 6 A. lungă de peste de înaintare
Premieră şcolară în oraşul siderurgişîiior 1 hm, care asigură căldura
penlru 2 100 apartamente. De
asemenea, au fost dale in ex
fieîntîlnlrea tinerelor vlăs ani de existenţă. Dintr-un în ne a|ută să Intrăm în v!a|ă » J m m ploatare, toi în acest mt- D in a m ic a p r o d u c ţ i e i m i n e i C e r t it u d in e a c e l o r s p u s e d e
croralon, conducta dc
ali
tare ale siderurglştllor şl cepui modest, cu clţiva zeci cu Irunlea sus” . mentare cu aoă si canalul P a r o ş e n i i m p u n e in tr e a lte le S e fu 1- z o n e i a r c la b a z ă t e m e i
constructorilor hunedorenl cu de elevi, astăzi grupul şcolar In aceeaşi atmosferă de en Linişte I... a început consultarea abecedarului. colector menajer. p r e q â tir e a din ti m p a n o ilo r n ice a r g u m e n t e . Să c o n s e m
şcoala, învăţătorii şl profeso are înscrişi 3 000 de viito ri tuziasm s-au deschis cursurile a b a ta je , n s tfc l ca In p e r m a n ă m c i l e v a d in tr e ele.
rii o Însemnat o nouă „şarjă" muncitori calificaţi, maiştri, sî la şcoala profesională a nenţii ¡inia d e f r o n t sfl fie B rig a d a a r e in d o ta r e o
de emo|li, bucurii şl plăcule tehnicieni, aştepta|l de 20 de grupului şcolar sanitar. Cele a s ig u ra tă la n iv e lu l p la n u lu i. c o m b i n ă m o d e r n ă d e în a in tă ri
aduceri aminte. Dis-de^dlml- întreprinderi dîn întreaga ţa cinci clase ce pregătesc surori I n tr e b r ig ă z ile s p e c ia li z a t e in c u c a r e pîn ă In p r e z e n t a r e a
neată, gru.puîl zgomotoase 6e ră Dintre aceştia, numai în medicale, surori pediatrie şi lu c r ă r ile d e d e s c h i d e r i ¡i p r e lizat un r a n d a m e n t d e 4.8 mc.
Îndreptau grăbite spre şcoala anul I au fost încadraţi moaşe vor da la absolvire g ă tiri s e numără şi cea c o n d u p e p o s t. fa ţă d e X I m c p e p o st
attt de dragă, făclndu-1 pe aproxim ativ 1 000 la cursu cadre pentru spitalele şl c ir să d e m i n e r u l G h e z a C a la - a b ţin u ţi cu m a şin a d e în c ă r
v îrstn ld 6ă-şl întoarcă cu rile de zf, serale şl u cumscripţiile din mediul ru datar pentru m a n , c a r e în n u m a i 2 cat şi 2,5 m c p e post c u î n c ă r
nostalgie capul şl să m urmu cenicie la locul de muncă A ral şl urban de pe întreg cu luni şi j u m ă t a t e a r e u c a r e m a n u a lă . Io n P a m f it n .
re i „Pentru aceşti copil feri ceasta dovedeşte că tot mal prinsul îării. şit să s a p e o g a le r i e lan V a tră , A r p a d F o m o k o ş ,
ciţi începe un nou an şcolar"! m ul|i slnt tinerii oare îndră La şcoala generală nr. 7, e i n te r m e d ia r ă c o l e c t o a r e cu o lott B o u a riu , C o r n e l T c c e a n u
Flecare, parcă, voia să dez gesc meseriile cu profil side m oţiile celor tre! cadre didac vagoane l u n g im e d e 400 d e m e tri, d r u m s-au fa m ilia r iz a t r e p e d e cu
văluie, el prim ul, Inltnruplărlle rurgic — otelar, cocsar, fur- tice recent repartizate erau p e n tr u c ă r b u n e l e a d o u ă v i i n o u l utilai. D e cin d au l u a t-o
„grozave“ ale vacanţei. D ru nallst, zidar şamotor. In acest parcă mai mari decît ale tu Se lucrează Intens la prelunqlrea dru to a r e a b a t a je f r o n ta le . In a-
murile II se Intretăiau cu cele context, mărturisirea elevului turor celorlalţi. Luau eontac- mului loresller ce pleacă din Petrlla spre c e a s tâ lun ă b rig a d a a şi în in p r im ire , c o m b i n a n -a a
ale profesorilor, prilejuind lot Constantin Ghibea este deo tul pentru prima dată cu şcoa In staţia C.P.R. Petroşani an început lu c e p u t s ă p a r e a a ltei g a lerii, d e v u t n ici m ă c a r un c e a s s ta ţi o
atîtea gesturi de recunoştinţă sebit do sugestivă : „Ne pre la. după absolvirea facultăţii, cabanele Lunca Plorjl şl Auşcl. Se defri crările de montare a unul cînlar-porf bascul, a c e e a ş i lu n g im e. n a r e d a t o r i t ă d e f e c ţ i u n i l o r t e h
şi respect, de căldură şl apro gătim temeinic să devenim profesoarele : Drigitle Weiss. şează porţiuni de teren, se netezesc văl. de 100 lone, penlru cfntărlrea vagoanelor de R e a liz a r e a m e n ţ i o n a t ă În n ice. O î n g r i je s c ca p e o b i j u
piată grifă părintească. meseriaşi priceput! pentru a Lazăr Iuriith, ropnrtîzale la se garniseşte cu piatră conrasată fosta po mare capacitate, încărcaîe alct sau în alte s e a m n ă un v e r i ta b i l r e c o r d In ter ie. n e s p u n e In g in eru l G r n -
L ă că tu şii
su sa tis fă cu t.
d e
La grupul şcolar siderurgic, contribui cu tot evînlul tine secţia germană şl Rodica Şer teră turistică, lucrările au ajuns la caba slaţll din apropiere. Lucrarea este execu m a terie. D a r. d u p ă s p u s e le scit im b Ioan G ru ia . M ih a i T e -
emoţiile erau mult sporite atîl resc la edificarea societăţii bii. A lălurî de ele işl făceau na de vlnâtoare Auşol. De aici ele vor tată de câîre Şantierul 17 construcţii c. f. ş e fu lu i d e z o n ă , in g in e r u l A u
noastre socialiste, răsplătind r e p l c c e a si G h e o r g h e O n u ţ îşi
pentru elevi cit şi pentru debutul şi cei... 90 boboci de Bucureşti. Montarea acestui cfntar va în relia n G r o s u , r e z u lt a tu l n u -i d a n şi ei fot interesul, p e n lr u
în felul acesta, cu fapte, grila continua spre Inima munţilor, înlesnind
m aiştiii-instructori şi profe partidului şi statului nostru, a 6 ani. încadraţi în trei clase. exploatarea lemnului In această zonă fo lesni m iill operaţiile de cinfârtre a vagoa m u l ţ u m e ş t e p e o r ta c i i d in b r i ca b riga d a să avanseze cit mai
ra pid s p r e n o il e citn p u r î
d e
sori. Şcoala împlinea 78 de profesorilor şl părinţilor care Emoţii . de ambele părţi I restieră şi în acelaşi Mmp olerlnd tu rişti nelor de tonaj sporit gada lui G h e za . Ei ţi n t e s c ca c ă r b u n e , să în s c r ie n oi r e c o r
In v ii to r v i t e z e l e m e d ii
p e
lor un traseu uşor. accesibil. ION JURA c a r e le v a o b ţ i n e b riga d a să d u ri d c î n a in ta r e in a d ln c u r i.
3 triplă reronauţă a ju n g ă la c e l p u ţin 200 d e S BRADEANU
m e t r i lin iari p e lună.
Emoţiile au fost unanim re- ză i elevii dîn clasa I — pe de chimie, profesorul Ion Co
partizale şl la Ma|eg • pe fe o pane — Iar pe de alta pro crean — absolvent el Facul
tele celor 80 de „boboci" n- fesoara Mari a Tenha, absol tăţii de chimie din Cluj.
duşi în acea dimineaţă de pă ventă a Institutului pedagogic Adaptată situaţiei celor
rin ţii lor la şcoală, ca şl pe din Timişoara, debutantă şl ea două şcoli din Haţeg, urarea Forestierii Oră şt ie i in pi in efort
cele ale cadrelor didactice — în tainele catedrei de muzică. de „Succes în noul nn de In-
învăţători $1 profesori — care )a cnre a fost repartizată. vătăm lnt" are o triplă rezo
se vedeau încă o dată la în ...In acelaşi timp, în curlea nantă — 6tart al celor 80 de
ceputul unul nou drum de liceului leorelic, la festivita copii înscrişi în clasa in ttl. al
an şcolar. tea de deschidere a noului an celor doi profesori începători
şcolar, erau prezenţi a ltl 607 de redresare a produc
La şcoala qenerală. unde şl al celor mal bine de 1 200
elevi, un mare număr de pă
vor învăţa anul acesta mal rinţi. cadre didactice Printre de elevi, care Ieri dimineaţă
bine de 600 de elevi, există începători ş| nici se afla, re au răspuns prezent la apelul
„începători" în dublă Iposta cent repartizat 1a catedra de dascălilor lor. Consemnam într-un număr marftf eu I0fl ta sută. Am a- — In fruntea acţiunii de rilor necesare producţiei «rnu
trecut al ziarului că printre sigiiTst la p'anu) fizic o de recuperare se află comu lui viitor, asigurarea forţei de
Din nou în „lumea cărţilor“ la llia colectivele care depun efor păşire de 489 mc buşlcni ru niştii, care prin puterea e- muncă, completarea narcufui
şinoase. 2 023 mc lemn
de
turi susţinute pentru recupe
xemp’ului personal mobilizea
auto cu mijloacele $i piesele
rarea răm înerilor In L/rmâ se
celuloză. 1 861 mc lobde in
numără şi U.E.I.L. Orăştie. A- dustriale. 1070G lone lemn ză toate form aţiile de lucru. Şe necesare.
fii de brigadă Gheorqhe Val-
Subliniind eforturile depuse
Sulele de elevi strtnşî în au cărat sad de ciment, ba sărate cu flori, numeroasele ccastă unitate, qreu afectată de foc. 197 tone manqa) de c^n, Ioan Mîrza. Ivoşcm Toa- da forcstlerj pentru redresa
fata Liceului din Ilta. cu m ult last, au semăna«! Iarbă. au buchete. în urma calam ităţilor ce bocşe ele., onorîndu-nc totoda der, Traian Mureşan, Ioan rea produclîel. semnalăm că
,dinte dc ora deschiderii, în- muncit cot la cot cu părinţii La solia elevilor veniţi să s-au prelunqil în munţii Orăş- tă fără restanţe planul de Ernilă, fraţii Stelian şi Napo ncesfea sînt încă diminuate
tlcnpînau cu emoţie clipa p ri lor, cu numeroşii salariaţi de încheie festivitatea prin cîn- liei din primăvara acevtui an export. Gravă este silualia la leon Negru slnt oamenii de de numeroasele defecţiuni o-
mului clopoţel. Pentru el. 15 la I C.S. Hunedoara. îndemnaţi tec «1 vers au fost evocate pînă b m ijlocul lunii auqusl buşteni de faq unde avem o bază al exptoalărl’or. Ace xîsfente în parchete si la
îptembrie însemna mal mult de aceeaşi dorinţă de a da. în şl zilele Însorite petrecute de se află mobilizată cu loate ■ămînere în urmă de peste leaşi cuvinte de laudă se pot rampele de încărcare. Or.
*cît reîntîinlrea cu orele de această dimineaţă însorită, o cel peste 220 de elevi în ta forţele şi mijioace'e de care 10 000 mc. Bătălia pentru re spune despre maistru! fores cum Mecare oră de lucru pier
t urs. cu cărţile. însemna o şcoală mai frumoasă. ma| p ri bere şi excursii şl „qîndurlle dispune pentru ca la slîrşi- uperarea acestei însemnate tier Mihăifă Vapit care îm
înfruntare cu care s-au obiş mitoare decît cea dinaintea draqi” dedicate celor ce l-au tui enului să poată raporla restante am tnrepul-o îp lu preună cu oamenii săi a sal dulă înseamnă o nouă ră
n u i : a hărniciei şl puterii o- inundaţiilor. Şi au reuşit. O ajutat, celor ce le călăuzesc îndeplinirea cu succes a pla ni august cind printr-o mai vat peste 750 mc de buşteni minere în urmă fală de nre
vederi, sn rnm dîp pârlea iu-
¡:ulul în laţa răului dezlăn- spun cuvintele directorului paşii spre învăţătură, spre lu nului şi angajamenlelor la hună orqanizaje a echipelor îineninlati cu sufocarea la
ţ iit. Acolo unde apa lăsase scolii. Traian Crişan, ale pro mină. N-a lipsii nici salutul loţj indicatorii. de tăietori precum şi a acti „Valea Larqă“ . sau despre b ri luror form aţiilor de Jucru o
ămol, duşumele umllale, pe fesorului Silviu Cercea şi ale celor mai mici şcolari, adus — Deşi am suferit pierderi vităţii de transporturi fores- găzile parchelului ,.D e lu f mai mare rosponsabPilate în
reţi coşcoviţi, bănci şl dula tuturor celor veniţi să aducă cu mîndria primei uniforme şi grele din csuza torenţilor ce Merp am recuperat ) G00 mc. rare numai în două zile au asigurarea riim irM ăţ/i prodne-
puri deteriorate şi-au făcut un cuvint dr omaqiu şi m ul a ghiozdanului parcă proa s-au declanşat ne relata oieqălînd totodată terenul repus în folosinţă peşin 3 km Mei. iar din partea conduceri'
i >c spatii verzi, săli de clasă ţumire partidului .pentru spri mare. ing. Nicolae Todor, directorul pentru recuperarea a peşlc de drumuri „şlers«'“ de anii. 11.F..I.L. Orăşiîe exercitam--«
roaspăt zugrăvite şi parche- jinul nepreţuit prim it în mo ...Şî, după clinchetul prelun U.E.I.L. Orăştie — om reuşii ! 000 mc in Juna septembrie. Paralel cu acţiune,) de re unui ronirol mai sever asii-
Ue, încărcate de flori, inobî- mentele qrele, numeroşilor e git al clopoţelului, lumea căr să nc îndeplinim sarcini’e ru Despre eforturile depuse cuperare a pierderilor de ma ora modului concmi în care
| rT refăcul. bănci noî. In seni roi anonimi caro, prin munca ţilor şi-a deschis din nou por Ochiul cvperîipcr.tat al fo însemnate depăşiri. Aslfel de muncitori popim recupe fiecare formaţiune de lucru
l l ? cile două săptămîni, ele- lor dăruilă. au făcut din b- ţile celor pcsle f>50 de olcvj restierului inâsocrâ t;ii.*'-cbiul planul producţiei globale l-am rarea restantei ’ a huşleni de să lemnoasă şi relaeere a îşi îndep'ineşte angajamente
reastă zi un începui de an drum urilor de Iran.şporl dis
Lî utccîşti ai liceului au de «ai Liceului din Mia. prom itînd arborelui intr o clipă. Apoi îndeplini? pe primele 8 luni fap ne-a vorbit tovarăşul le luate.
promiţător liceului. Şi o spun
gajat de nămol şi moloz loca mai ales sălile de clasă. îm noj Şi jnţeresanle itinerare fierăstrăul ¡uîrâ î.i acţiune. ale anului în proporţie de 110 A rhîido Vbrqa. şerrelanil co. truse de furia «ipelor. se d 5
ţii şcolii, terenul din împre- podobite Sărbătoreşte, cu căr spre eiladcla ştiinţei. a cu la sulă. iar cel al producM'ei m iletului de partid al unităţii. bălă’ia pentru crearea stocu ILIE COJOCARU
urîmi. au curăţat şanţurile. ţile aliniate pe bănci şi pre noaşterii.