Page 55 - Drumul_socialismului_1970_09

- ; J V L j j r s x .P îttT O v r,'r.f.g a ff-rrt-a -» .’ -— • . - 1 n im ici n R w - ţ r m
OiüMÜL SOCUUS.WJIÜI ^ Nr. 4880 $ MIEstCUfl 1S SEPf£M3Ri£ 19?0 3

vssea

Culegerea „O rizonturi pio­ Im aqlnaţiel Cercurile foto, de
niereşti", editată de Consiliul radioamatori, auto cu secţie
judeţean Hunedoara al Orqanl- carturi, ale m icilor mineri răs­
zatiei pionierilor şl de Inspec­ pund unor cerinţe strlnqenle ale
toratul şco’ ar al judeţului Hu­ orientării şcolare şi profesio­
nedoara c u scopul de a veni nale. dorinţe şi aptitudini co­
in sprijinul activilătii consilii­ pilăreşti ce se aşteaptă va lo ri­
lor pioniereşti, a| comandanţi­ ficate. Cunoştinţele teoretice
lor şi cadrelor didactice con- însuşite la clasă îşi qăsesc aici
slituie o leclură plăcută şt In­ cea mai convingătoare lîuslra- Un avion al companiei ae­ faţa locului au sosit auto­
structivă ch h r şi pentru citito ­ re praclicâ şi succesele Înre- riene române Tarom. plecai In rită ţile vest-qermane. Poliţia
rul neav'izat. qlstrale de micii tehnicieni ai depă-amiaza zilei de 14 sep- din Munchen a dezarmat
Profilat pe problemele acti­ judeţului dennlă. o dată mai lembrie în cursă regulată pe şi arestai imediat grupul
me vor polariza atenţia sute­ că România a devenit o pre­ te punctele geografice ale vită ţii şi educaţiei tehnico- mult. Importanţa diversificării ruta Bucureşli-Budapesla Praqa. persoanelor din R P. l)n-
lor de mii de vizitatori din zenţă activă In circuitul e- globului. ştiinlifice, îndrumarul de faţă şi Întăririi acestei la ttrj a ac- a fost d e turnat'cu 12 minule gară care au atentat la securi­
Capitală şl din ţară. conomlc mondial. Promovînd Organizatorii tţrgulul au înaintea «Icri/ă rii la Praqa şl tatea pasagerilor sl a echipaju­
Este primul Urg Interna­ în mod consecvent relaţiile prevăzut realizarea unor a- silit să sc îndrepte spre lui avionului românesc. In pre­
ţional organizai In ţara noas­ economice reciproc avanta­ menajurl menite nâ creeze München. zenl au loc cercetări, urmînd
tră şi de aceea e lirele să joase cu toate siatele, ţara expozanţilor cele mal bune Această acţiune piraterească a fj aplicate prevederile legi­
anticipăm prezenţa ţării gaz­ noastră şl-a extins an de an condiţii de etalare a produ­ lor în vigoare.
dă cu exponate care să de­ aria geografică a comerţului selor. Astfel. în afară de In­ a fost sâvirşilă de un grup de
pasageri unguri, îmbarcaţi
la
monstreze uriaşul progres in­ exterior, care în prezent cu­ stalaţiile necesare de energie Pe aeroportul Ricm. după un
dustrial «I unei ţâri eticheta­ prinde nu mal puţin de 110 electrică. apă şi canalizare, Hudapesta, care, sub ameninţa­ control menii să asigure securi-
tă altădată „eminamente a­ târî De menţionat că p rin­ pavilioanele vor fi înzestrate rea arme’or, au silit echipajul lalea zborului avionului, cei
gricolă". Indiferent In ce oraş cipala pondere o deţine co­ cu Instalaţii de aer condiţio­ să zboare deasupra teritoriului 78 de pasageri ş| 5 membri al
sau sat locuim, Indiferent ce merţul cu ţările socialiste : nat. Instalaţii de sonorizare, Austriei şi R.F. a Germaniei şi echipajului s-au retmbarcal sl
vîrstâ şi profesie avem, sim­ r>4.4 (a sută din totalul ex­ ascensoare penlru greutăţi ca­ să aterizeze pe aeroportul Riem au eonllnuat. în cursul nopţii,
ţim cu aceeaşi Intensitate portului. Pentru a pătrunde re ajung pîpâ Ia 5 tone. din München. Deşi propria lor călătoria !a Praqa. unde au a­
mîndrla că In 1970 ţara noas­ şi mai adine semnificaţia T îr- „T irgul Internaţional de la viaţă era în pericol membrii o- terizat în bune condiţii.
tră participă In mod nem ij­ gulul Internaţlonql de la Bu­ Bucureşti — ne spunea tova­ urmăreşte optimizarea acestei tivItălU educaţionale prelulîn- rhipajului românesc au acţionat Ulterior, avionul Tarom a e­
h to rv a ţlo fta l cureşti. trebuie şă subliniem răşul Vlodtmlr Vardan, con­ cu calm. au prevenit panica în
Bucuroşii locit la o confruntare Indus­ laturi a activităţii educative, deni. Acum, la virsta plonie- fectuat cursa regulată spre
trială de mari proporţii şi că atracţia crescîndă pe care o silier la Camera de Comerţ dezvăluind un Intreq univers r¡ei. se nasc marile pasiuni, rlndul pasagerilor şl au asigu­ Bucureşti, cu pasaqerl îmbar­
această confruntare are loc exercită piaţa românească — va fl nu numai o confrun­ al lumii copilăreşti contempo­ fapt tnţeles pe deplin de con­ rat secur llatea zborului, ţintnd caţi la Praga ş| Budapesta.
chiar pe propriul teritoriu. pentru firmele din străinăta­ tare a produselor, ci şl un rane, o viziune nouă asupra ducătorii unor cercuri cu profil permanent legălura cu puncle- Organele de stai româneşti
Complexul expozlţlonal <11 n România produce astăzi elec­ te, preţuirea pe care o găseş­ prilej de confruntare a Idei­
Plata Sclnteil are în aceste tromotoare de cele mai d i­ te România ca partenerâ co­ lor tehnice Vor avea loc o vlrstej şcolare. Cele trei capi­ de cercetare : dendroloqic, is- le de dirijare a navigaţiei din au luat măsurile corespunză­
zile aspectul unul vast şan­ verse tipuri şl execuţii, trans­ mercială şl ca membră In 70 serie de conferinţe cu carac­ tole mari ale culegerii ; „De la lorico-arheoloqîc ele. Si cu Austria şi R F. a Germaniei. toare pentru desfăşurarea zbo­
tier. C iturile de girafă ale formatoare de forţă, grupuri de organisme economice şl ter tehnlco-ştllnţlflc susţinute pasiune la profesie", „La start pu|in interes şi dăruire înclina­
macaralelor se roiesc necon­ electrogene, agregate întregi tehnlco-ştllnţlflce. Dacă la a- de specialişti cu înaltă califi­ penlru preluarea ştafetei", „A ­ ţiile native pot fi canalizate pe A utorii acţiunii piratereşti rurilor. atît pe lin iile Interne,
tenit. transportind dlntr-un de automatizare şi semlauto- reasta adăugăm prezenţa ac­ care în arest domeniu Numnt vem posibilităţi m ultiple — să drumul bun a| slim u’ăni şi sînt trei bărbali însoţiţi de o fe­ ctl şl pe rutele internaţionale.
loc în altul piese şl agregate mallzare, motoare asincrone tivă la tîrgurlle internaţiona­ specialiştii noştri vor susţine le valorificăm marchează per- fructificării lor. Experienţa ce­ meie şi doi copii. La aterizarea In cele mal bune condiţii de
uriaşe. Zilnic Intră pe poarta cu carcasă de aluminiu, con­ le (numai în anul trecut am .10 de asemenea conferinţe". speclivele nebănuite deschise lor mal bune cercuri tehnico- la München a avionului, îa siguranţă.
expoziţiei — de astă dală densatoare de putere şl multe participat la 09 asemenea Concluzlonînd, putem a fir­ de evoluţia societăţii socialiste şiiinţifice ale judeţului e edifi­
devenită tîrg Internaţional altele care au trecut şl trec tîrguri), precum şl organiza­ ma cu deplin temei că există formării personalităţii copilu­ catoare In acest sens.
— coloane întregi de autoca­ cu brio orice examen al com­ rea la Bucureşti a unul mare toate condiţiile pentru asigu­ lui, a structurii qîndiril lui. Recomandările bibliografice
mioane de mare tonaj încăr­ petitivităţii Ţara noastră a număr de expoziţii Industria­ rarea unei în tlln lrl comercia­ Consiliile populare, marile uni­ care însoţesc culegerea de fată 11 |l I ) grada, Iar m orlm a Iiv­
cate cu maşini automate de devenit un furnizor de motoare le slrâine, nl se conturează tăţi Industriale «ile judeţului, reprezintă, pe lingă experienţa VREMEA iră 24 |l 29 grada.
înaltă productivitate pompe electrice pentru ţări dezvolta­ şl mal pregnant prestigiul e- le Internaţionale de prestigiu, unităţile socialiste din aqri- cuprinsă în materiale, un în­
şi compresoare, utilaje şt tn- te din punct de vedere In­ proplatulut Tlrg Internaţio­ care eâ reprezinte o contribu­ cultură, iată doar cf Ci va din drumar în plus cadrelor didac­ PENTRU URMĂTOARELE
/ stelaţii pentru Industria elec­ dustrial. Exportăm asemenea nal de U Bucureşti, amploa­ ţie reală la Intensificarea factorii şclivi veniţi să ajute şi tice dornice să contribuie di­ DOUA ZILE
tronică, aparate electrice de produse în Cehoslovacia. Ita­ rea ea. schimburilor şl cooperării e­ să stimuleze lărgirea orizontului PENTRU 24 ORE Vremea io m enţin» fm m oaiA
automatizare de cele mal mo­ lia. Belgia, Republica Fede­ Pe o suprafaţă de peste tehnico-şlllnţilic al elevilor. rect la îmbunătăţirea educa­ V rtm o frum ooiA ţl câtdurootd, |l câ ld u ro o iâ , cu cerul va ria b il.
derne tipuri. Am amintit doar conomice Internaţionale.- Răsfoind capitolul II al cu- ţiei lehnlco-şllinţifice a pio­ eu cotul va no b ll. V iolul va ju fla V lntul vo tuRa din sectorul lu d -
clteva din numeroasele expo­ rală a Germaniei. Este o 22 000 mp Işt vor prezenta leqerll eşti tentat să în tlrzll In nierilor ş| şcolarilor din judeţ, »lob din lectoru l estic. Tempera­ a illr . Tem peratura m lnlm fl uq fl
c u p rln iâ intra 10 | l 13 grada, lor
nate care nu peste multă vre­ dovadă elocventă a faptului exponatele 26 de ţâri din toa- PETRE OLTEANU cercul m icilor naturallşll de „orizonturile pioniereşti" ră- tura m lnim o va fl cu prlm â Intre m a ilm a Intra 27 |l 30 grada.
Ia Petroşani, or| In al v iito rilo r mînînd mereu deschise.
slderurqlştl hunedorenl, Pionie­
rii Orăştiel pol da sfatuil ama­
torilor de leqâtorte, asta sl
din mjndrfa de a se şti de la
baştina monumenta’.ej Palii.
VIND urgent Moskvicl Măiestria artizanilor cu cravate
403, fabricai fn 1965. perfec­ roşii e de Invidiat : crengi. ple-
tă stare de funcţionare. In­ tre. flori, arqilă, cînepă, me­
formaţii, telefon 11712 Deva.
★ tale şi ctte alte obiecte nu
VIND WARTBURG — 312, ascund în ele comori de fru­
perfectă stare, Hunedoara, museţe ce se aşteaptă desco­
ielelon 1929.
perite cu puţină fantezie şi

liecaro >1 la era 11 („M in e ru l")!
A N IN O A S A : M araton („M u n c ito ­
resc") ; PAROŞENI : lu p o a ica ® Ä O
(„E n erg ia ") ; PL-1RILA : M a rlu ria
(..M uncitoresc") ; VULCAN : 7
oameni de cu r („M u ncito re sc") ;
DEVA i Om ul care nu poate fi
o c u ia t (C inem atograful „P a tria ") ; U RICAN I : Joc dublu in serviciul
In tru io („A ria ") ; SfMERIA : C a l­ lecre t („7 N oiem brie") ; CARBA- încălcarea dispozifiunilor regulamentului
ic iu l condom no|iler t .M u re şu l"); TENI : Apa curalivo (,,4 Au­ - dacă consumatorul nu permite acce­
HUNEDOARA : Eraţi! Sarolan gust") ; QRAŞTIE : Dom nişoara pentru utilizarea energiei electrice, aprobai sul furnizorului pentru citirea, verificarea,
(„C o n itru c 'o ru l") ; Tiffonr memo­ doclor („P a tria ” ) ; Vadul Iadului
randum („S id e ru rg b tu l") ; C A ­ cu H.C.M. 2763/1968, alrage după sine di­ înlocuirea sau montarea contorului ;
IA N I A ito rii |l C leopatra (,.1t („F la co ra ") ; G E O A G IU -B A l: Iu ­ verse sancţiuni şi despăgubiri materiale.
Iu n ie ") j TEL1UC : Sara cea ma­ bita Iul G ro m in ia i HAŢEG: Con­ - dacă consumatorul restabileşte in ori­
re („M in e ru l") ; GHELAR : C a la ­ tem poranul tnu - seriile I II Vă redăm mai jos cîteva din dispoziţiile ce mod o legătură întrerupte de furnizor ;
torul cu b ag o j („M in e ru l") ; PE­
(„P o p u la r") ; BRAD t M ă rfii ră- mai importante din acest regulament :
TROŞANI : Adelheid („7 N oiem ­ - dacă furnizorul nu poafte citi contorul
min tineri („S te a u a ro jlc ") | GU-
b rie ") ; P.âibunâtorul („R e p u b li­ Ari. 117. — Furnizarea energiei electrice două perioade de facturare consecutive.
ca") ; IU P E N I i Memento („M u n RABARZA : A tentatul de la So- se face numai pe bază de contract.
c ilo ro ic ") ; Argomon luperdiabo- rojeva („M in -ru l") : ILIA : M oli Art. 256. - Neplata energiei in termen de
licul („C u ltu ra l") | IO N E A : In Flandari („L u m in a "). Art. 119, — O dată cu semnarea contrac­ 5 zile de la facturare sau incunoştinţare
tului consumatorii depun o anticipaţie (ga­ atrage după sine o penalizare de 1 la sută
ranţie) egală cu consumul de energie e­ pe fiecare zi de întîrziere, calculată la va­
opereta „Boccocclo* de Suppe: 12.03
RADIO Avonpiem ioro co tidlo n â ; 12,15 Con­ lectrică pe 30 de zile. Nedepunerea antici­ loarea facturii, începind din a 6-a zi şi
cert de prin* ; 13,00 M u tică uşoară;
Suciu boxeaio balonul de pe capul Iul Naidîn. Georgescu urmăreşte mingea In careul 13,15 A rii colebre din opero ; 13.30 paţiei atrage după sine sistarea furnizării pină la achitare, dar nu mai mult de 30
Unda veselă (reluare) i 14.08 Album energiei electrice. de zile.
oaspeţilor. (Poză din meciul Jiul — Steaua).
Foto : ION LICIU PROGRAMUL I : 4.0S-9.30 M ui.câ da m utică populora ; 14,30 C ălă to ­ Art. 124. — Furnizorul are dreptul să de­
)l o c ru a liiâ ll I 9.30 V iaţa că rţilo r : rie m urlcolă ; 14.55 Ş tiinţa la ti ; La expirarea celor 30 de zile, se sistea­
„ O noapte
opera
15.00 Pagini din
'0,10 Cur» de lim bo gormană ; tOJO lurtunoaso' de Paul C o n tia n iin cs cii; conecteze de la reţeaua sa instalaţiile e­ ză furnizarea energiei elecirice, iar dacă
V,cou sa }liu : tl.OŞ Pentru p riete­ 15.30 M utică uşoară ; 15 40 Pabbci- lectrice ale consumatorilor, care consumă
drleş (3) penlru Ş. S. Reşiţa nii m u ticii corole i 11,30 De loote late ra dio ; 16.00 R odiojurnol ; 16,20 consumatorul nu achită energia consuma­
penlru to ţi . tu riştii ; 11,43 Statul energia electrică fără contract.
A arbitrat bine Al. Sekely m edicului ; 12.00 Toamna In ovon- Sonata in la m inar pentru pian jl Furnizorul ore dreptul să întrerupă fur­ tă, penalizările şi taxele de rebranşare nici
violoncel op
36 de fc'dvord G rieg ;
prem leră - m utlcâ
12.23
ujoo»a ;
14.50 Pe tema do prole cţio muncii |
Cabane în ţi­ (Tim işoira). Ş iiin la Io îl R adiojurnal : popu­ 17.00 Din cele mai frumoase melo nizarea energiei electrice şi în următoarele în următoarele 15 zile, se procedează la
12.J3 M clodrl
desfiinţarea branşamentului.
late ;
13.10
(3.00
ION JURA
Avanprem iera CoMdiond ; 13.22 Din d ii... : 17,35 le ctu ri paralele ; 18.00 cazuri : In cazul desfiinţării branşamentului, le­
festivalul
intern a ţio na l
Concursul
S'
nută nouă cre aţia lut Ion V o tile ic u : 13.4S M u­ ..G eorge Cnescu" ; 18.50 365 db cin Art. 191. — Dacă consumatorul sustrage gătura electrică se restabileşte numai după
14.00 Sorlol radiolo
tică populară :
19.00 Refrene în d ră g ite ;
19.30
tece ;
nic penlru tin e rii ascultători ;
14.30
Scaala sportivă Deva Dansuri din 14.30 Form oţio de tlw e- M eridiane lirice ; 19 50 N papte bonn. energia electrică. plato energiei consumate a penalizărilor şi
14.40 P u b licita ­
opera I
Povestno
eonii I
,,Nu M s o pn mll-
te
rodio ;
rasi a căm inului culturo! din H irioo ne" ; 20.03 R c c lo l Ando Călupă- — dncâ consumatorul nu achită facturile a unei taxe de 97 de lei pentru branşa­
rconu : 20.15 Selecţlunl din opereto
In vara care a trecut, echi­ pe — lo ji ; 13,00 Concursul ţi Icsil- ..P rinţul student' de Rnmborg ; 20.30 pentru energia electrică consumată în ter­ mentele aeriene şi 112 lei pentru branşa­
volul inle rno ţlo n ql ,.Geo»ge fcnoicu';
pele de mosoriaşi ale între­ 13.30 M u iică populară i 14.00 Ro- M urică de cală-concerl ; 21,00 Con­ mentele din blocuri.
prinderii judeţene balneocli- diojurnol ; 16,20 M utică uşoară I cursul lestivalul In lern a llo n ol men de 35 de zile de la înştiinţarea de Consumatorii pauşalişti vor fi obligaţi a-şi
16.30 C onsultaţie jurid ică ; 16.40 Arii
malerice au executat nume­ 10 echi.ie în cam­ din operele ; 17,05 Aplena tin e re lu ­ ..G eorge Eneieu" ; 23,20 Recital D o­ pIertă ; procura contor.
roase lucruri de reparaţii lui ; 17.30 Clntece }i jocuri popu- rina D ro p liicl ; 21,40 Can|onete o r­
sau întreţinere curentă. Pină Echipele au furnizat un joc pionatul sătesc lore ; 16X)3 Ş tiinţă, tehnică, tonta chestrale : 24.00-1,00 Concert do mu-
în prezenl ou fost efectuate spectaculos, cu multe acţiuni no ; Id.JO Şic ju ale anului 19/0 ; ila â elveţiană.
19,00 G o ie io ra dio ; 19.30 Buchet de
asifel de lucrăti Is cabanele taclice reuşiie. cu răsturnări de me|odli populo»e : 20.05 Tableta de
Consiliul orăşenesc penlru e­
..Căprioara', „Costeşti", scor. Acţiunile prelungite ducaţie fizică şi spori Haţe<j a scară ; 20.10 M lcrorecital Roberlo
20,25
A rg ho tia n a ;
„Lunca P o rii’', „Prislop". A- oaspeţilor evidenţiaţi intenţia orqanizat un campionat de lot- C arlo i ; 20.20 preleroto ; 21,00 Seco­
Zece melodn
slguraroa
controlul
ţl
tum se execută lucrări de lor de a obţine un scor cîl mai lul XX in corespondenţa oom enllor tă ţii produselor"; c a li­
reparaţii la terasa hotelului •>al. sislcm tur-relur, cu par­ de seu.-nă : 21.20 M ujIco uşoară in- 19,20 1001 de seri - em lilun e
strîns, ceea ce, de fapt, au şi ticiparea -9 )0 erhipe din sate­ te ip ie to tă Io sovolan ; 21.30 Moment pentru cer m ici;
lurîslic ,,Uusu". Am fost in­ reuşit. Astfel, prima repriză se le înconjurătoare. Proqresul poolic : 21.33 Solista serii : D oino 19,39 Telejurnalul de seor6;
in-
formaţi de către şeful servi­ încheie cu avantajul minim Reia, Retezatul Sintămăria Stre­ Badea : 22.00 R adiojurnal ; 22,20 20.00 Concursul ji (estivalul Encscu"
Sport ; 22 30 Prima Iubire - m ujică
te rn o ţisn a l
„G e o rge
ciului cazare din I.J.flC. că | I 1_ | 0 ) pentru localnici, ca apoi ini Plopi, Prietenia Silvaş, Pla­ ujooro ; 23,00 Pentru m ognelolonul „L o cu l lebedelor" da P. 1.
reşiţenii să reuşească eqa'area iul Riu Alb, Răsăritei Rîu de dv : 23,30 Discul în foileton — mu­ 16.00 Fo tb a l: D inom o-P .A .O .K . So C eoikovsli. In te rp re tca in
in zilele care urmează vor ncă uşoară ; 0.03—5.00 Esirado noc­ Ansam blul Wo b o lst o l Tea­
la M — M. Atacurile decisive M ori Măgura Pui, Sl.reiul Daru, turnă Ionic. (Cupo europeanA o
începe şi lucrările <|e ame­ Voinţa Să’aş şi C-F.R. Subce- P R O G R A M U L TI: 6.00 P ro g r a m mu o ro je lo r-tirg u ri). Transmisi­ trului Acudemic do O pem sl
din final asigură elevilor spor­ une da Io stadionul D in o ­ Balet „S . M. k lio v " din
najare a ha/ci de tralamenl talo sc vor întrece in fiecare il c o l de d i m in e o ţ ă ; 7.00 R o d io ju r- m o ; Leningrod (actul 1) ;
tivi din Deva o victorie mun- n o l : 7,15 P ro g r a m m j n c o l d e d i m i ­ 20,50 C ronica litera ră ;
belnear de la băile Vala în duminică pentru oblinrrea Inti- n e a ţ ă ( c o n lin ,,o re ) ; 8 10 Tot in o i n t e ; 17,SO M icroovanprcm iera s ile i; 21,05 „L acu l lebedelor" da P. I.
cîlă. dar meritată. Cele mai ielăţii sportive, P.?S M u t i c a s im fo n ic ă ; 9.00 Pieso 13.00 Momente folclonec cu V io ­ CeoihoviVI (octul al 2 -le o );
vederea permanentizării tra­ c a ro le d o M i h o l D ircă ; 9 ,t5 Solişi« Sfr. Cuza Vodă, nr. 24
rrnvllo goluri au fost înscrise N, R ■ Esle o îniţialivă lău­ leta Romonetcij, Ionel Ba 22.00 Telejurnalul da n o o p lo ";
tamentului balnear şi pc dabilă. demnă de a fi extinsă d e m u j ic a p o p u l o r a ; 9.45 O p e r a nu. Ana Bălăci, M o ria Schi- 22,15 „L ocu l lebedelor" de P I
de Szemes (II). Clina (5). Os- , . M i g n o n ' d e A m b r o ls o T h o m os (Iro g - por; CealVovsH (octul a l 3 -le o );
limpul iernii. şi în alte pâriţi sic judeţului. m e n te ) i 11.00 P re lu c r ă r i d u l o l d o r ; 10.30 C abinetul economic TV. „A - R E C R U T E A Z Ă
taficluc (2 ) penlru Ş. S Deva 11.20 M e l o d i i d e G a b r l e l a Tom escu 23.00 închiderea em isiunii.
şi Tomescu (7), Drînzei (3), In- NICU SBUCHEA | l Io n R ă d u le s c u : 11,49 P o tp u r iu d in TINERI PENTRU CALIFICARE PRIN UCENICIE LA LOCUL
DE MUNCA cu durata de 2 ani In meseria de :
PRELUCRĂTOR MARMURA $I PIATRA.
Se primesc tineri intre 15—18 ani.
La înscriere tinerii vor trebui să prezinte următoarele
'»ele :
© certificot de naştere în original şî copie ;
(3) certificot de absolvire a 8 clase ;
certificat medical de la circumscripţia sanitară ;
Publiccţia italiană „Epoca" a reprodus în paginile sale jur­ într una din scrisori mi se spunea : „Ştiţi că constructorii am­ reşti de Iq malul riului Lucus ; ni s-a spus că acum 20 de ani buletin de analiza singelui, examen radiologie.
nalul cunoscutului explorator îhor Heyerdoh!, scris in limpul barcaţiunilor din Mediterano, aşa cum se spune in Vechiul testa­ aici se foloseau bărci din trestie. Ajunşi în mica aşezare El Jolo înscrierile se fac fa sediul întreprinderii pîno la 26
celei de-a doua expediţii ,,RA*' de traversare a Atlanticului : ment, foloseau bitumul pentru a face impermeabil corpul navei ? nj s-o explicqt că trebuie să întrebăm de ambarcaţiunile de septembrie 1970.
6 MAI 1970. Sintem la Soft, vechi port marocan la Atlantic. Bitumul a fost folosit şi de Noe cind şi-a construit arco ; cu bi­ lipul „m adia" ; se zice că in Maroc au moi rămas cîteva ase­
Zidurile singuratice care înconjoară grădiniţa de copii din oraş se tum a impregnat mama lui Moise pluta din nuiele de papirus in menea ambarcaţiuni. „M adia" ? Bineînţeles doar bâtrinii satului EXAMENUL DE ADMITERE SE VA TINE INTRE 1 -Î0
cutremură propuşindu-se sub greutatea buldoierului. In imensa care şi-a pus fiu) şi ¡-a dat drumul pe Nil". •şi mai aminteau de ele. Doi dintre ei s*au pus chiar pe lucru şi OCTOMBRIE, 1970 LA URMĂTOARELE PROBE ;
groapă deschisă de acesta a (ost aşeiat un obiect care r.eamână Un istoric egipteon mi-a comunicat : „Erolostcne susţinea că ne-au construit un mic model ca sâ avem idee cum arătau
cp gitul unei pâ6âri uriaşe sau cu o floare bizară. De fapt este iuntrele de papirus cu catarge au ajuns pină în Ceylon şi in ,,madia". Alţii s-au îndreptat spre malul riului unde au cules tul­ limba română — scris şi oral ;
silueta unei ambarcaţiuni care Io prima vedere stirneşte impresia delta Gangelui, Această afirmaţie aparţine lui Pliniu". pini de stuf şi tăind cu indemînare roşiatica nuia firavă le înno­ 0 matematică - scris si oral.
a ceva din cale afară de fragil. S-a născut „RA-H", luntrea de Un fizician din arhipelagul Indiilor de vest mi-a spus : „Cu dau cu iscusinţă, iar apoi le împleteau. Peste puţin timp ambar­ INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC LA SEDIUL
papirus care va traversa Atlanticul pentru a dovedi că vechii cîţîvo ani in urmă am făcut nişte descoperiri pe litoralul insulei caţiunea prinse contururile modelului. ÎNTREPRINDERII.
egipteni puteau brăzda oceanele in micile lor amborcaţiuni din Marlinica, in apropiere de locul unde a eşuat RA-I şl am desco­ Pe litoralul marocan om Dornit la alegerea portului din care
fibre vegetole. RA-ll se mişcă încet pe uscat, împinsă cu grijă de perit o monedă veche. Institutul numismatic din Paris mi-a confir* îşi va începe cursa pe ape RA-ll, penlru a dovedi existenţa ve­
oamenii care au construit-o. mat că este o veche monedă egipteană aparţinind perioadei di­ chiului drum pe mare dinlre Africa şi America. Mai mult, scopul
nastiei Ptolemeilor". expediţiei noastre este de a dovedi că au existat legături intre
FIRUL CONDUCĂTOR In sfirşit, un operator de film italian îmi scria : „Luntrele din ţările dîn bazinul mediteranean, Mexic şi Peru înainte de desco­
trestie se folosesc şi în prezent in Sardinia". perirea Americii şi chiar înainte de inlcmcierea Imperiului roman.
In această dimineaţă de mai, RA-ll este purtată sărbătoreşte Aceasta a fost ultima informaţie care s-c dovedit deosebit DIN AFRICA IN AMERICA
pe străzile oraşului Safi. Patru dinlre cei care o transportă sînt de interesantă pentru mine. Atunci, împreună cu ialianul Carto 7 MAI. RA-ll se leagănă uşoară pe oglinda apei din portul întreprinderea judeţeană
deosebit de mulţumiţi. E vorba de Demetrio, Jose, iuan şi Paulino ; Mauri, care c luat parte la prima expediţie RA, am plecat in Săli. Pentru a doua nară în decursul unui an, soţia paşei ne
toţi patru sînt indieni din America de Sud. La construcţia coră­ Sardinia la pescarii din Crislano, unde am zărit, surprinşi, la ol eră dîntr-un ulcior lopte de capră pentru succesul călătoriei balneoclimaterică Deva
biei ne-am folosit de măiestria lor. Sini din insula Sequiri situată
mal, zeci de luntre din trestie, foarte asemănătoare cu cele pe noastre : peste zece zile am ridicai ancora.
pe lacul Titiecea unde chiar şî azi se întîlncsc ambarcaţiuni ori­ care le văzusem dc-a lungul Nilului şi pe litoralul Perului. Citeva 17 MAI La ora 3,20 am pornit. Vremea c bună, un vînt rece ANGAJEAZA IMEDIAT :
ginale din tulpini de trestie, folosite cindva ¡a pescuit şi transpor­ dintre bărci aveau cite o pereche de vîsle iar pescarii mi au de la nord-est ¡şi sporeşte intensitatea. După două mile am & CABANIERI ;
tul mărfurilor. şpus că în larg se simt loarle’ comod in preistoricele lor bărci. semnalizat remorcherului „Thor junior" semnalul so nc lase sin­
In romanul captivant al istorie) universale relatările despre In orice caz, «pynequ că pentru nimic in lume nu le-ar schimba guri şi am ridicat pinzele, liberi ¡n voia viatului. Ne-am temut că 0 RESPONSABIL DE CANTINA IN STAŢIUNEA GEOA
luntrea din litloint de trestie constituie un (ir conducător care sub greutatea catargelor corpul din tije do papirus se va îndoi ;!U-BĂI ;
duce la dervn'uîrea unor mărturii preţioase despre leg«lur;!e cu atleie : numai aceste bărci uşoare pot pluti la apă mică, şi luntrea se va scufunda Dar RA-ll r.-a arătat rezistentă şi lotul @ MAGAZINER IN STAŢIUNEA GEOAGIU BAI.
dinlre ovrFraîiile ontice. Cind, cu un an in urp’ă, o îrebu't să foarte bogată in poşte. a mers bine, deşi porţiunea in ie ib rră a pînzeî atingea apa Angajarea se lace conform prevederii Leaii 22/1970.
nfnăsesc RA-f in aoropicr-? de insulele Corbodos, pe adresa mea Intr-un număr mai vechi a! unui Z>0 r spaniol om cilii că ase­ Salarizarea conform K C M. 9Î4/Î970,
Timp d<r patru ore un vinţ pu’ erriic ne umfla pinza : parcurgem Informaţii suplimentaie la Inspectoratul de personal al
au sosit sute do scrisori de la prieteni necunoscuţi care aoreau menea ambarcaţiuni din trestie s? mai găsesc şi acum in satele 4-5 noduri pe oră. IJ B.C. Deva, sl». Dr. Pclru Groza. nr. 30. Ielelon 13525
să mă ajute cu sfaturi, explicaţii, informaţii ; multe dintre ele din jurul sîrimtorii Gibialtar. De aceea, intorcindu-ne in Maroc (Agerpres) Deva.
nv au losl foarte folositoare. '?ntru a construi RA-ll am dat o roită şi pe la aşezările pescă­ (Va urma)