Page 61 - Drumul_socialismului_1970_09

Munfefpíuliji OlMt
SALA OH L fC îU R À N UI f IN Intîlnirea tovarăşului

aiisescu
A l û â

do
C U S P S C i a

meu Sec

tronice,cse calcul şi in­

formaticii economice

Joi dimineaţa. tovarăşul lorie corespunzător, care să
Nicolae Ceauşescu, secretar permită concentrarea si folosi­
general al Partidului Comunist rea raţională a tuturor forţe­
Român, s-a In tiln it înlr-o con­ lor în vederea realizării obiec­
sfătuire de lucru, 1-9 sediul C.C. tivelor propuse.
ANUL XXII. Nr. 4882 VINfRI 18 SEPTEMBRIE 1970 al P.C.R., cu specialişti din Secretarul generat al parti­
domeniul tehnicii dc calcul şi dului a arătat că sccenlul tre­
prelucrării automate a datelor, buie pus, în primul rînd, pe
oameni de ştiinţă, cadre di­ informatica procesului de pro­
dactice din invăţăm intul su­
R E N T A B IL IZ A R E A şefi din mari întreprinderi. ducţie, pe rezolvarea efectivă,
directori şi ingineri
perior,
rq ajutorul calculatoarelor si
ciberneticii, a
'problem elor
Au luat parte tovarăşii Ilîe planificării si conducerii ac­
Verdeţ, Manea Mănescu, pre­ tiv ită ţii productive, a aprovi­
cum si conducători ai unor zionării tehnico-materiale si
ESTE... R E N T A B IL A ministere economice si insti­ desfacerii produselor. In con­
tuţii centrale.
tinuare. 3 subliniat necesita­
Cu acest prilej au fost ana­ tea dc a se realiza, cu ajutorul
lizate stadiul şi aspectele prin­ calculaloarelor electronice,
cipale ale aplicării tehnicii conducerea proceselor de pro­
numai cînd are la baza electronice de calcul ¡n acti­ ducţie. si gestiunea completă a
vitatea de conducere si pla­
cîtorva uzine importante, asl-
nificare a economiei, precum
gurindu-li-se
dotarea cores­
şl în qestiunea întreprinderi­ punzătoare, ¡ar pe boza rezul­
lor. tatelor obţinute să se treacă
mobilizarea efectiva minat modul de Înfăptuire a prinderi. Tovarăşul Nicolao
la extinderea şi în alie între­
In cadrul discuţiilor s-a exa­
Ccauşcscu a alros atenţia că
programului de înzestrare a
economiei naţionale cu echipa­ în acest “scop se impune lua­
mente de calcul, pentru pe­ rea măsurilor preqătlloare
a tuturor resurselor rioada anilor 1967-1970. Au statisticii, căreia îi revine un
adecvate. O deosebită impor­
tanţă va trebui să se acorde
fost subliniate realizările obţi­
nute în crearea premiselor ne­
cesare introducerii inform aticii rol prim ordial în realizarea
în economie. S-a Înfăţişai ex­ sistemului informaţional al în-
perienţa acumulată pină acum Ircgii economi} naţionale.
în utilizarea calculatoarelor Tn ce priveşte preqătîrea ca­
electronice în gestiunea eco­ drelor. tovarăşul Nicolao
nomică. în conducerea şi d iri­ Ccausescu a indicat o serie
jarea unor procese tehnolo­ de măsuri pentru formarea In
gice, rezultatele dobîndite pe continuare a necesarului de
Penlru întreprinderea de mantă — rentabilizarea între­ nului viilo r să lucrăm cu un această cale în funcţionarea specialişti po trivit ritm ului de
prefabricate d*in beton Bircea, prinderii înainte de termenul volum de cheltuieli care să ne intensivă a utilajelor, creşte­ dotare cu! echipamente de c^l*
trecerea din actualul în victo­ prevăzut în proiect — condu­ permită să no încadrăm în rea productivităţii, calităţii “cui în anii urm ători. Tn ace­
rul cincinal se caracterizează, cerea I.P.B. Bîrcea sl cadrele indicatorul mediu anual de produselor, eficienţei econo­ laşi timp. a subliniat, că toate
In prim ul rind. prinlr-un con­ tehnice merită cele mai apre­ rentabilitate. mice a producţiei. Totodată au cadrele cu munci £r răspun­
siderabil salt în domeniul e­ ciabile laude. Care sint însă Cele relatate de interlocu­ fost scoase în evidentă unele dere din economie, din «parv
ficiente» economice, salt ex­ căile principale care au con­ torul nostru au desigur o im­ probleme care sc cer a fi so­
primat prin trecerea de la dus Ia aceste realizări valo­ portanţă covirşiloare penlru luţionate în vederea folosirii tul de partid si de stat trebuie
pierderi de 2,.5 milioane Ici. roase 7 creşterea eficienţei economice. pe scară mai largă a calcula­ so-si însuşească clementele de
J-a beneficii în valoare de 8,2 — O atenţie deosebită în a­ Conducerea partidului si sta­ bază ale inform aticii moder­
milioane Ici. Fără îndoială că cest sens am acordat-o redu­ tului nostru a subliniat cu tă­ toarelor electronice. ne, pentru a putea folosi cit
rentabilizarea aclivităţil între­ cerii consumului de materia­ rie necesitatea ridicării calita­ V orbito rii au făcut numeroa­ mal eficient avantajele aces­
prinderii nu se poate face pe­ le, a continuat tovarăşul Sza­ tive a activităţii tuturor uni­ se propuneri pentru îmbunătă­ teia în activitatea de conduce­
ste noapte, ci prin acţiuni si bo. Am început cu revizui­ tăţilor economice prin redu­ ţirea dotării cu tehnică mo­ re. Totodată. 3 arătat că, alît
măsuri eficace, bine chibzuite, rea normeloT de consum sl a cerea consumurilor dc mate­ dernă de calcul, organizarea tn construcţia de maşini de
luate din timp, prin eforturile reţetelor de preparare a be- rii si materiale, energie, com­ mai bună a muncii, accelera­ calcul, cît $i în informatică,
deosebite ale cadrelor dc con­ toanelor. Concomitent, am bustibil. lichidarea cheltuieli­ rea lucrărilor, do simplificare este necesară intensificarea
ducere si tehnice de la toate luat măsuri pentru îmbunătă­ lor neproductive, folosirea ra­ Atelierul de sculârie al F.C. Orăştie aduce o preţioasă contribuţie la sporirea produc­ Si raţionalizare a evidenţelor, cercetării slîintifice proprii, a­
nivelurile. ţirea procesului tehnologic. ţională a fondurilor fixe şi ţiei de piese de schimb. Frezorul loan Popescu este unul dintre muncitorii de bază ai ate­ extinderea aplicaţiilor mate­ plicarea mal Tapida în praclîcă
Găulînd răspunsuri asupra Astfel, la instalaţiile de tur­ circulante*, ridicarea calităţii lierului. înalta calificare, experienţa îndelungată, sî co nţin e:-r a în muncă îl ajută să rea­ m aticii si Ciberneticii, a pre­ o rezultatelor obţinute, stu­
modului cum conducerea în­ nare s-a mers pe linia opti­ nroduselor. Numai acţionînd lizeze lucrâri de mare complexitate tehnică. Foto : V. ONOIU lucrării automate a datelor. O dierea $i valorificarea expe­
treprinderii prcgăteşle asaltul mizării dimensiunilor şi între­ in acest fel. economia naţio­ atenţie deosebită a fost acor­ rienţei avansoie pe plan in­
pentru atingerea noilor cote ţinerii lor cît mai corespunză­ nală. societatea cîştigă în mod dată elaborării de programe de ternaţional.
He eficienta, am consemnat ur­ toare. îar la armături s-au a­ efectiv. calcul, u tilizării la întreaqa ca­ In lumina rolului crescînd
mătoarele : les unele soluţii mult mai ief­ Intr-adevăr, întreprinderea pacitate a calculatoarelor exis­ pe caro urmează să-l capele
tine decît cele promovaie în de prefabricate din beton Bir- tente. rezolvarea în mai bune informatica în asiqurarea pro-
— Deşi în acest an, între­
prinderea noastră esle planifi­ anul trecut. cca desfăşoară o activitate în interiorul | „Avicola" Mintia a îndepli- condiţii a problemelor acti­ qresuiul economic al tării
cată să lucreze cu pierderi, Reducerea cheltuielilor de rentabilă încă din luna mai. vită ţii economice. noastre, secretarul general al
încă din trim estrul II înregis­ producţie, îndeosebi a celor Dar. cum s-a făcut trecerea Un loc important în discuţii partidului a trasai soTcina că,
trăm beneficii, ne spune to­ materiale, este In atenţia, con­ de la pierderi la beneficii ? l-a ocupat problema pregătirii în vederea Tcaliz.ăriî sistemu­
varăşul ing. Carol Szabo, di­ ducerii întreprinderii, a sec­ Conducerea întreprinderii, ca* | nit planul pe trei trimestre cadrelor penlru informatică — lui naţional de informoîică sl
rectorul întreprinderii de pre­ ţiilor. a tuturor form aţiilor de drele de inqineri. tehnicieni şî ziarului: analişti, programatori, opera­ conducere, să se elaboreze un
fabricate din beton Bircea. In- lucru. Recent am analizat în oconomişti au acţionat, Intr-a­ i întreprinderea de stal „A vicola" M intia raportează tori — făcîndu-se unele pro­ orogram pe deceniul 1971-1980
cepînd din mal. în fiecare lu­ comitetul de direcţie activita­ devăr, în lumina celor relata­ ; un Imporlant succes obţinut în întrecerea socialistă: puneri privind Căîle şl măsu­ privind înzestrarea întreprin­
nă am reuşit să realizăm mia tea economico-financiară $i te dar, din analiza mai omă- | îndeplinirea şi depăşirea pină la 16 septembrie a pla- rile de asigurare a necesaru­ derilor şi centrelor de calcul
de lei producţie marfă cu un am stabilit o serie de măsuri nuntită a rezultatelor, reiese în pag. a ll-a lui de specialişti. S-a relevat cu maşini şî echipamente elec­
volum de cheltuieli care au menite să conducă la punerea eâ măsurile întreprinse nu : nu.’ul dc producţie pe 9 luni şî a angajamentului anual. însemnătatea si necesitatea in­ tronice, pregătirea cadrelor ne-
oscilat între 984 şi 9G9 Ici. in valoare a tuturor posibili­ «¡-au îm plinit întreaga eficien­ ! Inlormînrin-ne despre această realizare de prestigiu, tensificării eforturilor penlru cosare • obiectivele prr**'ă7ii |r>
Preconizăm ca. pînă la finele tăţilor de care dispunem pen­ tă. In susţinerea acestei afir­ © Experienţă care se ; tov. Inginer Gh. Dlaconcscu, directorul întreprinderii, asimiloroa şi dezvoltare« fa­ senini perioada 1971-1075 vor
trim estrului Iii. să obţinem un tru creşterea eficientei econo­ maţii consemnăm că în prima detaşează şî trebuie pre­ j nr.-a furnizat şî cileva ciîrc de bilanţ. Prin loloslrea bricaţiei in tara noastră a cal- face parte integrantă din ola­
volum de beneficii care să a­ mice. Esle vorba de ridicarea ţuită. : unor metode eficiente de în grijire şi furajare a păsăil- cu liloa re lor cleclronir e şi nul cincinal de dezvoltare a
copere întreaqo pierdere înre­ calificării cadrelor. în mod jumătate a anului, cheltuieli­ i lor, s-au obţinut dc Ia începutul anului şl pînă acum altor echipamente moderne de r‘ 'omi^î naţionale.
gistrată în primele patru luni, deosebit a şefilor de echipă, le de prodnclie au fost depă­ j peste 18 600 000 ouă. Sarcinile dc plan la acest indlca- calcul.
iar la sîîrşitul anului să văr­ optimizarea procesului de tra­ şite cu 2,8 milioane lei. că în pag. a ll!-a î tor au lost depăşite cu 2 IM 000 ouă faţă de 2 milioane Participanţii «u r'xpvimot ho- Tovarăşul Nicolao Coauşesn»
săm la bugetul stalului un tare termică a elementelor numai în trim estrul II consu \ cî| prevede angajamentul anual. | ¡ărîroa lor de « depun*-* toa:*-* apreciat că în (ara noastră
prefabricate, orqanizarca unui s-a formal vin fond de cadre
volum considerabil de bene­ | Esle semnificativ de precizat că întregul spor de pro- eforturile pentru înfăptuirea
atelier de debitare centraliza­ © Măsuri judicioase, | ducţic s-a obţinui in condiţiile reducerii cheltuielilor < epabjjo să asicuro introdu­
ficii. tă a otelului. îm bunătăţea ti­ A. MOLDOVAN specifice profilului de | planiliealc $1 ale sporirii eficienţei economice. Acesl fapl sarcinilor Irasato de Cenqresul cerea mai rapidă a înformaMciî
Pentru o asemenea perfor- al >'-loa al parliduluţ în scopul în cronomio. ră unind toate
parelor. qospodărirea materia­ j sc reileclă In volumul sporii de benefici» realizat In 8
muncă, pe linia prevenirii perfecţionării sîslrpuilr.i in­ forţele de rare dispunem vom
lelor si altele. Prin rezolvarea incendiilor! : luni, care întrece prevederile cu pesle 1 400 000 lei. formaţional economic. nutea îndeplini în bune rnn-
(Continuare ih pog a 2*o)
acestor probleme, vom reuşi Luînd cu'’1nlul în concluzie, diţiuni obiectivele din acest
ca încă din primele zile ale a- lovsrăsul Nicolao Ceauşeşru n domeniu de aelivilale.
apreciat rezullatelo obţinute p'* In încheiere, secretarul q*>
linia introducerii sî aplicării neral al partidului şî-a expri­
tehnicii electronice de calcul m i! convinqcrea că specia­
în economia noa.s’ră nalionslă- liştii in informatică îşi vor pu­
Si a indicat orientările bază ne întreaga pricepere şi pute­
pentru îmbunătăţirea şî dez­
Atribuţiile comisiilor de sistematizare domeniu, corespunzător cerin­ re de muncă în slujba înfăo-
voltarea
a c tiv ită ţi tn acesl
lu irii importantelor sarcini ce
ţelor actuale si de perspe'-tiv;». lo revin, contribuind astfel la
procesul general de moderni­
Secretarul general al partidu­ zare a economiei naţionale,
lui a subliniat ncccsi'atoa ela­
in dezvoltarea localităţilor borării şi prom ovării unei propăşirea nairiei noastre so­
J concepţii unitare în realizarea cialiste.
sistemului naţional de infor­ (Agcrpres)
matică Şi conducere care să
înfiinţarea Comisiei judeţe­ linqâ fiecare comitet executiv zare. analizează observaţiile asigure legătura organică înlre
ne de sistematizare si a comi­ al consiliului popular, avînd şî propunerile făcute de cetă­ informatică şi decizie la losic
siilor de sistematizare muni­ a scop parlicipnrea activă a ţeni şi prezintă o sinteză a nivelurile a clivilă ţii economire.
cipale. orăşeneşti şi comunale reprezentanţilor orqanelor lo­ acestora. Dezbaterile publice ‘’ Totodată, a recomandat ca in Pricepere şi dăruire I
reprezintă o etapă deosebită cale ale administraţiei de stat, ale schitelor de sistematizare etapa imediat următoare să se j
în înfăptuirea politicii parti­ ai unităţilor economice, de în- asigure dezvoltarea unui nu­
dului şi statului nostru în do­ vătămînt. culturale. sanitare Arh. ION CONSTANTINESCU măr de centre de calcul terito­ La Fabrica <|c fire arlîfî- j
meniul sistematizării aşezări­ şi obşteşti la desfăşurarea ac­ arhitect şef riale. puternice, capabile să Clale .rVîscoza", din Lupeni, \
lor urbane Şl rurale. Consti­ tivită ţii de sistematizare. al judeţului Hunedoara răspundă prompt nevoilor uni­ s-a delectat una din cele i
tuite din reprezentanţi ai tu­ In baza regulamentelor de în cadrul secţiei de strunjire a cilindrilor din C.S.H., tăţilor economice. De aseme­ patru retorte în care se pro- !
turor factorilor caTe îşi desfă­ funcţionare, comisiile preqă- strungarul Florea Mortu execută, lucrări de bună calitate, fapt nea. a relevat necesitatea unei duce sulfura de carbon. |
şoară activitatea în acest do­ tesc si sprijină organizarea şi (Continuar« ţn pqjj/â 2-a) pentru care este declarat lunâ de lună evidenţiat în întrece­ mai bune coordonări a întregii Termenul de înlocuire a ei j
meniu, comisiile funcţionează, desfăşurarea dezbaterilor pu­ rea socialistă. activităţi din acest domeniu, presupunea un timp ap re- j
ca orqane consultative, pe blice a schitelor de sistemati­ creării unui cadru organiza- c.îabîl si. deci. pierderea 11- |
neî cantităţi însemnate de
sulfură de carbon. Colecll- i
vul secţiei şi-a mobilizat toa- !
le forţele, şl-a pus în slujba ;
Cu d e c a lă ri termene şi „derogări“ la producţiei întreaga pricepe­
re şl dăruire şl a reuşit să j
înlocuiască relorla deieclă
cu şapte zile mai devreme •
c a lita te , n u se poate pregăti o recoltă bogată decît fusese planificat, rea-
lîzînd un plus de 7 000 lonc
suliură de carbon.
Recoltele nesntisfăcătoare în­ rea lucrărilor agricole din te unităţi cooperatiste, aseme­ zenţi pe teren, se ocupă dc re­ 50 de hectare din cele 109 c- tăţii să fie mobilizate la urgen­
registrate în acest an la cultu­ toamna acestui an. nea acţiuni ridicau încă din zolvarea altor probleme, care liberatc de culturi tim purii (?). tarea lucrărilor de sezon, fac­
ra griului au constituit un se­ Scadenţa pentru unele ter­ perioada 11—16 septembrie se­ nu au nimic comun cu pregă­ Vrind parcă să bată recordul torii răspunzători dc soarta re­
rios semnal de alarmă pentru mene stabilite in planul şi or­ rioase semne dc întrebare, o- tirea recoltei viitoare. O altă nepăsării, cu citcva zile In ur­ coltei stau pasivi şi privesc cu Cronică
toţi lucrătorii ogoarelor. In ve­ dinul despre care aminteam a gtindind o inexplicabilă lipsă mostră dc ignorare a indica­ mă la C.A.P. Totia nu era tra­ seninătate la ingrăşămintele ca­
derea înlăturării neajunsurilor expirat cu multe z.ile in urmă. de răspundere din partea pre­ ţiilo r date s-a in tiln it In C.A.r. să nici măcar o brazdă pc cele re nu sint împrăştiate pc cîmp,
ce s-au manifestat privind sta­ Se pot trage, deci, o seric dc şedinţilor şi n inginerilor pen­ Popeşti. Sub p rivirile nepăsă- <15 dc hectare eliberate dc cul­ la atelajele care sc folosesc în Prin Decret al Consiliului <jr
bilirea unei tehnologii riguroa­ concluzii în legătură cu preo­ tru încadrarea lucrărilor în ter­ tonrc ale inginerului Valentin turi dc vară, care sint destina­ alic scopuri, străine dc campa­ Stal. tovarăşul Alexandru
se şi executarea la un nivel a- cuparea şi răspunderea organi­ menele stabilite. Tctilcanu, arătura s-o efectuat te însămînţărilor dc toamnă. nie, la tractoarele care lucrea­ Itoabă a fost eliberat dih fun<
grotchnic superior a lucrărilor zaţiilor dc partid, a conduceri­ Orieîte argumente ar încerca dc mintuialâ. Ia adîncimc mică Dc asemenea, ede 20 tone sâ- ză doar dc ochii lum ii. Să mai tia de ministru al im JusIrkl
specifice culturii griului. s-a lor dc unităţi şi a cadrelor teh­ să aducă inginerul Vasilc Ha- şi cu multe greşuri (să mni zi­ minţă aşteaptă ca inginerul şi spună cineva că preşedintele chimice şi numit ministru «
preconizat luarea unor măsuri nice pentru a asigura o bază buţă şi preşedintele C.A.P. Re­ că cineva câ terenul nu s-a preşedinta, Elconora Drugovici, C.A.P., Petru Mîrcca, şi ingi­ pclrolului.
eficiente, menite să determine corespunzătoare recoltei dc jan, Aurel IMaicr. pentru a „de­ arat dc două ori, cum afirmă să sc hotărască să ia o decizie nerul Soos Ludovic nu se ocu­ Tovarăşul M ihail Fior. w
ridicarea producţiei in ţoale grîu a anului următor. Din pă­ monstra" că la această unita­ inginerul !), săminţa nu era in privinţa condiţionării lor. pă de rezolvarea problemelor fost numit ministru al i
unităţile agricole. In acest sens. cate, constatările reieşite cu o­ te recolta viitoare arc asigu­ condiţionată, iar anlimăluricc- Considcrind probabil că sc din actuala campanie agricolă! Irici chimico.
Ministerul A griculturii şi Sil­ cazia verificărilor efectuate in rate temelii solide, ele nu re­ Ic nu se procuraseră. Pentru află undeva prin luna iulie, Din multitudinea unităţilor
viculturii a emis ordinul nr. teren nu ne îndreptăţesc la zista Ia confruntarea cu reali­ oricine c lesne dc înţeles că nici cooperatorii din Koşcani rămase în urmă cu pregătirea Tovarăşul N'icolae T ovdrr n
2 000. care este binecunoscut păreri optimiste. Citcva aspec­ tatea. Deşi exista eliberată o în asemenea condiţii recolta se nu sc grăbesc de loc cu pregăti* însămînţărilor dc toamnă am fosl eliberat din fu n c ţii de
Ascensiuni pe verticala - de către toţi factorii răspunzi* te sint cit se poate de conclu­ suprafaţă dc f» 2 hectare, pînă diminuează încă de Ia insămîn- rea insâmîn ţări lor. Ca dovadă, ales doar cîtevn exemple mat ministru al petrolului.
la una din cetăţile energe­ lori de soarta recoltei viitoare dente în această privinţă. la data de 13 septembrie nu ţarc. unitatea mai arc de efectuat reprezentative. Organizaţiile dc Prin Decret al Consîli ilu i do
de grîu. Dc asemenea, comite­ Potrivit indicaţiilor date, tre­ erau arate nici 25 dc hectare. Sint şi alic exemple care de­ arături pc mai mult dc 100 hec­ Stat. tovarăşul Ghenrqhe
ticii româneşti - Termocen­ tele de partid, consiliile popu­ buia ca. pină la data dc 5 sep­ Să nu mai amintim că la capi­ notă o slabă preocupare din tare eliberate dc culturi timpu­ partid, consiliile populare co­ Cioară a fost numit preşed'nti»
trala Paroşeni. lare, preşedinţii, brigadierii, tembrie a.c.. in toate coopera­ tolul pregătirea terenului fi­ partea conducerilor dc unităţi rii. patul germinativ nu s-n munale, preşedinţii şi ingine­ al Consiliului Naţional a] C rr-
şefii secţiilor dc mecanizare şi tivele agricole să fie terminate gurează cifra zero. Colac peste şi a cadrelor tehnice faţă dc pregătit pc nici un hectar, iar rii din C.A.r. au datoria dc cetării Ştiinţifice. Tovarăşul
Foto : N. MOIDOVEANU specialiştii din C.A.P., I.A.S. şi arăturile şi pregătirea terenu­ pupăză, calitatea lucrărilor pc buna pregătire şi desfăşurare condiţionatul seminţelor s-a prim ordin să intervină ener­ Gheorqhe Buzdugan a îos\ • 1'.
I.M.A. au dezbătut planul dc lui după culturi de vară. con- unele tarlale a fost sub orice a însămînţărilor dc toamnă. realizat abia la jumătate din berat din funcţia de preşedin­
măsuri tehnico-organizatorice diţionatul şt controlul seminţe­ critică, deoarece inginerul şi Astfel, la C.A.P. Sîntandrci nu cantitatea asigurată. In loc cn gic pentru ieşirea grabnică din te al Consiliului National al
privind pregătirea şi executa­ lor. Surprinzător, Insă, In mul- preşedintele. In loc să fie pre­ arau efectuate arături decît pe toate forţele şi mijloacele uni­ Impas. Cercetării Ştiinţifice.