Page 6 - Drumul_socialismului_1970_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4868 ® MIERCURI 2 SEPTEMBRIE 1970

Legăturile pe care partidul le ţiei socialiste au determinat o precedent. Mă qîndesc, de
are cu- clasele, păturile şi cate­ creştere nemaiîntîlnită a avin- pildă, la adunările qenerale ale
goriile de oameni ai muncii au tului revoluţionar, au declanşat salariaţilor, Noul constă nu în
o particularitate politică si so­ energiile creatoare ale întregii apariţia recentă a acestei forme
ciala bine definită. Ea constă naţiuni. Apoi. etapă cu etapă — de conducere în întreprindere,
înainte de toate în sudura or-, subliniază tovarăşul Frenţoni ci în condiţiile pe care le
ganică, indestructibilă ce se — partidul şi-a consolidat tot creează în drepturile reale de
individualizează prinlr-o per­ maî mult legăturile sale cu a holăr? asupra mersului. Adu­
manenţă dinamică,* veşnic do­ poporul, adoptind mereu forme nările care au avut loc pîrră
minată de fluidul spre consoli­ noi, în raport strict cu sarcini­ acum în uzina noastră au pus
dare, spre * găsirea formelor le momentului si cu cele de cu mare putere în evidenţă
care să creeze cadrul stabili­ perspectivă. că sentimentul dc stăpîn al
tăţii. Poate că aici se verifică
mereu qîndirea tactică a par­
tidului, concepţia sa despre re­
laţiile sociale, capacitatea sa
de a înţelege caracterul mobil
al acestor relaţii si de a ac­ 0 AUTENTICA
ţiona în raport strîns cu reali­
tatea'concretă. Adică, de unde
la un morhenţ dat apare ca
creaţie a luptei tevoluţionare, ca
expresie a unirii socialismului DIALECTICĂ A
Ştiinţific cu mişcarea muncito­
rească, se transformă el însuşi
în principalul exponent revolu­
ţionar, în porl-drapclut celor
mai înalte idealuri de libertate, UNITĂŢII
ENERGIA Şl LUMINA CARE PUN IN lescu. secretarul comitetului
dreptate si echitate socială.
Tovarăşul
Nicolae Mărcu-
de partid de la secţia a ll-a
furnale a C.S. Hunedoara re-
mareînd faptul că partidul,
născut din trupul poporului, a Etapa construcţiei socialiste fiecărui salariat se exprimă în
creat un front social organizat m ultilateral dezvoltate inaugu­ grija si răspunderea peniiu
modul în care sînt utilizata a-
Ia cîrma căruia a luat loc, sub­ rată de marile succese obţinu­ gregalele, materiile prime ma­
MIŞCARE ¡VITREGUL ANGRENAJ AL liniază că, intr-un fel. el a conducerea partidului, in făuri­ terialele şi timpul de lucru. în
sub
te de
naţiunea română,
pornit Înainte.
aducînd după
rea unei economii socialiste u­
modul în care slnt îndeplinite
sine clasa muncitoare,- elemen­
tele cele mai revoluţionare ale nitare, în crearea unei industrii sarcinile de plan. în spiritul
naţiunii. diversificate, în plină ascen­ autocritic ce domină preocupă­
Istoriceşte judecind lucru­ siune cantitativă s> calitativă, rile noastre. Cu alte cuvinte
rile, partidul a păstrat si şi-a in făurirea omului nou, armo­ vreau să subliniez că măsurile
CONSTKUC I IEI NOASTRE SOCIALISTE le, a tratat acest aspect ca un calităţi morale, a ridicat noi traqerii maselor la rezolvarea
luate de partid în privinţa a-
nios dezvoltat, dotat cu înalte
consolidat legăturile cu mase­
problemelor construcţiei econo­
nerv vital, ca o poruncă. Chiar
exigenţe în întărirea alianţei
în condiţiile grele ale ilegali­
de vedere enunţai, o diroclie
tăţii. partidul a lin u l la conso­ niuncitoresli-ţărănesti. în con­ mice si sociale au. din unqhiul
solidarea unităţii morale $i po­
lidarea leqăturilor cu oamenii litice a naţiunii noastre socia­ bine definită — profunzimea.
Pentru poporul nostru constituie o more fericire de mâneşti — ou confirmat că Partidul Comunist Român o din Valea Jiului în anii de început, de mari eforturi în­ muncii ca la lumina ochilor. liste. Congresul al tX-lca. Con­ Ele vizează $i un alt sens — si
o avea un conducător atît de încercat - Partidul Co­ aplicat cu consecvenţă şl în mod creator marxism-leni- chinate refacerii ţârii, distrusă de război, o călăuzit pe Pentru un partid cu adevărat ferinţa Naţională. Conqresul al acesta este al doilea element
munist Român, — care în curînd va împlini o jumătate nismul Io condiţiile concrete ale ţării noastre. toţî constructorii hunedorenl, care ou durat din temelii marxist, cum este partidul nos­ X-lca sînt momente deosebit de la care vreau să mă refer —
de secol de existenţă qlorioosâ. Po r ti du f comuniştilor a Istoricele hotărîri ale Congresului al X-leo al parti­ marile obiective industriole, oraşele, şcolile, toate In­ tru. menţinerea $i Întărirea mi­ distincte în procesul dezvoltă­ dezvoltarea în lărgime. sens*
condus cu eroism luptele meselor muncitoare din Româ­ stituţiile noastre — tot ceea ce ne umple inimile de le­ ilor de fire prîn care îsi trane rii $i perfecţionării societăţii care îl presupune dialectic şi’
dului reprezintă, în ultimă analiză, emonaţia însăsi o
nia dinainte de 23 Auqust 1944, împotriva exploatării, poporului nostru, care a găsit în Dartidul comuniştilor gitimă mîndrie. seva puterii este pe cit de fi­ socialiste, ol instaurării si con­ pe primul. Aş vrea să ilustrez
iar în anii construcţiei socialiste şi-o exercitat şi îşi exer­ chezasul ospiroţii:or sole de veocuri. Definind portîdul ca forţă conducătoare o naţiunii rească pe alît de necesară din solidării depline a democraţiei, acest sens prin crearea, între
cită prerogativele conducerii în mod ştiinţific, cu o de­ noastre socialiste, raportul, prezentat Io Congresul ol punct de vedere al înfăptuirii creării cadrului instituţional altele a organizaţiilor oameni­
plină stăpinire o artei cîrmuirii. * ,,Politica partidului - ne relata tovarăşul Ionel X-lea al P.C R. de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, telului său suprem — făurirea pentru dezvoltarea m ultilate­ lor muncii de naţionalitate
Politica sa ne luminează calea, ne anticipează viito­ Cazan, secretar al Comitetului municipal Petroşani o! sublinia : „Partidul reprezintă nucleul în jurul căruia societăţii comuniste“ . rală a personalităţii umane, maqhiară. germană si alo altar
rul şi, totodată, îmbogăţeşte tezouruf marxism-leninis- P.C.R. — reprezintă tot ceea ce şi-a dorit poporul nostru, gravitează întreaga societate şi de la care radiază ener­ Devenit partid de quvernă- pentru consolidarea puternică naţionalităţi. M eritul partidului
mului în acţiune. întreoqa noastră naţiune socialistă. Partidul prefigu­ gia şi lumina ce pun în mişcare şi asigură funcţionarea mînt. Partidul Comunist Român a dreptăţii si echităţii sociale. nostru constă, dup« părerea
De ce poporul român urmează neabătut cuvînlul rează. prin hota rî r i le sole, prin toate măsurile pe core întregului angrenaj al orînduîni socialiste. La rîndul său, a adoptat forme noi, mai pu­ — Ceea ce a făcut partidul mea în această latură a vieţii
partidului ? le întreprinde, viitorul societăţii socialiste, acel viitor partidul se regenerează continuu sub Impulsul puterni­ ternice, de întărire a Icqâturî- nostru în direcţia formării me­ politice si sociale, că manifestă
Politica partidului nostru este emanaţia unor adevă­ care înfăţişeoză România de peste ani ca o tară cu un celor fascicule de energie şi lumină ce se îndreaptă lor cu toate păturile si rate- diului social în care oamenii o Inleleqere cu adevărat co­
ruri obiective şi are în vedere cunooştereo oprofundato înalt nivel de civilizaţie.* continuu spre el din rîndul naţiunii noastre socialiste. ooriile de oameni ai muncii In muncii să participe în modul munistă a rolului sentimentelor
a legilor dezvoltării sociale, experienţa acumulată în Politica portidului este politica întregului popor. în­ Putem spune că partidul comunist îndeplineşte rolul de prim ii ani de după eliberare au cel mai activ la conducerea oamenilor a resorturilor de
construcţia societăţii socialiste. Politico Portidului Co­ deosebi după Congresul al X-îea, portîdul a Instituţio- centru vital al întregului nostru sistem social. Funcţio­ fost create mal multe organi­ vieţii economice $i sociale a ordin psiholoqic care pot par­
munist Român se bozeoză pe ştiinţa morxist-leninistă nolîzat practica de a se consulta cu poporul în toote narea normală a acestui centru reprezintă condiţia sine zaţii politice de masă care au intreqii ţări la soluţionarea ticipa la uriasu' clocot revolu­
despre dezvoltarea societăţii în qeneral şi o societăţii problemele majore ale politicii interne si externe. Este qua non a dezvoltării continue a societăţii socialiste". cuprins întregul popor într-un complexului de probleme ale ţionar ce caracterizează pro­
socialiste In special. o conlucrore vie. creatoare, în elaborarea liniei politice larg şuvoi. Ele au format un construcţiei socialiste — re­ cesul făuririi societăţii socia­
cea moi Justă într-o problemă sau alta". Centrul vital ol sistemului nostru sociol funcţionează cadru larq de mobilizare la în­ marcă tovarăşul Nicolae Pillv. liste multilateral dezvoltate. Am
Adevărurile legice ale liniei qenerale o politicii normal, ireproşabil. Au dovedit-o şi împrejurările grele
partidului au fost confirmate de viată, core este cel moi Politico portidului o fost întotdeauno clarvăzătoare din primăvara şi vara acestui an cind, Io chemarea lui şi făptuirea sarcinilor imediate preşedintele Consiliului jude­ convingerea că acordarea
obiectiv judecător al activităţii partidului de aproape şi mobilizotoare. încă la Conferinţa Naţională a por­ sub conducerea Iul, întregul popor si - o înzecit'eforturile puse de refacerea economică a ţean al oamenilor muncii de drepturilor larqi dc afirmare
o jumătate de secol şi moî ales din perioado construcţiei tidului din toamna anului 1945 Partidul Comunist Român tării, de trecere la realizarea naţionalitate qermană — repre­ n nationaliiăţilor conlocuitoa­
societăţii socialiste. a preconizat măsuri, core înfăptuite in anii noştri, ou pentru co edificarea societăţii socialiste să se desfă­ unui şir de obiective politice zintă as zice, o adevărată re­ re. de individualizare este ele­
legot orqanîc Valea Jiului de Hunedoara siderurgistă, şoare aşa după cum au prefigurat directivele Congre­ sî economice : larqa democra­ voluţie. Spun aceasta avînd în ment puternic de sudură, de
In cei 26 de ani care au trecut de Io eliberare, tizare a tărîî, industrializarea vedere două elemente. Primul : consolidare şi siabilîl.ale Par­
toate marile realizări pe tărîm economic, social, politic osigurînd valorîficorea superioară a bogăţiilor subsolu­ sului al IX-lea, hotărîrile Conferinţei Naţlonole o parti­ clasa noastră muncitoare a de­
— odică emanciparea continuă a societăţii noastre ro­ lui. Politico partidului, cuvîntul său au mobilizat minerii dului, grandiosul proqrom al Congresului ol X-lea. socialistă, transformarea socia­ tidul Comunist Român a dat
listă a satului, înfăptuirea re­ venit stăpînă în stat atunci astfel încă o dată dovadă că
voluţiei culturale etc. cînd a înlăturat burqhezia de
este consecvent principiilor
Lazăr Frenţoni, secretarul u­ la cîrma. Acum, în procesul
nei organizaţii de bază de la perfecţionării democraţiei, ca­ saV internaţionaliste, că staul-
Ce este un comunist? Poate viaţă se contopesc cui idealuri­ Cuvîntele pensionarului Aron mînel, biografia 'lor nu poate de seamă este realizarea exem­ Uzina „V ictoria" Câlan. reţine neşte cu fermitate dialeclira u­
că întrebarea ne-am pus-o fie­ le poporului, cu proqramul por­ Cristea îşi au un puternic su­ fi nici măcar concepută fără plară a sarcinilor de produc­ cu multă exactitate că organi­ racterul de stăpîn capătă sem­
care dintre noi ai am găsit răs­ tidului şi luptă — indiferent de port material la Lupeni unde, biografia nouă a adîncurilor de ţie". zaţiile de masă, conduse si în­ nificaţii noi. mai profunde, nităţii forţelor antrenate în
puns In Statutul partidului condiţii — pentru înfăptuirea in focul luptej pentru transpu­ la Lupeni. Au devenit cunos­ Şi, dacă colectivul celei mai drumate de partid, puternic a­ concretizîndu-se in forme or­ procesul vast şi complex al
nostru. Dar în viaţa de fiecare lor dacă e nevoie plnă la sacri­ nerea cifrelor de plan la scara cuţi sl Petre Constantin, şi Va- mari exploatări miniere din nimate dc sarcinile construc- ganizatorice si juridice lără construcţiei socialiste.
zi, acolo pe platforma oţelărîei. ficiul suprem. Pentru că pro­ realităţii concrete, palpabile, a sile Ruşitoru, si Mihai Blaqa Valea Jiului şi-a îndeplinit sis­
în adîncul minei, la pupitrul qramul partidului sintetizează crescut o nouă qeneraţie de ori Emil Copondi si m ulli alţii, tematic în acest cincinal sar­
de comandă el locomotivei visurile de veacuri ale poporu- m ineri- doatqfnjcr, de comu­ cunoscuţi' prin faptele lor. cinile obţinînd de treî ori Dra­
Diesel sau la bordul avionului „Sînt oameni care de-acum s-au pelul de întreprindere fruntaşă A visat de cînd se ştie să cînd salahor, cînd tîmplar. şcoală tehnică, apoi a'dVm îît
ce este comunistul ? consacrat în minerit asa cum un pe ramură — de treî ori în poată fi el Însuşi, să nu mai Munceam pe unde apucam pen­ institutul la seral „Am muncit
— Eu cred că este omul i­ actor sau picior devine con­ cinci ani ! — dacă şi-a realizat fie încovoiat, um ilit şi asuprit. tru că trebuia să muncesc, de­ si am învăţat In acelaşi timp
deal. spre care, într-un fel sau sacrat în scenă, sau în sălile cifrele prevăzute în studiile Şi pentru aceasta a luptat ge­ şi eram abia un copilandru. Dacă nu aveam creată această
altul, tindem fiecare dintre expoziţiilor — spune inqinerul tehnico-economice pentru acest neraţii de-a rîndul. secole plnă Am venit in Valea Jiului si condiţie de a învăţa nu mi-aş
noi. Locţiitorul secretarului Gheorghe Moto!, şeful zonei a cincinal cu o jumătate de an şi-a cîştigat libertatea. L-am m-am prezentat la şcoala teh­ fi pulul realiza niciodată visul"
comitetului de partid de 1a COMUNISTUL - IlI-a. Sînt mineri care si*au mai devreme, extrăqînd în plus — spune Ion Madia, Mul ţăra­
mina Lupenl, Alexandru cîstigat nu numai încrederea aproape 260 000 de tone, a­ nului din Bihor.
Laszlo, simte nevoia să ne Si respectul tovarăşilor lor de ceasta nu este decît expresia Despre miner s-a vorbii zeci de
e xp lice : „Da, comunistul este muncă, ci si *1 m aiştrilor si in- răspunderii cu care întregul ani ca despre un „sobol al pă-
omul ideal pentru că Întruneş­ qinerilor prîn competenta pro­ OMUL A DEVENIT m întutul" azi munca iui e cin­
te trăsături morale care-1 r i­ MODEL fesională şi răspunderea cu colectiv luptă pentru transpu­ stită de-un popor întreg; ţă­
dică la rangul de model, la care-si privesc sarcinile. Dar nerea cifrelor de plan la scara ranul era silit să se nască şi
rangul de exemplu pentru cei­ sînt si alţii care abia au păşit realităţii concrete, palpabile. să moară încovoiat pe coame­
lalţi oameni. Dacă se poale pe acest drum. Oameni mo­ Şi, în fruntea acestui colectiv le plugului, azi modernizarea
spune asa, este Întruchiparea deşti harnici veşnic nemul­ sînt comuniştii. EL ÎNSUŞI agriculturii a devenit parte in ­
în individ a înaltelor principii ţum iţi de realizările lor, oa­ tegranta a politicii de stat ; 29
care călăuzesc partidul nostru DE REFERINŢĂ meni care prin calităţile lor Ce este, de fapt, un comu­ de milioane de oameni urmea­
in întreeqa sa activitate. A ­ morale au dovedit că sini co­ nist ? ză neabătut partidul, caro le-a
ceasta nu înseamnă Insă c3 munişti. Pentru că a fi comu­ — A f| comunist înseamnă a creat condiţii pentru ca să fie
comuniştii, oamenii cei mai nist, cred înseamnă înainte d© fi demn, exemplu de cinste şl văzut la demonstraţie în z.i de nică. Am muncit în mină—în lii eî înşişi In fruntea lor năşeş­
înaintaţi ai zilelor noastre — toate a avea trăsături mora’e sărbătoare, mîndru, demn ; l-am vagonetar, apoi ajutor* miner, te ctasa muncitoare detaşa­
tocmai prin idealurile lor de deosebite care să te facă model corectlludine — Marin Con­ văzut pe el. omul. aşa cum e apoi... aşa am urcat treaptă cu mentul care şî-a asumat —
viată — nu sînt comunişti a- de referinţă penlru colectivul stantin, 19 ani. el azi. „Sînt şoler — spunea treaptă si. în paralel am învă­ prin partidul său — responsa­
devărati. Fiecare dintre noi ne lui nostru, pentru că partidul nişti. „Sini la mina noastră pe­ în care lucrezi. Sfera este foar­ — Văd in comunist omul ca­ Victor Marian de la Hune­ ţat. Am ajuns inginer“— se des- bilitatea mersului înainte, a
avem lim itele noastre fireşti, comuniştilor este întruchipa­ ste I 450 de membri ai partidu­ te Iarnă Sl vizează nu numai re nu se mulţumeşte cu ceea ce doara — şi mă mîndrosc cu lăinuie Vasile Ciriperu. azi di­ pioqicsulu' social, a prosperi­
omeneşti pentru Înlăturarea că­ rea celor mal înalte trăsături lui — spunea locţiitorul secre­ omul luai singular ci In con- a realizat, cu ceea ce ştie — meseria mea ' Apoi l-am văzut rectorul Exploatării miniere tăţii întregului popor. $1 de a-
comitetului de partid.
tarului
rora luptăm zl de zi". morale aie poporului. In. anii Sînt oameni care-si pun întrea­ texlul general al colectivului, pe şoferul Victor Marian în Lupeni. „Singur n-aş fi reuşii. ccaslă răspundere se achita cu
Un vechi comunist, membru grei de luptă ai ilegalităţii si in ga lor capacitate de muncă în al modului In care calităţile — Ilie Sevescu. 19 ani. tribună, Ia locul cel mal de Răinîneam îngenuncheat pen­ cinste, o dovedeşte istoria ce­
al partidului nostru din anii zilele noastre de muncă încor­ lui morale răspund cerînţetar — Este omul care întruneşte cinste din municipiu, alături de lru totdeauna dacă partidul nu lor 26 de ani coloanele nesflr-
qrei ai Ilegalităţii, Aron Cris- dată pentru construirea socie­ slujba înfăptuirii politicii par- colectivului şl. In ultimă instan­ trăsături morale ce-l ridică la otelart, furnalişti, constructori, ne-ar fi deschis porţile învăţă­ şite care an Ieşit în stradă în zi
tăţii socialiste am cunoscut a­ l idutui“ .
tea aprecia : ,.Nu-j de loc uşor ţă. cerinţelor societăţii. Tn a- rangul de model — Alexandru ingineri şl profesori. Cum a a­ turii, dacă nu era poporul sta- de sărbăloart* să-şj eînte bucu­
să defineşl! un comunist, pen­ semenea oameni care si-au pus S-au scris despre ej multe Laszlo, locţiitorul secretarului juns pînă aici. pe acest înalt pîn la el acasă" Cuvintele p ri­ ria si bunăstarea co şi-ag fă­
tru că trebuie să-l ştii. să-l cu­ şi-şi pLn Inlreaqa lor capacitate pagini, adevărate file* de bio­ cesţ f^I comunistul, comuniştii podium de cinstire? „Am mun­ mesc semnificaţii adine! dacă cut definitiv loc |n casa lor,
noşti. Eu cred că este omul ale in slujba Înfăptuirii politicii grafie. Numele lor, insă e si-au asumat mari răspunderi comitetului de Dartîd de la cit si munca e preţuită de par­ amintim că ele au fost rostite la masa lo r ; să mulţumească
căruj concepţii si năzuinţe de partidului". legat nem ijlocit de acela al sociale, printre care cea maî mina Lupeni. tidul şi statul nostru" — spu­ de un (ost începător în Ierar­ Partidului penlru visele îm pli­
ne el foarte simplu.
— Este omul ale cărui con­ hia m ineritului, azi deputat în
Da, partidul nostru a ridicai Marea Adunare Naţională. nite. Au păşit prin faţa tribu­
cepţii şl năzuinţe se contopesc munca la rangul onoarei iar Am stat de vorbă cu un alt nelor, a tovarăşilor lor de mun­
cu Idealurile poporului, cu pro­ pentru făurarii bunurilor mate­ inginer, cu Ion Madia. Drumul
Exprimîndu-se intr-o formă întregul conţinut al structurii c<?s, de ce-i alocăm sume atît duslrializării. Şi, industrializa­ că. m|/idrl, demni, aşa cum sînt
autentic poetică, tehnicianul sale organizatorice, de mari ? Evident că im plicaţii­ rea. aflată acum In plină desfă­ gramul partidului şi luptă pen­ riale a deschis cele mai larqi parcurs do el se aseamănă cu ei, ce! 20 de milioane In augus­
Lazăr Frenţoni spuoe că parti­ — Una din ideile fundamen­ le politice şi sociale sînt mult şurare, şi-a menţinut amprenta tru înfăptuirea lor — Aron perspective de afirmare a per­ al atîtor tineri care şi-au îm­ tul de după îm plinirea unui
dul s-a născut acum o jumă­ tale ale politicii generale a mai largi, dar adevărul este că ritm urilor înalte, a acumulări­ Cristea, membru de partid din sonalităţii. plinit visele pentru că „po­
tate de secol cu cuvîntul L i­ partidului este apărarea inde­ fără o puternică dezvoltare a lor cantitative $i a salturilor ilegalitate. „Cu 26 de ani în urmă eram porul e stăpîn la el acasă“ . A an de la istoricul Congres al
început
într-o
prin a învăţa
bértale pe buze. S-a născut in pendentei si suveranităţii na­ industriei, fără o largă diversi­ calitative indicate de .partid. X-lea al P C.R.
m ijlocul unei istorii Încărcate tionale. Acesteia i-a subordo­ ficare, fără o continuă perfec­ Am introdus şi continuăm să
de lupte pentru libertate, pro­ nat jaloane concrete, de largă ţionare. civilizaţia nu şl-ar gă­ introducem In proporţii tot mai
gres si dreptate socială I-au perspectivă. permanente si pri­ si loc de exprimare in viata mari noul, cuceririle cele mai
dat naştere idealurile înalte ale orităţi cu însemnătate de eo- noastră. îndrăzneţe ale ştiinţei şi tehni­ Congresul ol X-leo a! Partidu­ to este dialéctico dezvoltării. Se geticii româneşti în perioado lor judeţean. Incepind cu onul
poporului, truda sa de secole cii. Am înţeles fn profunzime lui Comunist Romăn o deschis vor înălţa termocentrole şi moi 1971-1980 va fi deosebit de ŞColor 1970-1971 se vo gene­
pentru a deveni sta pi n sigur adevărul că Ignorarea stadiului lom ferestrele viitorului. Din ni­ mori, lo core îşî vor aduce con­ spectaculos. Se vor construi, raliza învăţămîntul de la virsta
si nestingherit pe pămlntul tă­ concret în care ne aflăm ca si velurile dezvoltării stabilite pentru tribuţia şi constructorii noştri". bunăoară, termocentrole cu pu­ de 6 oni, Pe b02a experienţei
rii sale, i-au dat naştere răs­ a rolului stiinlel ar însemna deceniul următor, întrezărim cu „Vioţo unui şontier este scur­ teri mai mari decît dublul puterii anilor precedenţi avem convin-
coalele toate paginile luptei condamnare la înapoiere. la deosebită claritate cum vo ară­ tă. Azi sintem aici. mîine din- centralei noastre. Se vor înălţa noi gereo că măsura este bine pri­
de clasă Partidul Comunist stagnare, la dependenţa. Pentru ta societatea socialisto multila­ mită de părinţii elevilor din ju­
Român a dat aripi şi temelie VOINŢA Şl ASPIRA­ aceasta am dezvoltat şi conti­ teral dezvoltată. Ea va reprezen­ deţul Hunedoara şi că generaţii­
aspiraţiilor, pentru că a cules nuăm să investim bani pentru ta o etapă superioară, de mo- le viitoare vor aveo posibilita­
,din neamul românesc tot ce valorificarea gîndiril ştiinţifice, turîzore a socialismului în toote tea să se pregătească mai te­
are el mai scump, mai drept, a rezultatelor eî. sferele şi compartimentele vieţii DIMENSIUNILE NELI­ meinic, în|r-o durată mai lunqă.
mai cinstit si niai Înălţător, tot Combinatul nostru este locul economice şi sociale pentru integrareo socială.
ce a acumulat fiinţa româneas­ în care se concentrează în- Ziua de mîine are dimensiuni In anii imediot următori se va
că in două m ilenii de zbucium ŢIILE ÎNTREGII tr-un chip fericit rodul unei nelimitote. Fiindcă sintem siguri generaliza învăţămîntul de 10
Si nădejdi qîndiri creatoare, propulsoare. că - experienţa de peste un sfert MITATE ALE ZILEI onî, Dejo în noul an şcolar core
Putem spLne că parti­ Am introdus si continuăm să de secol de construcţie o noii bate la u$ă vor functiono 93
dul nostru este puternic ancorat introdiorem automatizarea, pro­ societăţi ne-a dovedit-o cu pri­ clase o IX-a şi o X-o cu circo
in li.nta naţiunii — remarcă cedee tehnologice de înaltă sosinţă - clasa muncitoare, ţără- 3 000 elevi, adică, proctic, vor fi
tovarăşul N. Mărculescu, Am productivitate sl eficienţă eco­ nimeo, intelectualitatea vor de­ DE MÎINE cuprinşi toţi absolvenţii şcolilor
in vedere, de pildă, faptul că NAŢIUNI nomică. Ca urmare, tot ce vin­ păşi prevederile stabilite pentru de 8 oni din mediul urbon $•
partidul este format din cele dem firmelor străine este per­ noul cincinal şî înţreg deceniu! din unele comune core nu vor
mai înaintate elemente ale po­ fect cnm peljtiv pe piaţa mon­ următor, vor condensa termene­ intro în şcoli postqenerale. De
porului, din cei mai buni oa­ dială. Ne aflăm într-un proces le, omplîfica valorile materiale şî osemeneo, începuturile privind
meni, Aceasta li dă o fiziono­ permanent de punere a econo­ spirituale. colo - releva tovarăşul Dumitru salbe de lumină pe rîurile inte- organizarea practicii ocestor e­
mie de mare forţă morală. îi miei în concordanţă cu tendin­ Fiecare domeniu de activitate Petrindeanu, secretarul comitetu­ rioore : Sebeş, Someş, Olt, Rîu levi, cu sprijinul întreprinderilor
formează un organism plin de ţele cele mai moderne ale dez­ este caracteristic pentru progre­ lui coordonator ol U.TC. Ziua More, fora noastră va intra în Şi ol şcolilor profesionole, garan­
vigoare şi sănătate. Dar nu nu­ loană vertebrală în organismul Ioan Ilca, doctor inginer, şe­ voltării. In această concepţie sele cantitative şl calitative u­ de mîîne o pregătim astăzi. Pe rîndul ţârilor core produc ener­ tează pregătirea lor temeinică
mai atlla. Prin modul de a partidul acordă cercetării ştiin­ sontierele Mintiei s-ou calificat gie electrică cu ajutorul atomu­ pentru violă.
nostru, cum ar fi industrializa­ ful sectorului de cercetare la ţifice un loc de frunte în an­ riaşe care le înregistrăm de la
gindi şi acţiona, prin progra­ rea socialista Intr-o etapă de C S. Hunedoara, sublinia/ă, pe samblul mijloacelor menite să un an la- altul, cu fiecare nou peste 650 de tineri co electrici­ lui. Viitorul este al puterilor uni­ Generalizarea învoţâmintului
mul său se situează pe poziţii­ început a procesului de indus­ bună dreptate, că industrializa­ contribuie la edificarea rapidă cin^nal. Ne-am oprit însă la eni, sudori, lăcătuşi de cozone, tare din ce în ce moi mari, rea­ obligotariu de 10 oni va consti­
turbinişti, pentru aparate de mă­
al
lizate de industria noastră,
le cele mai avansate ale stra­ trializare poale pentru puţini rea socialistă este o adevărată şi eficienta. două domenii core se par a fi sură si control şi în alte meseni liniilor de transport de 400 KV. tui un moment crucial pe d ru m u l
tegiei marxiste. oameni a fost clară legătura operă revoluţionară, desfăşura­ Toate acestea arată cu cla­ moi semnificative : eneraetlco şi La fel ou fost pregătite promoţii ridicării nivelului, al gradului de
dini re independentă si indus­ ta pe cincinale întregi, la în­ şcoolo. Cea mai de seomă realizore cultură şi civilizaţie a poporului
Partidul nostru este comunist ritate că politica economică a speciale pentru explootorea o- din ocest domeniu va fi. după
trializare — spune tovarăşul făptuirea căreia este angajat Fă dom cuvîntul reprezentan­ nostru,
peptru că vizează ca ţel socie­ Frenţoni — dar scurta sa isto­ întregul popor. Şi aceasta, pen­ partidului nostru este o poli­ ţilor acestor domenii de activi­ gregotelor. Acum ca şi peste mine, racordarea ia sistemul Din onul de interferenţa o cin­
tatea denumită astfel. Aceasta rie (abia un slert de secol) ca tru că este o re uză scumpă în- tică de largă perspectivă, ur­ tate : oni C.T.E. Mintio va fi o pepinie­ energetic pină în 1975 o tuturor cinalelor privim cu nestrămutată
ră de codre".
ar fi o parte a definiţiei Oglin­ şi alte experienţe anterioare şi Iregului popor. înainte de toa­ mărind cu fermitate înflorirea „Astăzi spunem că Centrala satelor, ostiei că întregul popor încredere zîua de mîine. Viitorul
paralele au avut darul să con­ te este puternic angajată gîn- economică si socială a Româ­ „Nivelurile de dezvoltare o ener- vo puteo beneficio de ocest societăţii socialiste o fost mogis-
dind realitatea, ea trebuie com­ termoelectrică Mintió este unul aetici! stabilite de Conqresul al
vingă pe oricine că industria­ direa ştiinţifică. încă din faza niei, ridicarea neîncetată a n i­ factor de civilizaţie si cultură trai fundamentat de Portidul Co­
pletată cu ideea conducerii de lizarea este nervul vital al pu­ de apreciere a situaţiei în care din cele mol mori obiective ener- X-leo o) partidului conferă aces­ core este electrificarea". munist Romăn. Societatea socia­
către el a vastei opere de edi­ terii, al păstrării suveranităţii se afla tara imediat după eli­ velului de trai al poporului. A ­ qetice ale ţârii — arólo tovarăşul tei ramuri o dinamică accentua­ In domeniul invăţămîntufui, listo românească vo fi o socie­
ficare a societăţii socialiste. In naţionale. Unii se mai întreabă berare. a nivelului de dezvolta­ ceasta corespunde pe deplin Voşile Monta, preşedintele co­ ta, In devons faţă de alte ramuri sorcinile trosote de Conaresuf tate evoluata din punct de ve­
- sublinia tavoroşul leronim P.u-
ea stă Întregul conţinut al po­ şi azi de ce menţinem ritm uri re a forţelor de producţie par­ voinţei si aspiraţiilor naţiunii mitetului sindicotuluî de aici. ol X-lea ol P.C.R. sînt preluote dere industrial, o societate cul­
san, directorul general ol I, E. „din mers” - ne spuneau to-
tă, cu un înolt nivel de
litic ii şi ideologiei partidului, a lit de ridicate în acest pro- tidul nostru a imprimat linia Ln- române. Mîine însă nu va maî fi. Aceos- Deva. Saltul r.olitotiv ol ener­ vorăsiî de la Insoectorotul $co- stare şi civilizoţie. bună­