Page 58 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © tir. 48 Bl Q JOI 17 SEPTEMBRIE 1870

4 D i A ! Prin munca patrlo-

! tică a cetăţenilor
N T O Ï Û E Â U N A i
I Lucrări în valoare
i
D E O A N E N ! de peste 7,5

milioane Iei
Secretarul com itetului do tea producţiei*. Apoi. s-au brigadierii să capete un con­
partid al E.M. Petrlla. Ingi­ purtat discuţii cu masa la rg i tinui de îldlcare a calificări! Cetă|enll oraşului Brad au
nerul Io&n Chorecheg, prezintă de salariaţi. De fapt, vreau s i profesionale. In cadrul el s-eu ; realizat tn acest an tmpor-
două c ifre i 0 031 ton» cftrbu* spun. discuţiile cu oamenii re ­ dezbăluţ. de exemplu, organi­ ! tante lucrări cu caracter e-
ne peste plan |cu 1 000 tone zo lvi problemele. Comitatul zarea lucrului In abataje In dltllar-gospodăresc şl aou-
a fost depăşit deja anqejamen- nostru de partid, sindicatul, contextul perfecţionării orga­ mc •. construcţii, reparaţii şl
tul anual) şl 415 kg de cărbu­ organizaţia U.T.C., comitetul nizării producţiei şi a muncii, întreţineri de drum uri şl tro-
ne P» po5t in plus la produc­ de dlresile exali oamenilor căile de reducere a consumu­ luare, ¿menajarea de noi zo­
tivitate pe luna august ta n i­ concret care este slluetla la lui do Jemn de mină, respon­ ne şl spaţii verzi, îndiguiri
vel de exploatare. un moment dat şl ce măsuri sabilitatea brlqadierulul In şl taluzârl pe maiurlle Crl-
— Cum ou Intervenit orga­ se preconizează a se lua. Oa­ crearea unea preocupări de şulul Alb. plantarea de llorl,
nizaţiile de partid, peartiu mo­ menii ne Înţeleg, vin cu pro­ masă pentru respectarea nor­ trandafiri şl pomi ornamen­
bilizarea colectivului do (mun­ puneri şi se mobilizează. melor de tehnică a securităţii tali, amenajarea unei baze
citori. ingineri şl tehnicieni la muncii şl altele. . sportive ş| altele. Prin lu-
realizarea Jnelnle de termon a — Comitetul de parlld ore, crărlle efectuata el au reu-
angalamentelor anuale? deslqur, tn permanentă tn ve­ j 91( să dea un aspect cit mal
— Organizaţii!® noastre de V ia fa dere evidenţierea unor oa­ = plăcui oraşului lor. A lt! ora-
partid Intervin 1q permanenta. meni care fac lucruri deose­ J Ş»l vecb| cil şl col nou au
Comuniştii stnt aceia care Inl- de parted bite ? j anim un aspect estellc plă-
ttazfi (I apoi Jntretln climatul — Da, avem asemenea oa­ | cui, datorită In special cură­
de emulaţie generali, de c iu ­ meni şl le evidenţiem succe­ ! ţenlel permanente ce exlslă
turi şl de eforturi pentru rea- sele. De pildă, brigada de mi­ \ pretutindeni, cil şl număru­
U zar ea sarcinilor de plan |1 Dovada ‘ fje-am făcut planul neri condusă de Costlcă M |- Ce ascunde intre filele sale acest abecedar V I Deoca mdatâ, poze faimoase. Dar vor veni fi zile cînd eleva lui mare de flori care împo­
a angajamentelor. In Iulie. Iar ta luna august, trea. membru de partid, ş| cea de 6 ani de la Şcoala generală Dr. Petru Groza din Deva, surprinsă de fotoreporterul nostru Virgil Onoiu, vo pătrunde taine­ dobesc balcoanele blocurilor
Stăm bine aram cu activita­ pentru prima dală. toate cele condusă de M ihal TJgăleru. le literelor, cuvintelor...
tea economică. Vreau a i apun trei zone de producţie ale ml- nemembru de parlld. au rea­ şl ferestrele caselor, curţile
c i am realizat pesta 1.1 m llt- n d şi-au realizat ritm ic sar­ lizat — după părerea mea — Imobilelor, străzile şl cartie­
oane de lei beneficii supli­ cinile. o performanţă ta m inerii, adi­ rele.
mentare. al căror principal Iz­ Luna trecură am avut şl ua că o viteză lunară de avansa­ I Valoarea totală a lucrărl-
vor este Îmbn»&t8tlrea caîltB- necaz — o avarie la puţul re tn abatajele In trepte răs­ IM apartamente Fructificarea intensă lor executate prin munca
tfl cărbunelui. Peeta 700 000 central de «xtracţle. Normal, turnate, cu tăiere din ciocanul i patriotică a cetăţenilor se
lei din aceste beneJJcdf 1n plus schimbarea funiei dura cel de abataj, de peste 70 metri i ridică la 7 582 800 lei.
se deflorează reducerii conţi­ puţin 3 schimburi. Tovarăşii linia ri. j faţă de I 797 000 |el ctl a
nutului de cannşl şl de um i­ din comitetul da partid au dis­ — Gtadurl de viito r ? pentru siderurgişti : fost angajamentul anual, re-
ditate. C heltuielile 1a 1 000 lei cutat cu lăcătuşii din echipa — Comitelui de partid m ili­ a rezervelor interne | venind pc cap de locuitor
producţie m a rii au fost redu­ de întreţinere a tovarăşului tează pentru ca, pînă la «Ur­ lucrări fn valoare de peste
se cu pesta 0 lei. Nicolae T erentlci şl cu cel situl anului, să extraqcm peste Za ziua de 14 septembrie, cu o zl înainte de terme­ ! 460 lei.
Dar nu am mers liniar. Am din echipa de control a puţu­ plan 12— 15 000 tone huilă ne­ nul prevăzut tn grafic, an fost recepţionate şl date tn
avut şl mal avem probleme. rilo r condusă de tovarăşul tă, beneficiile suplimentare să folosinţă beneficiarului două blocuri cu 80 de aparta­ depozitele de suprafaţă, auto-
In luna Iulie', de p lld i, am a­ foan Penu. Rezultatul ' funia depăşească 2 milioane de lei, mente. V iito rii locatari sfnt salariaţi al Combinatului mallzarea funcţionării unor u-
vut o altuatle foarte critică. a fost schimbata Initi-un sin­ Iar cheltuielile la I 000 tel siderurgic Hunedoara. tllaje cum stnl pompele şl
Eram, dupfl prim ele d o u i de­ gur schimb şt s-a recuperat producţie marfă să fie reduse m m m m m ventilatoarele pentru subte­ Concursul
cade, cu fl 800 tone de cărbu­ în acest fel o producţie de cu peste 10 lei. In­ Constructorii de locuinţe de la I.C.S. Hunedoara au ran, Introducerea de noi me­
Ne ctfndlm să ajutăm,
ne sub plan. Cum au acţionat pesîe 2 000 tone de cărbune. tr-un fel, şl mina Lonea 6ă construit şl dat tn folosinţă, de Ia începutul anului şl tode de exploatare, optimiza­
organizaţiile de partid ? In La mina noaatrS a-a încetă­ pînă acum, un număr de 350 de apartamente, din cele ză In acest an la 2.3 milioane rea unor procese tehnologice pompierilor
toate adunările generale alo ţenit „Ziua brigadierului". Ea iasă din necaz cu drea 10 000 804 pe care trebuie să Ie termine pînă la sffrşltul anului. lei, media economiilor anuale In subteran şl fa suprafaţă. A-
organ I zaţ III or de bazd din zo­ are loc o dală pe lună. Comi­ tone de cărbune... De remorcat este faptul că predarea apartamentelor se obţinute pe această cale pe cestc proqrame prevăd de pe Cu ocazia Zilei pompieri­
nele productive a-a dezbătut tetul de partid este preocupat Interviu consemnat de află tn grafic. Intreq cincinalul fiind dc 1.2 acum măsuri, dintre care une­ lor. pe stadionul din Deva
tema • „Ce locem ca rltmdetta- pentru ca eoeasIH Jntîlnlre cu I. MlRZA milioane ileJ. le nu au mai fost aplicate In j s-au desfăşurat concursuri
Un aspect pozMIv este şl cadrul întreprinderii, şl care I profesionale ale form aţiilor
faptul efl în cadrul Întreprin­ vor aduce o Însemnată contri­ j civile de pază contra Incen-
derii s-au rezolvat unele pro­ b u ie la ridicarea nivelului i dlltor. din localităţi $1 o-
bleme care privesc activitatea
Ferme pentru participanţi activi de ansamblu şi care, direct de productivitate prin uşura­ | blectlve. Au parHdnat for-
rea muncii şl prin economisi­
j maţllle din Bretea Română.
INOVATORII — 6su Indirect, şi-au adu6 apor­ rea de timp de muncă.
producerea tul la îmbunătăţirea unor in­ Studiile do organizare şllln- ! Haţeg. Rrad, lila . Geoaalu,
J CrUtur. P.M
Petrlla, P M.
dicatori tehnico-economlcl. Pe ţifică vor întregi tn perioade­ | l onea. I.M. Barza. C S.H.,
seminţelor la promovarea progresului tehnic această linie se înscrie nor­ Dreocupări. Penlru anul 197) j U.M.M.R. Sîmerla etc.
acestor
le ce urmează sfera
marea personalului lehnieo-ad-
D upi o întrecere dîrză ra­
Cunosclnd rolul determi­ m lnfstrativ care a condus la am preconizat mărirea bazei re a durat mal multe ore,
nant P® care tl are a l­ diminuarea numerică a aces­ de m aleili prime printr-o mai P® Ioni? tntît s-a clasat for-
tuia. îmbunătăţirea sistemului
intata asupra aoartel pro­ Informaţional care a permis judicioasă plasare a lucrărilor j maţla din Brelea Română.
ducţiei agricole, Ia nceasti Este do reţinut In această pri­ ot(t slndloat -or d t şl conduceri­ şt obţinerea de rezultata şl mal eliminarea verlqllor Interme­ geologice precum şi prin atra- | Io n ii doi. cea din lila. lecui
toamnă la cooperaţi vele a- vinţă, contribuţia deosebită o- lor întreprinderilor, care nu au mari este necesar ca sindica­ diare apropiind conducerea aerea In circuitul de exploa­ { HI, epa din Genanln evlden-
grlcole din Deva, Vatdeţ şl dusă Io realizarea acestor eco­ manifestat preocuparea cuvenită tele, folosind forme variate de do locurile de producţie, r- tare a zonelor adiacente ză- j tllndu-se tn mort rteoseMt
Geoaglu 6e vor crea ferme nomii de către Inovatorii de la pentru popularizarea temelor şl propagandă şl agitaţie, să popu­ pllcarea calculului mecanogra­ cămlnlulu! Barza. Conducerea : Petru Maxim. Kopetl T.edls-
specializate pentru produ­ C. S. Hunedoara, U. V. Călcm, atragerea colectivelor do Inova­ larizeze pe scară largă experien­ fíe la stabilirea ctştlgurilor Întreprinderii va urmări opti­ : Iau. Pomolllu Vptconţ. tasll
cerea nnel părţi însemnai« O activitate rodnică ou des­ Centrala minereurilor neferoat« tori lo abordarea şl soluţiona­ ţa pozitivă In activitatea de Ino­ oervtru o parte din personalul mizarea raportului dintre | TasISu j| alţii. Dintre for-
din materialul necesar tnsă- făşurat In oceostâ privinţă co­ Deva. Centrala cărbunelui Petro­ rea lor. vaţii, să combată orice tărăgă­ muncitoresc sl tehnlco-admi- muncitorii direct productivi şl j matllle care fsl rtpsfăsoară
m taţărll cerealelor pâloase. mitetele sindicale municipale şani, Fobrlco chimică Orăştle |l Sindicatelor II s-a dat drep­ nare $1 monliestore de birocra­ nlstrativ, măsură care a con­ personalul auxiliar, extinderea j arllvllalea In rartrnl oblec-
Se preconizează ca llecărel Hunedoara şl Petroşani, precum multe alte întreprinderi. tul prin lege de a exercita con­ tism în rezolvarea unor propu­ dus la înlălmarea unor cauze acordului qlobal la lucrările j flvelor. mal bune s-an rto-
ferme să 1 se atribuie peste şl comitetele sindicatelor de lo Aetlvltateo şl rezultatele obţi­ trolul obştesc In octlvJtoteo de neri şl aplicarea Inovaţiilor, să generatoare de paqube mate­ ce se execută pe bază de pro­ I vedlf cele d*» U F M, T n­
300 ha teren care vor II cul­ l.C.S. Hunedoara, C. S. Hune­ nute pînă acum în domeniul Ino- Inovaţii. Dar se constată că nu facă tot ce le stă In putinţa pen­ riale cit şl la degrevarea P e r­ iect, creşterea vitezelor de ! nea. C S H. II, If.M.M.R. Sl­
tivate cn seminţe din soluri doara, I. M. Hunadoaro, Fabri­ voţîllor pot fl apreciata ca po­ pesta tot »Indicate!» se folosesc tru extinderea şl generalizarea sonalului operativ de o 6erie înaintare, perfecţionarea teh­ ! merla. care an ocupat tn a-
cu potenţial biologic ridicat ca chimică Orăştle. U U M. Pe­ zitive. Cu toate acestea trebuie de acest drept. Numai aşa se Iniţiativelor valoroase. împreună de lucrări administrative mâ- nologiilor de prelucrare a mi­ | ceasta ordine primele locuri.
troşani. Datorită preocupării mal să arătăm că mal slnt încă mul­ explică de ce unele dintre ele cu comitetele de direcţie ele rlndu-se astfel timpul pentru nereului şl altele. In vederea ; Tot n i această ocazie au
reducerii preţului de cost ur­
Intense o slndlcotelor pentru te lucruri de făcut pentru lărgi­ nu controlează cum şint respec­ trebuie să militeze pentru lăr­ conducerea şl coordonarea mărim cu atenţie diminuarea ; fosf decernate drapele rte
Un nou îndrumarea şl urmărirea activi­ rea şl dezvoltarea mişcării de tata termenele de rezolvare a girea şl dezvoltarea mişcării de producllcl. consumurilor specifice. recu­ i form alii fruntaşe, form aM i^r
tăţii cercurilor şl colectivelor de
Inovaţii şl valorificarea mal ra­
Petrlla şl a romnnei
propunerilor de Inovaţii, reali­
inovaţii, atrâglnd şl ontrenînd in
P.M
Ansamblul măsurilor
luate,
Inovatori, organizorea de con­ pidă a tuturor propunerilor va­ zarea proiectelor de execuţie şl această activitate tot mol mulţi analiza amănunţită a potenţia­ perarea şi valorificarea deşeu­ Râdă. Iar celei din Dohra,
rilor precum şl reducerea im­
„record“ al sfătuiri şl schimburi de expe­ loroase. Sint întreprinderi ca : a prototipurilor, cum sînt sta­ oameni al muncii. Există toate lului existent şi stabilirea mo­ portului. drapelul de veehlme
rienţă între cabinetele tehnice,
E. M.
Urlconl,
I. P.
Bîroea,
cercurile |l colectivele de ino­ U.M.M.R. Slmerlo, Fabrica .V i­ bilite şl atribuite recompensele, posibilităţile pentru ca Inovatorii dalităţilor de punere a lor In Considerăm că măsurile În­ Maior C. COJOCARU
nu cer conducerilor întreprinde­
din Judeţul nostru sâ-şî oducâ
anul
valoare asiqură pentru
poştei din Deva j vatori, popularizarea largă a dra" Orăştle, I. I. Alimentară rilor să Informeze adunările ge­ o contribuţie şl mai activă la 1970 realizarea inteqrală s treprinse plnă 1n prezent, pre­
cum si cele tn fază de elabo­
experienţei pozitive, a rezultatelor
obţinute în muncă, desfăşurareo Deva, l.l L. Brad f.a. unde nu nerale ale salariaţilor despre ac­ progresul continuu al tehnici!, la sarcinilor de plan şi angaja­ rare asigură condiţiile favora­
s-o rezolvat nld o temă
din
Un nou „record" ţn mate- ¡ tivitatea şl rezultotele din ocest îndeplinirea cu succes a sarcini­ mentelor. In sprijinul acestei bile realizării exemplare a Pronoexpres
! rle de dlluzare a presei a j unei propagande tehnice şl de cele cuprinse fa planul tematic. domeniu. lor puse de partid tn faţa Indus­ afirm aţii vin In prim ul rînd sarcinilor stabilite pentru a­
fost stabilit do către oficiul ¡ Informare operative asupra celor Această «Ituaţta «e dotoreşta Pentru îmbunătăţirea activităţii triei. rezultatele pozitive obţinute cest ultim an al cincinalului R otultotel« concur iu fu) din »6 i«o-
poştal a? m unicipiului Deva. j mol noi reollzăd In cele mal oe cele 8 luni. In această pe­ şl ne vor permite să păşim cu * te m b rl* om. i
In prima zl de „concurs", j diverse domenii ale tehnicii, atît rioadă producţia de minereu încredere la înfăptuirea ru E atrogtrno I i » . S l, ?7. 2, 4?, JO.
: simbălă 12 septembrie a c., ’ In ţară cît şl peste hotare, s-a a fost realizată 1n proporţie Fond do pram ll ; J4Í072 fel.
E itrogeroa o II o :
; ziarele au străbătut cil ma­ Ojuns Io o creştere simţitoare a de 105,2 la sută. ¡ar producţia succes a prevederilor prim u­ J9. 22. 7. 44. 34, 33, 6. 38,
I şina dlslan|a de la poştă şl j numărului Inovatorilor, o propu­ de metal tn proporţie de 100.7 lui an din viitorul cincinal. Fond da prem ii i 303 376 lei.
* pînă la chioşcul <lc difuzare i nerilor făcute şl aplicate şl la la sută. Am obţinut de ase­
| a presei de lingă liceul De- j creşterea substanţială o eficien­ menea o reducere cu 45,4 lei
j ceba), în timpul „record" de ; ţei acestei activităţi. Astfel, nu­ a cheltuielilor la I 000 lei pro­
: 2 (două) ore. In 13 seplom- j mărul inovatorilor a ajuns Io ducţie marfă şl am realizat e­ întreprinderea judeţeană
j brie, a doua zi de concurs, j 616 foto de 309 în 1969, lor al conomii efective la dotalie In
valoare de aproaDe 3 m ilioa­
I ziarele au străbătui această I inventatorilor de Io 9 la 11. Anul ne lei.
i distantă Intr-o oră şt ]umă- j ocesto ou fost înregistrate peste Preocupările actuale ale co­ balneoclimaterică Deva
j tatc. Distanţa pe care s-a j 350 de propuneri de Inovaţii şl lectivului. ale specialiştilor şl
I desfăşurat concursul este de : oplicote 259. Importar\l este fap­ conducerii Întreprinderii v i­ ANGAJEAZA IMEDIAT i
| aproximativ 200 m. Aşa re- : tul r.ă o dotă cu creşterea nu­ zează sporirea In mai mare
j cord mal rar. Direcţia Jude- mărului Inovaţiilor oplicote în măsură a productivităţii mun­ 8 CABANIERI ;
| ţeană de poşlă şl leleeomu- producţie a sporit foarte mult cii In perspecliva anilor u r­ « RESPONSABIL DE CANTINA IN STAŢIUNEA GEOA-
[ nlcaţll, ţlnlnd seamă de „m e­ eficienţa acestora, ele contribu­ mători. Căile care fac obiectul GIU-BAI ;
i rMele" celor de la carlarea ind nemijlocit Io rezolvarea unor acţiunilor pentru înfăptuirea O MAGAZINER fN STAŢIUNEA GEOAGIU-BA1,
probleme majore ale producţiei.
î presei şl ale tovarăşului acestui obiectiv se referă cu Angajarea se face conform prevederii Legii 22/1970.
i Aurel Vraclu, dirigintele o­ Acest lucru este demonstrat sl deosebire la mecanizarea In Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
: Udului, Ic va acorda recom- de faptul că pe seama aolică- continuare Şl perfecţionarea Informaţii suplimentare la Inspectoratul de personal ol
î pensele cuvenite. Aceasta rii in producţie o inovaţiilor^ şi mecanizării proceselor de I.I.B.C. Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 30, telefon 13525
j ar da satisfacţie ş1 cetăţeni- raţionalizărilor s-au realizot pinâ muncă In subteran şi îa su­ Deva.
j lor care l-au aşteptat pe. acum, pe judeţ, pesta 44 mili­ prafaţă. dlspecerlzarea radio­
[ protagonişti pe linia dc so- oane lei economii postocalcula- telefónica a transportului pe
■ sire — chioşcul de dtluzarea te, îndeplinindu-se cu succes an­ cfill» subterane principale, sis­
j presei. tematizarea şl mecanizarea 1n
gajamentul asumat.
ÎNTREPRINDEREA d e in d u s t r ie l o c a l a d e v a
•Ir. Dr. Pfttru Orova nr. 20
ANGAJEAZA DE URGENŢA
* UN BULDOZERIST.
Salariul asta cel prevăzut de H.C.M. nr. 914 din
nuşie de nori, ld-cofo zărim ttelele. Vînt uf prinde puteri. Pentru LA JUMĂTATEA DRUMULUI 1968 şl H.C.M. nr. 346^1970.
(Umnoie din nr. 4 980)
prima dată de Ia începutul călătoriei observăm un plancton a ­
bundent şi fosforescent. 15 (UNIE. Nu avem vint aproape de Joc. Am desfăcut două Cei Inleretall ie vor prezenta la biroul personal
la 12 15 Carlo (Mauri) ne anunţă că sC schimbă direcţia 29 MAI. La ora 23,00 ne-am trezit Intr-un zgomot de motor sticle de şampanie luate cu noi special pentru a sărbători Jumă­ al întreprinderii.
vintului Trebuie să îndreptăm nava cu vîsîcl* pe care lo mirn.im care venea din stînga ambarcaţiunii. La 50 m de noi cu aceeaşi tatea drumului intre Safi şî Barbados. Intre Carlo şi Santiago o
(carte qreu. Simt o oboseală îngrozitoare : in ultimele trei nopţi viteză inainta un vapor comercial. Am înţeles că străbateam dru­ izbucnit o mică ceartă în probleme organizatorice : este primul
am dormi! in total cam patru ore. Madoni (A.t Ohoni ore râu mul principal maritim care ocoleşte Africa. simptom de „febră a expediţiei" care a cuprins echipajul nostru.
dv mare el este din Marraketch şi niciodată nu a colatont pe 31 MAI. Duminică la prînz, Keî ne-a oferit calea, ouă şi sa­ Toate divergenţele au fost rezolvate repede cu băutură şi cîntece,
mere. Keî (Ohara) se luptă de csemenco cu răul de mare ; a lam. El il înlocuia pe Carlo la bucătărie. Azi este zi de odihnă. pentru că ele nu aveau la bază nimic altceva decît motivul că
mers cu vaporul doar de cîîeva ori in viaţă şi alunei in orele de 2 IUNIE. A trebuit să renunţăm la o parte din proviziile pc eram singuri-singurei pe „barca de hîrlie" în largul ocean.
recreere in gotlul Tokio. Santiago (Genovcs) după şase sapta- care le păstram sub duşumeaua de bambus a cabinei. Se îmbi­ 17 IUNIE. Valuri singuratice ne loveau din cind in cind. A­ Trustul de construcţii
mini de muncă încordată la co n stru ia navei este obosit ca şi baseră cu apă de mare. RA-II plutea foarte adine scufundată in proape ne pierdeam intre ele. O meduză uriaşă mî-o atins picio­ ________ . ______ _ _ •
mine. Madoni, litri (Cenkeviei), Georgo ţSquariol) si eu ne în­ rul. Cu cileva clipe in urmă, valurile aruncaseră o altă meduză
mare şi ne gîndeam la un moment dat docâ nu era mai bine să
locuiam unul pe altul la visle. Norman (Baker), marinarul nostru, perforăm două orificii In parapet prin care apa să intre şi sa lingă masa pe care mîncam : aparţinea unei specii veninoase a Hunedoara— Deva
urmăreşte direcţia. Valurile din jurul nostru ating inalţimeo de iasă in voie. Totuşi ar îl putut fi periclitată rezistenţa construcţiei, corei atingere provoacă paralizie. Mă înfiorasem dîndu-mi seama
2-4 m. Dacă aş compara actuala expediţie cu cele dmainlo efec­ ceea ce ar fi însemnat un pericol serios. Am ieşit însă din această că intrasem într-o capcană şi eram înconjuraţi de forţe vrăjma­
tuate de mine aş puica spune : „Kon-Tiki" ero o plută, RA-I - situaţie cu ajutorul unor mici şiretlicuri, intr-odevâr demne de na­ şe şi nimeni nu ne putea ajuta : doar in cabină sau sus pe catarg
o barcă-plută iar RA-II - o adevărată corabie. vigatorii antici. puteam scăpa de valuri. Carlo m-a fotografiat cu o meduză (in­
18 MAI. Moreo e furtunoasă, vînt puternic din nord-esl. Sin- 6 IUNIE. Valurile ne sini astăzi potrivnice, este înnorai şi ofensivă) în mînâ. Pe celelalte le aruncam in mare apucindu-fe cu
tem deviaţi spre periculosul cap Juby. Pămintul nu se mai vede. plouă. Conducem foarte greu. Carto a încercat să pescuiască, dar mânuşi groase. A fost cea mai frumoasă noapte din lunga noas­ Şcoala profesională de
19 MAI. Marea este ma! puţin liniştită. George ne spune fără succes. Cind George a ieşit din cabină, ¡-a sărit în ochi un tră călătorie.
c»i vrea să arunce peste bord cuşca In care om luat cu noi peşte zburător. 18 IUNIE. Vint puternic, mare furioasă, in jurul nostru valuri
oîno vie. Am aruncat o doua barcă de salvaro din paie de 7 IUNIE. In timpul nopţii, valurile ou lovit ulcioarele dc lut uriaşe, neregulate. Unul dintre ele s-a năpustit asupra mea, lovin-
orei pe care om construit-o In Insula de pe Tlticaca. cu apa potabilă. Ulterior, Santiago a făcut lista cu proviziile de du-mă puternic in obraz. Observ plutind pe valuri un dop de
şampanie şi petele de petrol cu care ne obişnuisem. Viteza este
21 MAI, O splendidă noapte liniştită. Vintu! ne este prielnic. băutură de la bord şî ne-a atras atenţia să fim foarte cumpătaţi. foarte bună. Am formulat textul mesajului pe care ¡1 voi trimite
Dimineaţa am găsit apa plină de impurităţi : om Introdus in apă 8 IUNIE. Un vint proaspăt, cerul uşor înnorat. Astăzi parcă miine lui U Thont. Dintr-o dată, asupra noastră se năpustesc valuri coRsIrsctii din Deva
cano şi am numărat dîntr-o dată trei bulgări de bitum. Dupâ- ne-a fost mai uşor. Am trăit un moment de groază cind Santiago de 10 m înălţime. Am auzit trosnitura unui lemn care s-a rupi :
cmiozâ, pe la ora 3, suprafaţa oceanului, limpede pînă atunci ca a strigat : „George în mare" I Capul negru al lui George apărea era visla din dreapta care se Irînscse ca o scobitoare. Valurile lo­
a unui loc, s-a ocoperit din nou cu spumă albă şi cu multe pete şi dispărea printre valuri la o distantă de 40 m de corabie. Toii veau catargul. M-nm repezit după visla de rezervă, dar era strins
credeau că o căzut in mare ; eu insă eram sigur că s-a aruncat PRIMEŞTE ÎNSCRIERI
de petrol. , . legată cu o sfoară dc corpul corăbiei. Vînlul sufla din ce in ce mai
23 MAI, Dlmîneaţo o fost timp frumos. Maimuţa Saft W le­ pentru a pescui vreun obiect care a alunecat peste bord- S-a tare, munţii de apă erau uriaşi. Am tras înăuntru enorma visla
găna cu capul in jos omuzindu-se. urcot In barcă promiţîndu-nc că nu o să se mai intimple. din lemn de tcak. George trebuia so taie sforile care strîngeau PENTRU COMPLETAREA LOCURILOR LA MESE­
11 IUNIE. Specialiştii in papirus si egiptologii ne-au prezis că
26 MAI. Călătoria noastră s-o desfăşurat bine In cursul nopţii, mănunchiul de papirus de care a fost fixată. Resturile din le­ RIA DE ZIDARI, cu durata de şcolarizare de 2 ani.
ambarcaţiunea noastră nu vo rezista pe rina mai mult c!e
în zori observăm că trecusem de capul Juby, nici măcar nu-l mal două sâptămîni. Totuşi, ou trecui de la plecare 37 de zile şi talul gătura de papirus au căzut în mare şi dintr-o dală am simţit înscrierile pentru exam enul de adm itere se fac
şedeam. Ne era foarte greu să menţinem direcţia. George şî decurge în cele moi bune condiţii. In timoul schimbului de di­ că-mi rămăseseră cuvintele în git. Am privit tăcuţi unii la alţii
Carlo vîsleau împreună. Principalul pericol pentru ambarcaţiunea mineaţă, de la 4 la 6, priveam stelele si norii. Era o noapte lâro Vedeam cum apa înmuiase papirusul şi acesta nu se mai ţinea la sediul şcolii din Deva, în fiecare zi, între orele
F:A-II era ca papirusul să nu se umile sub lovitura valurilor. Pen­ lună, ior RA-II parca neobişnuit de albă, ca (notele, luminată pu­ la suprafaţă. Am ccborit pinza, ceea ce nu era de loc simplu. Va­ 7—15, str. A. Sabia, nr. 3, telefon 14005.
lurile bieiuiau din toate direcţiile. Puntco se scufundase sub
tru orice eventualitate am aruncat peste bord coşurile cu alimente. ternic de zona de plancton. Aveam impresia că zbor cu un covor smirnă : parco sosise intr-adevăr sfirşitul călătoriei noastre.
fermecat pe Calea Lactee. De pn punte ajungeau la mine nists PE TIMPUL ŞCOLARIZĂRII, ELEVII PRIMESC ÎN ­
27 MAI. Ne-am trezit într-un tangaj de coşmor. Apa inundase
zqomote ciudata care imi păreau fie nişte piuituri, f:e scrî'.netc.
aroro şi pupa, dar se retrăgea printre tijele de papirus. (Agcrpres) TREŢINERE GRATUITA. )
deşi nu vedaom nimic. Stind sub pîn:a caiotaonâ mei Iotă sus
28 MAI. In jurul nostru nu vedeam decît munţi negri de apă, decîl jos, este uşor să-ţi închipui ce joc al fanteziei Qr 1; puiuţ
cu viriurî acoperite de spumă, asemenea zăpezii. Prin pătura ce­ naşte astfel de zgomote In Imaginaţia navigatorilor antici. (Va urma) l