Page 56 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI 4» Nr. 4880 » MIERCURI 16 SEPTEM3RIE 1970

Deschiderea de-a 25-a sesiuni Vizita delegaţiei condusă

a Adunării Generale a 0. N. U. de Ştefan Voltee, în HP. Bulgaria ATLAS

SOFIA 15 — Trimisul special qatia de partid şi quvernamen popoare şi a contribuit la întă
NEW YORK 15 — Corespon­ zaţiei Naţiunilor Unite, se va Aqerpres. Simion Morcovescu, fală condusă de tovarăşul rirea rela liilo r de prietenie şl PARTIDA DE $AH
dentul Aqcrprrs, Constantin înscrie ca un moment de sea­ Raport«! transm ite: Deleqalia M arii A ­ Nicolae Ceauşcscu. secretar ge- colaborare dinlre România şi INTRE COMPUTERE
Alexandroaie, transmite : Marti mă în istoria organizaţiei. Intre dunări Naţionale, rondusă dc n o rii al P.C.R . preşedintele Bulgaria.
după-amiazâ. )a Palatul N aţiu­ 14 si 24 octombrie, va avea loc Ştetan Voilee, membru al Co- Consiliului de Slat. şi deleqa- In cursul după-amlezil. deîe- Şi un computer poote să
nilor Unile din New York. s-au ° sesiune jubiliară în prezenja al m itrtu hii Executiv al C.C. al ti*i de partid şî quvernamen- qaţia a avut la Adunarea piordó o partida de şah...
deschis lucrările celei de-a 25 a a numeroşi şeii dc siale şi P.C.R., preşedintele Marii Adu­ !a)ă condusă dc tovarăşul Populară convorbiri cu preşe­ Aşa s-a şi iotîmplat sap-
sesiuni a Adunării Generale a guverne. nări N a lio n i e. a sosii marţi Todor Jivkov. prim-secretar al dintele şi membrii Biroului A ­ lámina trecută, cînd două
O.N.U. Şedinţa inaugurală a Pe ordinea de vi a sesiunii la Sofia într-o vizită oficială C.C a' P.C.B.. preşedintele dunării Populare, secretarul computere de more capa­
fost descinsă de preşedinta se­ sînt propuse a fj înscrise |0fl al la invitaţia Adunării Populare Consiliului de M iniştri ce a Prezidiului Adunării Popu’are citate, valorînd fiecare
siunii precedente. Anqic Drooks puncle. Pe primei plan se si­ a Republicii Populare Iî l . Icjaria. deschis noi şi largi posibili- şi preşedinţi ai unor comisii cîte 10 milioane dolari,
(Liberia) tuează problemele dezarmării, NKW YORK 15. - Corcs- <d războaiele locale din u lti­ Oaspejii gu fost întim pinati de ' ă|j pentru dezvoltarea continuă permanente. In cadrul unui şi ou disputat primo par­
După numirea comisiei de dezvoltării si decolonizării, pro­ nondenlul Aqerpres. Constan­ mii 25 de ani, in care s-au lo- Ivan M ibailov. membru al Bi a relaţiilor de prlelenie şi co­ schimb frucluos de păreri, par­ tidă de acest fel din is­
Politic al C-C. a| PC
inului
verificare a deplinelor puteri, movării unor relaţii prieieneşli tin Alexandroaie. transmite : iosit arme ..clasice", au prici­ Bulgar. vicepreşedinte al Con laborare dinlre cele două tărt. lamentarii s-au informat re­ toria şahului. Protagoniş­
participanţii la lucrările sesiu­ Şi de cooperare înlre stale La N aliunilv Unite a losi dai nuit teribile distrugeri şi pier­ Mliului de M iniştri, Pekn Ta- Mulţumind penlru cuvintele ciproc asupra activităţii fo ru ri­ tii, un computer al Uni­
nii au a'es ca preşedinte a| ac­ pi in respectarea normelor jus­ publicităţii raportul anual al deri de vicii omeneşti kov. membru supleant al f*.i 'alde de bun sosii, tovarăşul lor supreme ale celor două versităţii Columbia din
tualei sesiuni pe renrezenian- tiţiei ‘enalilălii şr clicii inlcr- >er rotai ului qeneial al O.N.I-. Deceniul dezarmării, im emil roii ui Poli'ic al C C. al P.C.B Ş frlin Voitec a relevai, că v i­ lărj. Prima zi a vizitei delega­ New York, iar celălalt ol
zita delegaţiei are loc la numai
tul permanent al Norvegiei la natiopale. O importantă pro­ , .A n ii 1 1970. se arată in dn- in u l acesta arală U Thanl, ministrul comerţului interior clteva zile după înlîlnirea din ţiei M A.N. s-a încheiat cu un Universităţii Alberto din
Naţiunile Unite, Cdvvird Hani- blemă ce revine din nou in cumenlnl amintit, rste pentru > i - a r pulea atinge scopul nu­ academician Sava Ganovski. dineu oferii în cinstea oTspolî- Canada, ou jucot „calm ” ,
bro. S-a trecut apoi la desem­ alcntia statelor membre pn Naţiunile Unite un an istoric. mai in condiţiile elaborăm u- preşedintele Biroului Adunării tre deeqaţiile de partid si gu lor de preşedintele Biroului A ­ ovind nevoie fiecare de
narea preşedinţilor celor 7 co­ veşle nccesilaiea urqentă a Niciodată înainte omenirea nu mn Dioqiam complet dc dezar­ Populare a Republicii Populare vernamontalc conduse de tova dunării Populare a R P. Bulqa- un timp de „gindire" de
răşii
şl
Nicolae Ceauşescu
mitete principale ale Adunării realizării universalităţii orqani- a considerai mai urqcnlă ca mare. Deşi Comitelui penlru Bulgaria. Radcnkn Griqorov. ria. Sava Canovski şi Sirian Io 1 pînă la 3 minute pen­
Generale. In calitate de oreşc- zatiei condiţie esenţială pen- acum necesitatea existentei li­ dezarmare de la Geneva nu a adjunct al m inistrului afacerilor Todor Jivkov, care a constituit V oiter au toastai pentru con­ lru fiecare mişcore. In
dinţa a Comitetului nr. 3 pen­ Iru îniăriroa ci pentru mărirea nei organizaţii mondiale efici­ căzut încă de acord asupra o manifestare vibrantă a senti­ linua în 'ă rirc a relaliilor de cele din urmă, compute­
tru problemele sociale, umani­ eficacităţii sale ¡n dezbaterea ente. care să lie un for de ar­ conţinutului unui asllel de externe Ghiorqhi Dim ilrov- mentelor de prietenie pe cire priclcnîc şi colaborare dintre rul Universităţii newyor-
tare $1 culturale a fost aleasă şl soluţionare* marilor proble­ monizare in vederea realizării program, secrelarul qeneral Goşkin. preşedintele Comîlet.n le nulrose reciproc cele două popoarele celor două tărî. kere o reuşit să cîşrige în
M a rii Groza. vicepreşedintă a me rare confruntă astăzi cnmu- pocii“ . exprimă speranţa că ..dezba­ Ini bulgar de prietenie si rela­ foto porteneruluî cono-
nilatea internaţională a naţiu­ li Thant subliniază că, ana- teri sustinuie asupra ai osiei
M arii Adunări Naţionale nilor. li/.ind evoluţia evenimentelor probleme s' ideile şi propu­ ţii culturale cu străinătatea, dion.
membră In delcqajia română. inlernalionale din iillim u l nerile consi rţietive re se vor membri ai prezidiului Adunării
Timpul rezervai elucidării avansa ar pulea conlribui ia Populare, preşrdinti ai comist- CAMB00G1A O NECROPOLA DIN
Observatorii politici şl diplo­ timp, poale exprima ..un opti­
problemelor de organizare şî U rilila ie a sarcinii Adunării
matici de la O.N U. apreciază mism precaut", care se înte­ ¡!or permanente ale Adunării EPOCA MICENIANA
proredurale ale sesiunii a fost meiază pe realizarea acordu­ Generale în adoptarea unui a-
că actuala sesiune care va considerabi' scurtai anul a- lui pcnlrn încetarea locului în semonea program com.pl e l“. Por-ularc dcpntalî si funcţio­ (J Ciocniri violente intre forţele de rezistentă populară O necropolă din epoco
prilejui aniversarea unui sfert cesla. aslfej incit dezbalerea Orientul Apropiat. inccîarea In concluzia capitolului in­ nari superiori din M.A.E. şl şi trupele regimului de la Pnom Penh. micenionă (1240-1170
de veac de la crearea Organi­ generală va începe joi. războiului civil din Niqeria troductiv privitor la dezarma­ alic persoane oficiale. Erau. de i.e n ) a fost recent desco­
încheierea Irafaiului sovieto- re. U Thanl subliniază urmă- asemenea, de fată Nicolae Blc- PNOM PENH 15 (Aqerpres). patrioţii au distrus podul pe perită in regiunea Tona-
vesl-qerman. Totodată — arală loarelc : ..Penlru ca quvcrnele — In urma unui puternic a­ unde trecuseră unilătile m ili­ gro din centrul Greciei.
secrelarul qeneral în această şi popoarele lum ii să fie mai jan. ambasadorul României ’a tac lansat de forţele dc rezis­ tare inamice. blocind asltel „Cim itirul” conţine 32 de
Nicolae Ecobescu a făcut apreciere — este luală în Dine informate şi să poală în­ Solia, şi membri aj ambasadei. tentă populară din Cambodgia. calea ailor efective trimise de morminte, cea moi mare
ţelege mai bine
problemele
Adresînd un cuvînt de
i consideraţie convocarea unei privitoare la continuarea oaspeţilor. acad. Sava salul electivele militare ale reqimu- administraţia Lon No) în ace­ parte dintre ele fiind să­
eaşi direcţie.
conferinţe
europene
luj de la Pnotn Penh care îna­
qeneral
Ga-
o vizită secretarului general al penlru securitate. cursei înarmărilor, propun să novskj a relevat Importanta intau spre oraşul Kom.pong le de rezistentă populară şi pate în rocă de colear, ca
Ciocniri violente între forţe­
¡n-
se întreprindă un sludiu
şi moi multe urne funera­
Thom. asediat timp dc 60
de
problemele
Relerindu-.se la
dezarmării. U Thanl sublima­ lernalional complet Şi compe­ acestei vizite care are loc du­ zile dc patriot), au fost obliga­ trupele regim ului de la Pnom re.
tent asupra consecinţelor eco­
0. N. U., U Thant ră în introducerea la raporlul nomice şi sociale ale cursei pă evenimentul remarcabil pe te să se rclraqă. după ce au Penh au fost semnalate, de a* VULCANUL ETNA ŞI-A
semenea. în apropierea locali­
anual
..ştirile
încurajatoare
referitoare la pvnqresul trala- înarmărilor şi enormelor chel­ care l-a reprezcnlal în relaţiile suferit pierderi qrelc — rela­ tăţii Tainq Kauk. aflata în INTENSIFICAT
de
tuieli militare. Un astfel
livclo r pcnlrn lim ilarca înar­ româno-bulgare recenta în lîl- tează corespondenţii agenţiilor prezent sub controlul patrio­
N EW YORK 15 (Aqerpres). zaţiei N aţiunilor Unite. U mărilor slraleqice dintre Uniu­ sludiu. care )-dT completa pe nire prietenească dinlre dele- dc presă. In cursul luptelor, ţilor. ACTIVITATEA
ar
— Niccilae Ecobescu. adjunct Thanl. Cu acest prilej, a avut nea Sovietică şi Slalele U ni­ cel efectuat în anut 1962. im ­
putea scoate în evidentă
al m irm^lrului afacerilor exter­ loc un schimb dc păreri în le­ te". In aceeaşi ordine de idei plicaţiile şi evalua consecin­ De două zile, vulcanul
al O.N.IJ.
secretarul qeneral
ne al Republicii Socialiste gătură cu problemele cetei relevă cursul periculos pe ra ­ ţele asupra naliunilor şi eco­ Etna şi-o intensificat acti­ 1
România, a făcut o vizllă se­ de-a XXV-a sesiuni a Adună­ re s-a anqajal cursa înarm ări­ nomiilor lor. a creşterii sto- Mişcarea revendicativă vitatea. Din craterul se­
curi'or de arme şi deturnării
cundar este aruncată Io
cretarului qeneral al Organi­ rii Generale a O.N.U, lor convenţionale subliniind unui volum tot mai mqre de mare înălţime materie In­
resurse de la utilizări paşnice candescentă. Puternice ex­
spre scopuri militare. Un ast­ S. U. A. ia amploare plozii au fosl înregistrate
fel de studiu ar contribui la o şi in craterul de nord-est.
Moro, a părăsit marţi Roma, mai buttă înţelegere a necesi­
plecind in lr-o vizită o litia lă tăţilor şi posibilităţilor re vi­ W ASHINGTON 15 (Aqer­ din transporturi a declarat că putea impune o amînare de 90 ALARMA In DOUA
W ASHINGTO N — Re­ dc trei zile la Teheran. In zuirii atît a p riorităţilor naţio­ în următoarele zile se va lua de zile a declarării gTevef.
prezentanţii permanenţi capitala Iranului, şelul diplo­ nale cit si internaţionale In pres). — Mişcarea grevistă din o holărire cu privire la de­ Negocierile direcle dinlre sin­ LOCALITAJI DIN R.F.G,
S.U.A. a luat
amploare prin
ai Franţei, Marrll Britanii. matici italiene va avea în­ acest deceniu". încetarea lucrului, Snccpînd dc clararea unei greve naţionale dicate şi societăţile feroviare
U.R.S.S. şl S-U A. la trevederi cn ministrul de ex­ Observatorii de la Naţiunile la miezul nopţii de luni spre sau ta obţinerea anularii de­ penlru reînnoirea contractului La 25 de oni după ter-
O.N.U. s-au ţnfcrunli luni terne. Ardesbir Zahcdi. şi Unile conslal.ă concordanta a­ marii, o peste 340 000 de lu ­ ciziei judecătorului federal. colectiv de muncă au fosl tn- minareo celui de-al doilea
la sediul delegaţiei b ri­ cu alte o liria lilă li ale gu­ cestei propuneri cu preocupă­ crători de la cea mai marc so- Corcoran. Legalitatea acestei trcruple luni. război mondial, sirenele
tanice penlru a conlinua vern ii lui iranian asupra unnr rile multor slate. printre care cicta-le constructoare de auto­ decizii judecătoreşti esle con­ ★ sună din nou in localită­
discutarea problemei O ­ probleme inlernalionale ac­ şi România, care. după cum se mobile, „General M otors". Ho- testată pe temeiul că sindica­ Preşedintele S.U.A., Richard ţile vest-germane Rinke­
rientului Apropiat. O tuale. precum şi cu privire ştie, a solicitat înscrierea pe tărîrca de declanşare a grevei- tele hotâriscră luni să lim ite­ Nixon. a adresat luni o scri­ rode şi Amelsbueren, unde
nouă In tîln ire urmează la relaţiile dintre cele două agenda actualei sesiuni a a fost luată luni după-amiază ze qreva la principalele trei soare deschisă liderilor sindi­ peste 30 de bombe ame­
să aibă Ioc ja 30 septem­ tari. punctului intitulat „Consecin­ de Sindicalul m uncitorilor din societăţi feroviare, recurqînd cali, în care dă asiqurări că ricane neexplodate sint
brie a.c. ţele economice Si sociale ale industria de automobile, după la greve perlale, ceea ce nu Administraţia sa va promova dezgropate ,ş| dezamorsa­
A djuncţii ambasadori­ VARŞOVIA. — Ia Varşo­ cursei înarm ărilor şi efectele întreruperea tratativelor pur­ ar fj scos din funcţiune între- a politică anliinflationistS. ca­ te. 180 de persoane core
lor celor patru se vor via an început lucrările Con­ sale profund dăunătoare asu­ tate de peste trei luni cu ad­ qtil sistem de transporturi şi re nu sc va baza pe o şlrale- locuiesc în această re-
Jnlt’ni la 19 seplembrle ţin pozilia de a nu ncqocia ferinţei Comisiei planului de pra păcii şi securilătii In lu­ ministraţia companiei pentru ar ii evitat o intervenţie a qle ce Implică creşterea şoma­ regiune vor trebui $ă pă­
decît eliberarco luluror osta­ dezvoltare a telecomunicaţii­ me". reînnoirea contractului colec­ preşedintelui S.U.A., care ar jului.
ticilor, indilerem de cetăţe­ lor din Europa şl bazinul In continuarea documentu­ tiv de muncă ce a expirat. răsească timp de moi
nie sau naţionalitate. racdileranian, cu participarea lui se subliniază că acum cînd multe săptămîni casele şi
Guvernele Elveţiei şi Ma­ delegaţiilor din 50 dc tari. se împlinesc 25 de ani de la In virtutea hotărîrii sindi­ fermele între orele 8,00 şî
PEKIN — LI Sien-nien. catului de a lim ita efectele 18,30.
membru al Biroului Politic rii Britanii au examinat din printre care şi România. crearea O.N.U., cel mai mare qrevei numai la producţia de
al C om lleliilul Central al nou mar|l silnalia creală. Conferinţa va definitiva un omagiu care s-ar pulea aduce automobile a lui „General al v î-lea c o n g r e s
De asemenea, Pariamenlul ;x-
Partidului Comunist Chinpz. raelian a fost rechemat d;n program pe fi ani cuprinzînd acestui important eveniment Motors", sînt afectate de miş­
vlcepremier al Consiliului vacanla parlamentară penlru metode eficiente şi calitativ ar fi reînnoirea angajamente­ carea revendicativă toate uzi­ INTERNATIONAL DE
de Stat al R.P. Chineze. a a participa la o sesiune de mai bune dc exploatare pen­ lor slalclor membre de a res­ nele şi întreprinderile socie­
pn rial convorbiri cu Nguyen urqentă consacrată discutării tru asigurarea telecomunica­ pecta principiile Cartei, pen­ tăţii din S.U.A. şi Canada, cu AERONAUTICA
Con. membru al Secretaria­ problemei ostaticilor reţinuţi ţiilor intcrna|ionaie. tru a se depăşi inegalităţile e­ excepţia a 27 de unităţi care
tului Comitetului Central al tn Iordania. conomice şi sociale din lume. produc echipamente pentru al­ Lo Roma, şi-o început
Partidului celor ce muncesc PARIS- — M inistrul eco­ pentru renunţarea la folosirea te companii. lucrările cel de-ol VJ leo
din Vietnam, vicepreşedinte GENEVA. — Valoarea co­ nomiei şi finanţelor al Fran­ forţei în relaţiile internaţio­ Mişcarea revendicativă s-a Congres of „Consiliului
al Consiliului de M iniştri al merţului mondial din anul ţei. Valcry Glscard d'Estajnq. nale şi rezolvarea conflictelor extins şi în transporturile fe­ internoţionol ol ştiinţelor
R.D. Vielnam. care conduce |9G9 a Inreqislral o creştere şi-a reluat consultările cu pe cale paşnică. Totodată, a- roviare, deşi judecătorul fede­ aeronautice” . Porticiponţii
o delcqalîe economică a R.D. de 14 la Milă faţă de anul reprezentanţii sindicalelor şt cesl document atraqe atcn(ia ral al districtului Columbia. fa dezbateri vor analizo
Vietnam. Convorbirile au precedent, ridieîndu-se la cu orqanizatiilc profesionale statelor membre asupra peri­ Howard Corcoran, a interzis o serie de ospecte legó­
decurs într-o atmosferă deo­ suma de 272 miliarde dolari asupra proiectului dc reîor- colelor pe care le prezintă luni sindicatelor să declare te de progresul aviaţiei,
sebit de cordială şi .priete­ se arală în raporlul anual ol raă fiscală prezentai recent pentru stabilirea unor relaţii grevă pînă ia încheierea au­ in speciol în domeniul
colo­
internaţionale normale
nească, relatează aqenpa Acordului General penlru de guvern in lata Comisiei dierilor, la 23 septembrie a.c„ construcţiilor avioanelor
China Nouă. financiare a Adunării Na­ nialismul şi lărgirea prăpas­ în urma acţiunii intentate de cu decolore verticală şi
Tarife şi Comerţ (GATT). ţionale. tie! dintre ţările booale şi cele
Raportul apreciază că volu­ sărace. ronducerea societăţilor .pentru al celor supersonice.
BERNA. — Noi acţiuni sin! mul exporturilor a crescu! In scopul realizării unei n- a împiedica încetarea lucru­
întreprinse pe plan interna­ cu 10 la sulă. nităfi dc acţiune penlru .sa­ In încheiere. U Thanl releva lui. Interdicţia o fost impusă NOI CAZURI DE
ţional penlru a se obţine e- tisfacerea principalelor re­ că multitudinea şi com.plexi- cu mimai clteva ore înainte
Ilherarea celor aproximativ Documentul subliniază că vendicări ale m uncitorilor, lalca problemelor care stau de declanşarea qrevei Condu­ HOLERA IN ISRAEL
50 de oslatlcl reţinuţi în di­ pentru anul 1970 se aşteaptă astăzi urmează să aii»3 loc o în fata O.N.U., reclamă Snlăp- cerea sindicatelor o crilicat
verse puncle din Iordania de ca schimburile comerciale luirea universalităţii acestei interdicţia. iar organizaţiile BELGIA - Măsuri de securitate luate de organele locale Lo Tel Aviv s-o onun-
comandourile Frontului Popu­ inlernalionale să înregistreze intîlnire înlre conducerile organizaţii în scopul întăririi locale din Ohio nu au respec­ pentru zborurile avioanelor de pe aeroportul Zaventem din Bruxel­ fot că au fost înregistrate
lar pentru Eliberarea Pales­ o nouă creştere do 10 la rentralelor sindicale CGT şi ei. a creşterii eficacilătii sale tat-o. peste 40 000 de munci­ les’ înainte de decolarea avioanelor pe trasee internaţionale. alte 17 noi cazuri de ho­
tinei. Comitelui internaţional sulă. CEDT, caic împreună cuprind pentru a se pulea ridica la tori intrind în grevă. Un pur­ leră in Israel, numărul
înălţimea spo'antelor pnnoare-
al Crucii Roşii a anunţul 75 la sulă din totalul munci­ tător de cuvînt al sindicatelor tolol ol celor bolnovi de
marţi scara că a hotărit să ROMA. — M inistrul alace- lor Înmii. fa declonşoreo epidemie»
trjm ită de urqentă la Amntan rilor externe al Italiei. Aldo torilor sindicalizaţi. ndieîndu se Io 120. Din­
doi delcqali speciali pentru tre oceştio numoi 42 de
a conlinua tratativele cu bolnovi se oflă în pre­
PPEP. Un purlălor de cuvin! zent în spital, ceilalţi fi­
al CIOR a reafirmat că a­ NEW YORK — M inistrul de externe al Iordaniei, A n­ SEMNIFiCAJIILE ind vindecaţi.
ceastă orqanizatie continuă ton Atallah, care a sosii la New York penlru a parti­
să menţină conlacle cu toate cipa la sesiunea Adunării Generale a O.N.U., a avut
părţile interesate, dar a reln- lun| o întrevedere cu secrelarul general a| O.N.U,, INUNDAŢII IN STATUL
zal să ofere alte precizări. INDIAN GUJARAT
La Rerna. unde a avut loc U Thanl. P otrivii cercurilor diplomatice de la sediul Cu toată discreţia păstrată „ar an jam enl’ austra’.o-asiatic, trecut imperial dispărut. Nu- ţiile disensiunilor existente în
o reuniune a ambasadorilor N aliunilor Unite, au fost discutate probleme reieriloare de W hitehall în legătură cu turneul lui W illiam Luce nu numai laburiştii, dar şl unii cadrul ei, sînt prea puţine şan­ Inundoţiile core s-ou
ţărilor interesate (Marea Rrj- la e vo lu ţii situaţiei din Orientul Apropiat şi perspecti­ turneul de o lună de* zile pe are decît un caracter de son­ conservatori atraq atenţia că o se ca emisarul Foreiqn Oflice-u- abătut asupra stotulu: in­
lanîe, S.U.A., R F. a Germa­ vele reluării efective a m isiunii Jairinq. care W illjam Luce îl întreprin­ daj. La Londra a fost remarca-- astfel de politică nu mai co­ lui să poată obţine acordul de­ dian Gujarat ou distrus în
niei. Elveţia si Israel), s-a de în regiunea G olfului Persic. tă chiar o atmosferă de eviden­ respunde nici aciuatelor posi­ plin al em irilor şî şeicilor lo­ întregime două sote şi ou
precizai că acestea îşi men­ In cablate de emisar special al tă circumspecţie în legătură cu bilită ţi bugetare ale M arii Bri- cali în privinţa prezenţei m ili­ provocat moartea o 329 de
Foreiqn Office-ului. această că­ această misiune. M olivele sîni. lanii, reamintind că unul dintre tare britanice, chiar dacă unii persoane.
lătorie diplomatică a atras a- m ultiple şi nu qreu de sesizai. principalele motive pentru care dintre aceştia sînt, din diverse
lenţia observatorilor politici, Pe de o parte, călătoria lui guvernul W ilson holărîse re- motive, foarte sensibili la do­ 90 DE ZILE DE ZBOR
îndeosebi din două motive. Mai Carrinqlon în Extremul O ­ Iraqerea, pînă în 1971, a lu lu ­ leanţele Londrei. Printre aceş-
înlîi, fiindcă ea a intervenit rient a suscitat deja reacţii ror trupelor britanice din Go’ful lia se află conducătorii din SPAŢIAL SIMULAT
înainte de împlinirea a două aprinse în rîndul opozilici la­ Persic şi din Orientul îndepăr­ Abu Dhabi, Mascat şl Oman —
luni de la instalarea la Londra buriste şi în cercurile de stingă tai era şi achitarea notei dc îngrijoraţi de intensificarea ac- Patru tineri omericoni
a aclualu’ui quvern conserva­ în genera!, care au văzut con- plată pentru întreţinerea aces- liunilor Frontului de Elibera­ Ou făcut o interesantă ex­
tor, ceea ce este. desigur, sem- re din Golful Persic — şj cci perienţa ştiinţifico : ei ou
nificaliv penlru interesul mani­ din emiratul Dubai, care nu simulot un voioj spoţiol de
festat de oabinctul Heath fată dispune de o -irmată proprie. 90 de zile într-un laboro-
de problemele diplomaţiei bri- Pe de altă parle, o serie de tor ol firmei „McDonnel
lanice în zona „G olfulu i'’. In Comentariul zilei slate din regiunea Golfului Douglos Astronouti CS”.
al doilea rind, periplul lui W jl- Persic (Iran. Arabla Saudită, Scopul experienţei o fost
liam Luce urmează turneului Kuweit) şi-au exprimat opoziţia de a demonstro volooreo
efectuat cu numai două săp- fermă faţă de prelungirea, du­
lămînî înainte de lordul Car­ turîndu-se cu mai multă clari­ tora, care impunea economiei pă 1971, a prezenţei militare unui sistem conceput de
firmo omintîtă pentru o
rington ministrul englez al tate intenţia quvernului Heath ţârii sacrificii pTea mari. britanice Pe aceeaşi pozilie se osiguro viaţo unui echipaj
apărării. în Sinqapore. Malaye- de a proceda la o reconsidera­ Conjunctura în care are loc situează de asemenea, R A.U. spoţiol în timpul unui
zia. Australia şi Noua Zeelan- re a politicii Marii britanii la lurneul lui W illiam Luce esle şi Irakul, care consideră că
dă. Or. întrucît bazele britanice ,.est de Suez". în sensul menţi­ cu atît mai complicată, cu cil menţinerea trupelor enqlezc în zbor de lungă durată prin
din reqiunca G olfului Persic nerii prezenţei britanice în controverselor interne brita ­ zona Golfului Persic esle de regenerarea fără încetare
Şi cele din zona O rientului În­ zona amintită. Deşi formula la nice Ij sc adauqă dificultăţi se­ natură să contribuie la o în­ o elementelor vitóle ale
depărtai vizilală dc Carrlnq- „est dc Suez" cu rezonante din rioase leqale de menţinerea cordare a atmosferei în O rien­ mediului, inclusiv a aeru­
ton. constituie pilonii extremi, epocă victoriană, nu a fosl prezenţei m ilitare engleze în tul M ijlociu.
penlru ceea ce <a mai rămas menţionată ca alare (progra­ Golful Persic, ivite în această In aceste condiţii, care ar lui. In timpul „zborului",
din axa strateqică denumilă mul cabinelLlui conservator lă- zonă. Eventualitatea prelungirii putea fi rezultatele turneului ei au fost hrăniţi cu a li­
cîndva „marele drum imperial" sînd do^r să se întrevadă e- termenului de staţionare a e­ întreprins de sir Luce? Esle mente destinate astronau-
ce lega Anglia de Peninsn a venlualitatea unei asemenea fectivelor britanice în regiu­ puţin probabil — apreciază lilor adevăraţi.
Arabică şl Extremul Orient, ob­ revizuiri), ea este supusă în nea „G o lfu lu i" readuce In ac­ observatorii — ca ele să cape­
servatorii au dedus ră m isiu­ momentul de fală unor tiru ri de tualitate situaţia Federaţiei emi­ le adcplii strategiei brilanice După cum a afirmat un
nile „C arrinqlon" şi ..Luce'' focuri încrucişate, c rilic ilc pro­ ratelor, creală aici imediat du­ ..la es> de Suez." valoarea unui reprezentant o) firmei, ex­
sînt de fapt complcmenlare, venind de pe poziţii deosebite pă ce W jlson anunţase holări- argument. Rămîne de văzul, dc perienţa a constituit un
ambele vizînd în lond jalona şi exprimînd Interese diferite. rea de a evacua forţele cnql^zc asemenea care vor fi reacţiile succes deplin. Starea să­
din zona de la „est de Suez".
JAPONIA - Mii de muncitori si tineri ou participat la o demonstraţie de protest la Niiga- rea viiloarei politici a W hite- Sînt numeroşi cej care consi­ La aproape trei ani de la con­ cercurilor oficiale de la Londra nătăţii celor patru tineri i
ia City împotriva reînvierii militarismului japonez, împotriva alianţei militare jopono-americane ha 11-uIui la „est de Suez” . deră că menţinerea strategiei stituirea sa, federiţia se zba­ după ce Ie va fi prezentai ra­ esle excelentă.
şi a existentei bazelor militare americane pe teritoriul japonez. Dar, dacă lordul Carrinqlon britanice la „csl de Suez'" este te Inlr-o criză de profunzime, portul asupra „m isiunii Luce".
In fotografie : Aspect de la ciocnirile dintre demonstranţi şî poliţie la Niigata City. avea de prezentat ţărilor pe ca­ depăşită de noile rea’ităti mon­
re le-a vizitat o propunere con­ diale şi o elichelează drept o fără să reprezinte nici pe de­
cretă, respectiv realizarea unui nostalgie absurdă pentru un parte o uniune reală. In condi­ SABINA BONDOC
Redacţia |1 administraţia ziarului t Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 12317 fl 11275. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44065