Page 57 - Drumul_socialismului_1970_09

PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !
\

m Lucrările sesiunii Adu­
\
\ nării Generale a O.N.U. |

m Vizita delegaţiei M.A.N. j

a României în R.P. Bulgaria 1
s
! mRemaniere guvernamen- |

tală în Congo (Kinshasa) f
!
ORBAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. Şl AL GONSIUULUI POPULAR JUDEŢEAN m Schimbare de guvern şi I
I stare excepţională în Iordania |

ANUL XXII. Nr. 48B1 JOI 17 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Fructificarea intensă a rezervelor interne = Intîlnirea tovarăşului

- sursa inepuizabila a creştem economice NICOLAE CEAUŞESCU

Rezervele inlerne constituie nalizăm cincinalul, putem spu­ trelor abatajelor care să uşu­ metode a crescut de la 9.2 la cu cadre din învăţămîn-
o abundenţă de posibilităţi ne că mare parte din succese­ reze evacuarea şi să împiedi­ sută în 196.1 la 25,5 la sulă în
pentru creşterea economică si le noastre din această perioa­ ce pierderile de minereu in­ acest an. Concomitent cu a­
perfecţionarea aclivitătii de dă se datorează tocmai modu­ troducerea de procedee de ceastă acţiune, a luat amploa­
ansamblu a iiecărei întreprin­ lui în care conducerea între­ susţinere simplificate dar mai re mecanizarea unor operaţii tul economic superior
deri. Această realitate genera­ prinderii, specialiştii, masa do eficace — st îl pi metalici, ban­ orele de volum şi pondere
lă a economiei naţionale este salariaţi, sub conducerea or­ daje din prefabricate de beton mare menile să reducă efor­
puternic relevată şi In cuvân­ ganizaţiei de partid, au reu­ etr. — au fost sau sînt pe tul fizic al m uncitorilor si în
tarea tovarăşului Nîcolae şit să mobilizeze în fluxul va- cale de a se generaliza la toa- acelaşi timp să conducă la
Ceauşescu la recenta plenară creşterea gradului de eficien­ şi alţi economişti
a C.C. al P C R., în care se a­ tă economică Dintre acestea
ra ă că ....In toate întreprin­ amintim : mecanizarea trans-
derile există mari rezerve oortuluî pe orizontală prin ¡n*
pentru sporirea producţiei In­ I iroducerca unor locomotiva M iercuri după-amiază. tovo rna-ulîcslă In desfăşurarea in- a| partidului subliniat nece­
dustriale, ridicarea productivi­ M M m m electrice cu acumulatori de răşul Nlcolae Ceauşescu, secre­ văţăm intului economic, au fă­ sitatea pregătirii unor cadre cu
tăţii muncii. îmbunătăţirea ca­ tip ..Barza", construite în ate­ tar qeneral al Partidului Comu­ cut propuneri pentru perfec­ o înaltă calificare profesională,
lită ţii producţiei. reducerea lierele propriL utilizarea tro- nist Român, s-a in tîln it la se­ ţionarea lui în continuare. S-a capabile să dea soluţii oolime
cheltuielilor materiale Şl creş­ liilo r electrice si pneumatice diul CC sl P.C.R., Intr-o con­ subliniat necesitatea ca prcqă- problemelor complexe pe care
terea eficienţei economice", la transportul materialelor pe sfătuire de lucru. cu cadre iirea studenţilor să fie mai mult le ridică producţia întreaqa
iar pentru a încheia în cele lorlficărij intensive resursele te fronturile unde sc pretează. suitori sî in ram.pele puţuri­ didaotice si de conducere în în- legată de practică, să fie pus viată economică a tării să
mai bune condiţlunl ultim ul tehnice, materiale si de mun­ C‘a urmare a măsurilor lua­ lor. folosirea unor perforatoa­ văţămîntu] superior economic un accent sporit pe disciplinele lupte pentru înlăturarea 15 tot
an al cincinalului $i crearea că existente. In condiţiile ofe­ te, productivi! atea lizică în re cu viteză de perforare r i­ si alţi economişti din institu­ moderne privind ştiinţa şi teh­ ceea ce frîncază mersul înainte,
premiselor înfăptuirii cu suc­ rite de specificul zăcămîntu- abataje a crescut fată de anul dicată. mecanizarea manipu­ te de cercetări, ministere $i nica conducerii orqanîzarea să fie nromoloare consecvente
ces a sarcinilor cincinalului lul pe care îl exploatăm în de bază 1965 cu 24 la sută, lărilor In unele depozite de mari întreprinderi. producţiei $î a muncit, calculul ale noului, -ile creşterii eficien­
viitor, trebuie depuse efor­ perioada cincinalului 1966— iar pe total întreprindere s-a mate.rîalp. Economiile realiza­ Au participat tovarăşii Ma­ economic, analiza si prognoza tei economice în toate sectoa­
turi susţinute pentru ca toa­ 1970, organizarea activităţii obţinut o creştere de 17,8 la te pe seama introducerii m ij­ nea Mănescu, Leonte Răutu. economică, prospectarea pieţe­ rele. să se nteorupe de punerea
te aceste rezerve sl posibili­ de producţie a fost puternic sută. Un important pas înain­ loacelor mecanizate sp cîfrea- precum $i Mircea Mallţa. mf- lor etc. S-au făcut totodată pro­ în valoare a tuturor rezervelor,
tăţi să fie fructificate cu ma­ orientată în direcţia creşterii te s-a făcut în direcţia spori­ oistrul lnvăţăm întului. puneri pentru împrospătarea si să orqanizezo în bune condiţii
ximum de folos. productivităţii muncii atîl sub rii productivităţii în metal. In Ing. NICOLAE LUNGU Cu acest prilej şu fost anali­ îmbnqăţiroa cunoştinţelor de activitatea întreprinderilor, a
Colectivul întreprinderii aspectul său fizic cit şi sub acest sens sorolesc că trebuie director tehnic ol I.M, Borza zate — tn lumina Directivelor specialitate prin reciclarea e­ unităţilor de producţie în caîe
noastre a acumulat de-a lun­ aspectul calitativ. Măsuri ca • subliniată si preocuparea deo­ celui de-al X-Iea Conqres al conomiştilor, pentru perfecţio­ lucrează. V orbitorul a relevat,
gul anilor o boqată experien­ reconsiderarea unor scheme sebită acordată experimentării Partidului Comunist Român — narea activităţii cadrelor di­ de asemenea. îndatoririle ce
ţă în acest domeniu. Astăzi, de amplasare a găurilor de Si extinderii unor metode de propuneri privind perfecţiona­ dactice care lucrează 1n tnvă- revin cadrelor didactice din fn-
clnd ne pregătim la iei ca mină. utilizarea atentă a puş­ exploatare de mare randa­ rea lnvăţăm întului economic. tămîntv.l economic. vătămîntul economic si altor
toate celelalte colective să fi­ cării selective, podiri ale vc- ment. Astfel, ponderea acestor Participanţii au înfăţişat rea­ Lulnd cuvlntul la încheierea economişti în analizarea ştiin­
lizările obţinute In u ltim ii ani lucrurilor consfătuirii, tovară­ ţifică a problemelor dezvol­
în dezvoltarea învăţăm intului şul Nicolae Ceauşescu a sub­ tării economiei noastre naţio­
economic din ţara noastră în liniat rolul croscînd al cadre­ nale, In promovarea continuă
a cercetării ştiinţifice econo­
pregătirea cadrelor de specia­
participanţi Şedinfa C om isie; judefene lişti, precum $i sarcinile tot lor didactice 1n formarea v ii­ mice în concordanta cu cerin­
torilor economisii sl a dat in­
ţele mereu crescînde ale pro­
mai Importante ce revin econo­
de sistem atizare mistului în actualul stadiu de dicaţii si recomandări privind gresului societăţii româneşti.
ridicarea pe o treaptă supe­
dezvoltare a economiei naţiona­ rioară a înlrequluî proces de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
activi promovarea doua şedinţă a Comisiei ju ­ »Uluire a comisiilor de sis­ le. V orbitorii au relevat în a­ prpqâlîre a specialiştilor din şi-a exprimat convinqerea că
ieri a avut lo t cea de-a
celaşi timp deficienţele care se
măsurile ce vor fi adoptate în
Secretarul qeneral
economie.
deţene de sistematizare. Lu­ tematizare municipale, oră­ continuare, pe baza dezbateri­
şeneşti sl comunale, Iar ar­
lor, vor contribui la perfecţio­
crările comisiei au îost con­ hitectul Marcel Vasilcscu. narea învăţăm intului economic,
progresului tehnic duse de tovarăşul toachim membru al comisiei, a pre­ Pagina a 8ll-a Tinerelul şi producţia la creşterea rolului si aportu­
Moqa, prim-secretar al Co­
zentat sludlui de sistemati­
lui economiştilor în rezolvarea
m itetului judeţean de par­
Apoi. arh. Ion
Hunedoara.
tid, preşedintele comisiei zare teritorială a judeţului problemelor pe csre le ridică
construcţia societăţii socialiste
In cadrul acestei şedinţe, Constantinescu, secretarul m ultilateral dezvoltate tn pa­
Inovatorii, oceşli neobosiţi căutători ol noului. îjî inginerul Mlrcea Ramba. comisiei, a prezentai ele­ Da la cititori la tria noastră.
aduc on de an o contribuţie toi moi substanţială Io pro­ vicepreşedinte al Comitetu­ mentele de temă pentru hei energii umane in
movarea progresului tehnic în toate întreprinderile din ju­ lui executiv al Consiliului reactualizarea schiţei de sis­ redacţie...
deţul nostru Ei demonstrează capacitatea oamenilor, in. popular judeţean, vicepre­ tematizare a m unicipiului
şedinte al comisiei, a pre­
diferent de profesie, specialitate ji domeniu de activitate, zentat o Informare asupra Deva. ...De Sa redacţie
de o depăşi oria restrînsă o preocupărilor strict profesio­ desfăşurării activităţii Comi­ Comisia a adoptat măsuri perimetrul industrial
nale, de serviciu, o sorcinilor individuale şi ajungerea lo siei judptene de sistemati­ corespunzătoare pentru ac­ fa cititori
nivelul de înţelegere superioara a intereselor majore ale zare şl a modului de con- tivitatea de viitor
colectivităţii din care fac parte, ale societăţii. Mişcarea ino­ Fabrica de illlp l hid ra u lici din m aţlna la care lucre o iâ sini sti­ ÎELEX
vatorilor roţionalizotorilor creează largi posibilităţi de ma­ Vulcan nu ne-o p rile ju it revelaţia vuita sule de pistoane pentru stîlpi
nifestare o spiritului inventiv, creator, de înaltă responsabi­ unei întreprinderi mari, a ţa Cum, h id ra u lici.
obişnuit, întîlnim In Valea Jiului - Dumneavoastră le-aţi confec­
litate sociolă si umană. Fabrica de a ld , care mai ţionat 4 1
Activitatea desfăşurată de sindicate in acest domeniu poartă încă ecoul prem ierei indus­ - Do. Am re o liio l SOI) do bucăţi
se caracterizează printr-o continuă perfecţionare şî diver­ Producţie supli­ triale, e o unitate mică. Dar, ca in 2 500 de minute. înaintea pis- REUNIUNE )
profil, e unică in ţa ră . S-a născut
toanelor am confecţionat b olţu ri e­
sificare o formelor şi metodelor folosite pentru stimularea din necesităţile m odernizării c- lastice, tot pentru slilp i Am rco- ŞTIINŢIFICA \
iniţiativei creatoare o maselor, atrogereo in activitatea de mentară de mase dîncurilor de cărbune, din cerinţo liio t 12 000 de bucăţi in 10 000 de INTERNAŢIONALA l
inovaţii a unui număr sporit de muncitori, tehnicieni, maiştri, de a face munca m inerului mor minute. succesele fa hotelul „Inlernallo- 1
spornică, mai productivă.
- Vă ra po rta ţi mereu
ingineri şi alţi specialişti şi orientarea activităţii acestora lastice — Am tră it bucuria inaugurării muncii la m inute 9 nai" din Mamaia s-au '
spre soluţionarea problemelor principale pe care le ridică fa b ricii cu patru luni mai devreme - Da. Ctnd te întreci cu m inu­ deschis miercuri dtml- \
$i om <onlec(ional in această pa
perfecţionarea producţiei în fiecare întreprindere şî sector O peratorii chimiştj din codiul tioadă circa 3 000 de s lilp i h id ra u ­ tele, simţ! că munceşti, adică te neaU lucrările Conlerln- [
soctorplui de mose plastic« ol dăruieşti acestei munci. Eu lucrer lei anqlo-românc „M afe- ’
de activitate. F.C. O ra ţie ocfioneoTÓ eu re ta l­ lici pentru a ba taje le V ăii Jiului şî in meserie de 4 ani. Nu mi-e ru­
In scopul antrenării tuturor cercurilor înovotorilor lo íate bune in d ire c to u tilliá n i chior pentru Tebea, Fi Ir paşti* de tine să spun ca am plecat de la mallca în arheologie şl
intensive a copac¡tá(ila> de pro­ Pădure... Am început munca cu mătură. M-am ca lifico t şi ocum Ştiinţele istorice", re­
desfăşurarea unei activităţi cît moi rodnice, Biroul executiv ducţie. Prin lolo u re a m atriţelor cinci strungari, 3 lăcătuşi ţi 7 simt că munco mă răsplâteţle, imi
ol Consiliului judeţean al sindicatelor o iniţiat unele acţi­ cu un număr ip o rit de cuiburi, m uncitori n e co lifica ti. Acum colec­ dăruieşte bucuriile dc fiocare ti. uniune ştiinţifică Inter­
Corol
Nu ştim dacă strungorii
uni care ou ca obiectiv creşterea numărului de invenţii, aprovnionarea ritm ică cu m ate­ tivul nostru numără 140 da sala­ N a flf. Constantin Dascăl, Aleodor naţională, organizată <je
ria ţi. In lin a l vam ojunge Io peste
inovaţii şi raţionalizări propuse şi aplicate în termen ; spo­ rie prim ă şi întreţinerea în 300. Aş vreo Insă să a răt - sub S ă lâ jo i, fre ioru l Petre Moraru, lă ­ Academia Republicii So­
permanentă store de luncţionore a
rirea eficienţei lor economice şl realizarea de inovaţii care m ă lin ilo r de inje cţie te prelu­ lin ia tă Inginerul Solronle Sirbu, cătuşii Aurel lonescu, N icolae Stoic cialiste România tn co­
şeful fo b ricii - că 90 la sulă d in ­
să contribuie Io creşterea producţiei şi o parametrilor ca­ crează film e cant! lă ţi luplim en- tre ta la r rafii noştri sînt lin o rl. Ne sau sudorul Constantin Turcu ou laborare cu Royal So­
tare de mose p lo itice . numărot m inutele — aşa cum toce
litativi şi competitivi oi produselor ; reducerea consumurilor Pe această cale, in prim o ju- putem numi, aşadar, un colectiv M afia Lupa — atunci cînd au rea­ ciety din Londra, cu par-
de materii prime şi materiale. m âtole o acestei luni s-au reoli- tinâr. M ajo rita te a au provenit din lizat succesele despro core se vor­ llciparea -Societăţii de l
io t peste prevederi 10 tone re­ şcolile prafesianole de la Petro­ beşte cu m indrie la conducerea fo ­
Pentru o - s i oduce contribuţia Io traducerea in viaţă pere industriale, navete şl bunuri şani şl Lupenl, o pane se califica bricii, dar ştim că piesele ieşite $l‘Inte matemallce si a 1
a angajamentului luat de plenoro Consiliului Central ol de larg consum din mase plas­ a ici, la locul de muncă. Avem de sub m lin ile lor tinere poartă Asociaţiei oamenilor de î
cursuri de scurtă durată, de la 6
1J G 5 R , privind realizarea în acest on o cel puţin 1 miliard tice Cu această depăşire produc­ ■a 6 luni. Cu aceşti tineri om rea amprenta hărniciei, d ăru irii. Şi res­ Silinţă din România. \
p o n sa b ilită ţii
a-
ţia suplim entară de mose p la sti­
lor.
autorilor
lei economii pe seama oplicării în producţie o invenţiilor, ce obţinută în acest on se apro­ li io t prim ele succese ceostă responsabilitate profesională Conferinţa osie prima l
Interesul faţă de muncă, de me­
inovaţii'or si raţionaliză'ilor, inovatorii din judeţul nostru pie de 450 tone. Resultóle sim i­ serie, de preocupările cotidiene, a fost cişlig o lâ acolo, lingă m a­ manifestare $llln|ilică pe :
lare te obţin «i. in sectorul de şinile de o le io t sau fre iot, lingă
şi-ou propus 50 obţină economii de 35 milioane lei. cerute de însoţi disciplina de pro­ această temă. La lucrări )
pigm enţi m etalici unde re a liiâ ri- strunguri sou aparate de sudură
le peste plan depăşesc S0 tone ducţie, îţi croieşte, in rindul tine Rocerdoreo acestei mici, dor im­ participă aproxim ativ 100 l
rîIar de la fabrica din Vulcan, un
Ing. 10AN ALBU de la începutul anului |l pînâ a ­ perim etru tot mal larg. Ia r dacă portante u n ită ţi lo circuitul de oameni de ştilntă, sa- «
membru în Biroul executiv ol cum. in hala cu strunguri, fre ie. maşini economie presupune şi va lo rifica ­ vanţl de renume atît din 1
Do tem arcot că lo F C. Orăş- rea unor noi energii umane in pe­
Consiliului judeţean al tie, creftoreo producţiei chimice do rectificat sou o le io t în tiln e ţh rim etrul in d u stria liză rii V a lo rifica ­ cele două lărl organiza- ţ
sindicatelor pe team a u tlliiâ rii mai bune. numoi chipuri tinere poţi oveâ, to ­ rea a începui. S< dă roade pentru (oare cît $1 din Franţa, 1
tuşi, certitudinea — cum spune in ­
eitensive şi intensivo a copaci* C.S. Hunedoara. Aspect din imensele hale ale laminorului ginerul loa n Cristeo, şeful comisiei că m aterialul foee porte din gene- Dalla. S.U.A. $1 R.F. a )
to ţilo r productive, constituie unul ro ţio nouă, crescută sub semnul
din p rin cip a lii factori care au de 750 mm. Ţaglele ieşite dintre cajele laminorului tăiate la di­ prefeslenole din cadrul com itetului muncii, al dlseipllnel el. Germaniei. \
U.7.C. - că sînt m uncitori de nă­
(Continuare in p a g . o 2 -a ) condus Io reaOtorea unui sper mensiuni optime de o foarfecă automată cu comandă electro­ In cuvfntu! de deschi­
de aproope fi m ilioane lei pro­ nică sînt dirijate pe căile cu role pe paturile de răcire. Da aici dejde. oameni de ba>ă chiar. dere, acad. Şerhan Ţl-
ducţie morfâ vindulă |l încasată M arla lu p a « freter. A lături de LUCIA LICIU
In o c e jt on. ele iau drumul laminoarelor lini soare. telca. vicepreşedinte al
Academiei, a subliniat
Importanţa acestei re­
uniuni ştiinţifice, arătînd
că ea este o expresie vie )
*-a ea osie o expresie vie
a m odificărilor petrecute f
ANIMALELE NU SE POT HRĂNI CU CIFRE, Ştiinţelor, este efectul
slrucfura generală
în slrucfura generală a ^
noilor relaţii Inferdisct-
ptlnare. !
1
CI CU FURAJE REALMENTE ASIGURATE ! SÂPTAMÎNA
TEATRELOR
DE PĂPUŞI
Intre 17 $1 23 septem­
brie are loc la Constan­
Una din acţiunile aflate în perioada de stabulaţîe anima­ lor tehnice de la C.A.P. Boz si obligaţiilor contractuale? Nici facă numai cu mijloace meca­ ta — gazdă fiind teatrul
actualitate care au un rol de­ lele nu au asigurate nici pe de­ Bretea Mureşană unde, în a­ realizările cooperatorilor din nizate. Or, acest lucru nu este de păpuşi din localitate
terminant asupra îndeplinirii parte raţii corespunzătoare dc ceste zile, se lucrează intens Unirea. Sarmizegetusa $i Boşo- posibil deoarece tractoarele — cea de a doua ediţie
indicatorilor de plan tn sectorul producţie. cu combinele de siloz. rod nu reflecta posibilităţile sînt concentrate la executarea a ..Săptămînli teatrelor
zootehnic, este Insilozarea fu­ De$i cantitatea de siloz i.to­ Pe total judeţ, însă. în coo­ existente, unităţile respective arăturilor si pregătirea terenu­ de păpuşi", propunîndu-sl
rajelor. Firesc era ca din ne­ ni f î c a t ă se poate realiza cu perativele agricole la capito­ avînd însilozate cantităţi ne­ lui pentru însămînţările de o confruntare a realiză­
ajunsurile manifestate în .anii destulă uşurinţă, existînd su­ lul însilozări nu s-au înregis­ glijabile de furaje în raport cu toamnă. Iată de ce sinqura so­ rilo r artistice în domeniul
trecuţi să se traqă maximum ficiente resurse de nutreţuri, trat nici 4 000 tone nutreţuri necesităţile. luţie în vederea ieşirii din im­ teatrului dc păpuşi, sti­
de învăţăminte, astfel încîl în acţiunea de însilozare a rămas ceea ce ridică serioase semne O totală lipsă de preocupare pas este trecerea Imediată !a mularea creaţiei drama­
fiecare unitate agricolă, toate la periferia preocupărilor dc de întrebare în legătură cu Si interes pentru -a acoperi de­ recoltatul manual al furajelor tice ş| a măiestriei pro­
resursele de nutreţuri suculen­ sezon în multe unităţi coope­ modul de organizare $i desfă­ ficitul din balanţa furajeră se Sl punerea în funcţie a tocăto­ fesionale păpuşăreşti.
te ce se pretează a fj conserva­ ratiste, O imaqine clară asupri şurare a acţiunii amintite. intîlneste la cooperativele a- rilor existente în unîlătî. Tot­ Programul săptămînii
te prin însilozare să ia calea posibilităţilor de care dispun Există un mare număr de coo­ qricole din Banpotoc, Bîrsău odată se Impune ca din partea mai cuprinde un simpo­
silozurilor. cooperativele aqrîcole în vede­ perative aqricole unde. cu Roşcanî, Răduleştî, Teiu, Bre- cadrelor de la organele agrico­ zion cu tema „Modern şl
In legătură cu asigurarea fu­ rea îndeplinirii sarcinii m ini­ toate că în planurile de produc­ 'ea Şiroiului, Livadia si aIlele le judeţene, care au fost re­ modernism în teatrul de
rajelor suculente — nutreţul me stabilite ne-o oferă coope­ ţie s-a prevăzut să se asiqure unde însilozarea se aăseşte partizate cu răspunderi si sar­ Păpuşi", susţinut de ar-
de bază pentru sporirea produc­ rativele aqricole din Simcria sute de tone de nutreţuri sucu­ abia în faza de... intenţii. In cini precise pe unităţi, să exis- lişli îruntaşi, dramaturgi,
ţiei de lapte — se constată o Foit. Sîntandrei. Deva, Ha|eri lente, pînă la jumătatea lunii timp ce resurse de ordinul su­ fe o preocupare mai susţinută cronicari efc. şl o expo­
scrie de anomalii încă din faza 'i altele. La fiecare din unită- septembrie nu s-a schiţat nici lelor de tone de furaje sucu­ ponlru huna organizare a mun­ ziţie de scenografic care
de întocmire a planurilor. Ast­ |!e amintite s-au însiloz.at un qost la însilozări. Isi în­ lente se deprecisză în cimp. cii fn C.A.P. si urmărirea mo­ ' ’a reuni folografli color
fel, de$i se cunoaşte că în coo­ oină la Incepulul acestei siîp- chipuie oare preşedinţii, ingi­ iar cuţitele tocătorilor rugi­ dulul cum se desfăşoară toate §1 păpuşi provenind din
perativele aqrîcole necesarul la lămîni cile 200*350 tone fu nerii şeii $i $efii fermelor zoo­ nesc, la C A P. Bîrcea Mică. Ră- acţiunile de sezon în agricul­ cele mai recente spccta- \
sorlim cnlul respectiv depăşeş­ i a jo. S-au conservat prin pro­ tehnice de la C.A.P. Riu Alb ciuleşti. Sirbi, Bărăşti, Batiz — cole, fn ultimele zile ale l
Calitatea reviziilor si reparaţiilor determină in măsură ho- te potrivii, cerinţelor une; hră­ cedeul respectiv amestecuri de Totestj si Sîntămăria-Orlca că să amintim doar cîteva unităţi tură, $tiuţ fiind că animalele acestei confruntări va fi
tăritoare folosirea cu randament maxim pe şantiere a maşinilor ni r i raţionale si echilibrate a diferite ierburi, trifoliene, po­ prin h r «"în i r ca animalelor nu­ s-a aninat în mod nepermîs nu pot fl hrănite cu cifrele în­ orqanîzal. de asemenea,
şi utilajelor de construcţie Cunoscind acest lucru, mecanicul animalelor cantitatea de 50 000 rumb, mohor, precum si res­ mai cu libroasc şi grosiere se începerea insilozărîi. scrise în planuri cl cu cantită­ un seminar cu cadrele
Iosif Petric de la I P S P. Deva depune strâdonii pentru o exe­ tone. s-a prevăzut să fie In- turi vegetale do la grădinile de vor putea obţine producţii de Rezultatele total ncsatisiăcă- ţile de furaje realmente asigu­ artistice şi de specialita­
cuta numai reparaţii de calitate. silozate mai puţin de 15 000 to­ legume. Merită, dc asemenea, lapte mulţumitoare, care să loare ¡si "găsesc explicaţia în rate fn îlecare cooperativă a- te din tealrcle de păpuşi.
Foto : N. GHENA ne furaje. Este lesne de înţeles evidenţiată nreocuparea consi­ permilă recuperarea restanţe­ faptul că în multe unităţi se
că în astfel da condiţii pentru liilo r de conducere ţi a cadre- lor «1 onorarea Integrală * aşteaptă ca lnsllozatui să se grlcolă-