Page 62 - Drumul_socialismului_1970_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4882 ® VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970

[Experienţă care se detaşează Tinerii isi fac

f
mai frumoasă

comuna
trebuie preţuită Pe î l ce trece satele şl

oraşele
ţării înfloresc sub
mina harnică a locuitorilor.
Un adevfir axiomatic î pen­ o VI-o, 600 maiştri şl 200 sa­ zou miliţia. De asemenea, a or­ de frunte, două probleme mori ! La această perpetuă trans­
tru a dobindl o anumltâ expe­ lariaţi de la serviciul comer­ ganizat o consfătuire cu toţi respectarea angajamentului de formare aportul tinerilor es­
rienţă, fie eo şi mo! modestă, cial. factori! responsabili din muni­ a pune in funcţiune grupul e­ te substanţial. Prin acţiuni
oamenii depun o munca stă­ ® l.C.S. HUNEDOARA. Co­ cipiu, însoţită de o expoziţie cu nergetic nr. 3 cu cel puţin 10 de muncă voluntară, uteclş
ruitoare, investesc inteligenţa, mitetul de portid întreprinde aspecte legate de apărarea şi zile moi devreme şi pregătirea til comunei Toteşll au rea-
pasiune. Iniţiativă. Numai pe a­ căutări, ca şi alte organe de gospodărirea avutului obştesc. cadrelor care îl vor exploata. Uzat lucrări de construcţie \
ceastă cale se perfecţionează portid din municipiu, vizînd îm­ In continuare, Io viitoarele ple­ Preocupat de mpbilizarea co­ şl reparaţia drum urilor, a
metodele in activitatea produc­ bunătăţirea metodelor muncii nare. unii membri oi comitetului lectivelor şantierelor şi de la ex­ căminului cultural, tn va­
tivă, ştiinţifică, culturală şi cu politice de la om la om. In o- vor fi solicitaţi sa foca informări ploatare, pentru a fi „in grafic" loare de peste 51 000 lei.
otît mai mull in cea polltîco- cest sens, o fost reconsiderata verbale despre modul cum au atît cu lucrările de conslrueţîl- Orele de muncă patriotică
socfalâ. utilitatea constituirii unor co- acţionat în acest domeniu. montaje cit şi cu pregătirea ca­ dăruite tn acest an de tinerii
In conducerea politico a în­ leclive de agitatori în codrul or­ drelor. comitetul de portid nu din Bulzeştlţ de Sus comu­
tregii activităţi, numeroase or­ ganizaţiilor de bazo. Cînd s-a $ E. M. PETRIIA. Lo exploa­ scapă din vedere nici amănun­ nei lor se materializează In
gane şl organizaţii de partid au renunţat, cu ani in urmă. Io o- tările miniere din Volea Jiului tele : agitaţia vizuală să fie pre­ 2.400 km construcţii şl în­
dobîndit — intr-un domeniu sau semeneo colective s-o pornit de se ridică, in general, problema zentată în forme eficiente, celor treţineri de drumuri. In 9,600
altul — o experienţă valoroasă, Io îdeeo că toţi comuniştii tre­ efectivelor, o fluctuaţiei munci­ care vin pe şantiere să li se km drumuri reparate, tn 288
care se detaşează şl merită să buie să fie ogîtotorî. Intr-adevăr, torilor mineri. La mina Petri la arate realitatea vieţii de şan­ metri construcţii qardurl, In
fie consemnotă. Nu este vorbo totl comuniştii trebuie să nu se pune această problemă. tier şi să fie doti în formaţii de 528 pomi plantaţi. Un total
de metode „spectaculoose", ci lucru unde să se poată acomo­ Cu o sută de ani in urmă de aici din Simeria a pornit primul tren spre Valea Jiu­ de 151 824 lei. egal cu Îm­
de preocupări mal deosebite da cu disciplina industrială, lui. Azi, prin nodul de cale ferată Simeria, se scurg zilnic zeci de mii de tone mărfuri, iar tre­ plinirea dorinţei de a avea
privind îmbunătăţirea muncii, o- concursurile „Cine ştie mese­ nurile de călători sint în cea mai mare parte remorcate de puternice locomotive Diesel-e­ o comună mal Irumoasâ.
bordorea multiplelor sarcini cu­ rie, cTstîpâ“ să nu constituie lectrice. Foto N. GHENA
rente fără a scăpa din vedere doar acţiuni pentru ca organi­
perspectiva, desprinderea esen­ zaţia U T.C., să albă ca roporto...
ţialului din secundar j.o m d. La Mintia, concursurile „Cine
Consemnăm, succint, ceea ce ştie meserie, dştlgâ" sint. în-
este mal caracteristic, la ora tr-adevăr, mijloace eficiente de ATITUDINE FERMA ÎMPOTRIVA CELOR
actuală, în activitatea unor or­ ridicare a calificării. După ce
gane ş) organizaţii de partid desfăşoore muncă politică. Eo or© chiar posibilitatea de b s-a lansat tema unul concurs si ^ V*
din |udet Dor, moi este o reolitote : ajuta şl alte exploatări cu oo- s-au făcut înscrierile pentru
$ COMBINATUL SIDERUR­ nu toţi membrii de partid ou menl (o şl ajutat mina Urleanl). participare, concurenţii sint ur­
GIC HUNEDOARA. Organizaţia experienţa, nivelul politico-cul­ De ce stau oamenii aici ? Au măriţi sl ajutaţi timp de 2-3 CARE PĂGUBESC AVUŢIA OBŞTEASCA
de partid de aici este confrun­ tural şl vocaţia pentru o expli­ posibilităţi moi bune de apro­ luni pentru a se pune la punct
tată cu probleme deosebit de ca cit mal operativ şi convingă­ vizionare şî culturalizare, locuind cu meseria şl numai cei care
complexe legate de mobilizarea tor conţinutul documentelor de sau fiind în apropiere de Pe­ se remarcă $1 au o conduită co­ evidentă încă din anul trecut.
colectivelor de munco la spori­ partid şi de stat care apar, sen­ troşani ? Desigur. Dor, la Pe- respunzătoare în muncă sint ad­ Comisiile de judecată din bu(îe dc seamă la respectarea grave (respectiv furtul a cîte
rea şl diversificarea producţiei sul unor evenimente Internaţio­ trilo organizaţia de portid ve­ mis! Io confruntarea directă cooperativele agricole, în fiin ­ legilor statului nostru şi la a­ 120 kq qrîu) au fost înaintate Asemenea aspecte se întilnesc
la C.A.P. Teliuc, Buituri, Uni­
de metol şl ridicarea compe­ nale etc. Agitatorul de astăzi ghează cu mal multa Insistenţa (aviz pentru cei care organizea­ ţate în baza legii nr, 59 adop­ părarea integrităţii avuţiei ob­ la orqanele de urmărire pe­ rea, Ciula Mare, Bărâstl, Nuc­
titivităţii el. In cadrul conducerii este, într-un anumit fel, lector co oamenii să găsească ca­ ză concursuri „Cine ştie N T.S., tată în decembrie 1968 de şteşti. Cum îşi desfăşoară însă nala. Dc asemenea, analizînd şoara. Bretea Mureşană etc.
activităţii economice, organiza­ sou propagandist. La 1.C.S.H, drul corespunzător afirmării lor, ciştigo"). Marea Adunare Naţională, con­ activitatea aceste orqane? cazul magazinerului Laurean Ca dovadă, deşi unii coopera­
ţia de partid a acordat şl o- C.S H. şl la alte unltâti din în muncă, lor distanţa dintre "Ar stituie o expresie elocventa O primă imagine în acest Uriţescu, care a sustras 100 tori din Bărâştl sl Bretea Mu
cordo o atenţie deosebită ridi­ municipiu au fost constituite, pî- muncitorul miner şl personalul O experienţă care se deta­ a democraţiei socialiste, a sens se poate forma prin pris­ kq cereale de la C.A.P. Pis- reşanâ au avut abateri de la
cării calificării profesionale o sl- nâ In prezent, colective de agi­ tehnico-lngineresc sa se înca­ şează de mersul obişnuit a! mun- creşterii rolului opiniei publice ma cifrelor care oglindesc chînţi. comisia de judecată din prevederile legale, de la Sta­
derurglştilor, precum şl a nive­ tatori In 40 de organizaţii de dreze tn limitele respectului re­ cil de toate zilele au şl organi­ în viata socială. Ca organe cazurile aflate spre rezolvare. cadrul unităţii respective 1-« tutul C.A.P. şl regulamentul
lului lor de cultură generolăi bază. ciproc, ale echităţii (Comitetul zaţiile de partid de Ia I. M. obşteşti de Influenţare şl ju ­ Astfel, numai în cursul prim u­ sancţionat cu o amendă dc de ordine Interioară, nu s-au
De fopt, nu se pot »mulge o- © MUNICIPIUL HUNEDOARA, municipal de partid Petroşani a Barza (in organizarea munci! risdicţie, după cum sint de­ lui semestru, s-au constatat şi 300 Icî şi 9 inlervenit pentru luat măsurile cuvenite împo­
gregotelor Indici superiori de u- Comitetul munîclpol de portid analizat, de altfel, într-o plena­ pentru reducerea consumurilor finite prin lege. comisiile »ale­ dat spre soluţionare comisiilor schimbarea luj d’m funcţie. Tot triva celor vinovaţi, tntîrzilnd
tlllzore, nu se poate asigura res­ o dobîndit o experienţă, core ră problema climatului de prin- de lemn, energie şl exploziv), se de adunarea qenerală a coo­ de judecată din C.A.P. peste cu amendă a fost sancţionat în mod nepermis aplicarea
pectarea riguroasă o reţetelor merilă o fl însuşită, in ce pri­ cîoiolîtate şi de etică socialistă E, M. Lupenl (calitatea cărbu­ peratorilor au un rol hotârî- 150 de cazuri care vizează ne­ Şi cooperatorul Laurean Bota, sancţiunilor. In astfel de situa­
de fobrlcoţle fără o ridica pre­ veşte modolltăţlle de orgoni- din colectivităţile rr’niere de nelui, activitatea gazetei de tor în aslqurarea participării glijente în serviciu şi în gos­ pentru acelaşi motiv. ţii, efectul educativ al preve­
gătirea oamenilor. Antrenînd în zare a aplicării hotărîrilor, per­ munco). perete), U. V. Călan (mobiliza­ maselor largi la înfăptuirea le- podărirea averii unităţilor, a- SubaprecMnd şl Iqnorînd o- derilor stipulate de lege nu
aceasta acţiune sindicatul, or­ severenţa cu care urmăreşte îm- Comitetul de porlid ol minei rea colectivului pentru îndepli­ qalltătlf şf educarea socialistă buzurî. degradări de bunuri, bliqatiile elementare ce le re­ este cel scontat. Desiqur, o
ganizaţia U.T.C., conducerile bunătăţîreo activităţii într-un o- mai ore in centru) preocupări­ nirea angajamentelor), F. C. 19 cetăţenilor în spiritul unei sustrageri şi diferite daune, veneau în calitate de membri mare parte din vină o poartă
♦phnico-odmlnlstratlve ale sec­ numit domeniu. Cum o procedot. lor probleme privind activitatea Oră ştie şl din alte unităţi. atitudini corecte fată de mun­ toate prejudiciile fiind eva­ cooperatori. Marîa Dutu, din preşedinţii acestor comisii cît
ţiilor s-a reuşit co, din combi­ de pildă. în problema apărării de producţie, urmărirea cu e- Preţul dobindlriî experienţei că, întăririi şl dezvoltării avu­ luate la peste 91 000 lei. Prin­ Gooaqiu. Nicolae Stoica. Gheor- şi consiliile de conducere ca­
nat, circa 800 muncitor) sa si gospodăririi ovutuîuî obştesc ? xîgenţâ a lucrărilor de pregătiri. este mare : muncă, Inteligenţă, tului obştesc, al unej bune tre comisiile de judecată care ohe Ciuntilă şi Nicolae Oprea, re nu se înqTljesc să aslqure
din Romoşel, Marîa îancu
şi
urmeze liceul în noul an şcolar După ce o onol!zat-o într-o ple­ Rezultotul : sorcintle Io aceste pasiune, Iniţiativă, De oce^o, comportări în societate. Prin manifestă preocupare şi in­ Martin Raci. din Rapolt, au fost condiţiile necesare bunel des­
care o început (peste 700 ou nara cu activul şl a stabilit mă­ lucrări ou fost devansate cu experienţa trebuie preţuită, cu­ exercitarea cu competentă si transigentă fată de cei ce s-au făşurări a activităţii comisiilor
absolvit deja liceul). In preocu­ suri corespunzătoare, la o lună circa 1 000 ml. noscută. valorificată pe colea răspundere a a tribuţiilor ce lo făcut vinovaţi de păgubîrea n- judecaţi şi li s-au stabilit în de judecată.
pările actuale sta, de asemenea, si jumotote o cerut organului • CENTRALA TERMOELEC­ generalizării. sint încredinţate, comisiile de vutîei obşteşti pot fj amintite sarcină imputaţii şî amenzi de Un aport substanţial la re­
cuprinderea în forme de ridi­ de miliţie sa prezinte într-o şe­ TRICA MINTIA. Pe agenda co­ judecată din C.A.P. pot şi cele de la cooperativele agri­ rîto 100-3 000 lei, ca urmare a medierea deficientelor semna­
nu şi-au recoltat
faptului că
Piş-
care a calificării profesionolo o dinţa de birou o Informare de­ mitetului de oortld ol comple­ f. MIRZA trebuie să-şl aducă o conlri- cole din Valdel, RaDoTt. Mal unele produse, s-au făcut v i­ late poate fl adus şl prin Im­
chlnti, Romoşel şi altele.
tuturor muncitorilor de categorîo spre aplicarea masurilor ce vl- xului de Ia Mintia »tau, la loc primarea unul caracter practic
frecvent s-au semnalat pentru novat! de sustrageri sau nu au instruirilor ce se fac cu aces­
soluţionare — aproape 50 la achitat la timp contravaloarea te organe de către cadre de
sută din cazuri — acte de în­ unor produse agricole. denotă specialitate tn domeniul Juri­
călcare a prevederilor legale
Exemplele amintite
dic în leqâtură a i soluţiona­
Rentabilizarea este... renta­ referitoare la apărarea Integri­ qrljă şl răspundere fată de rea cauzelor şl întocmirea for­
că acolo unde se
manifestă
tăţii proprietăţii obşteşti.
melor de procedură. Totodată,
Apreciind cum se
cuvine
siile de judecată
rrravifatea fantelor săvţrşite do soarta avuţiei unttătilor. comi­ deosebit de important este ca
contribuie
toate organele de stat, inclu­
Ton TSban Pavel Dîncsoreanu. activ la descoperirea si recu­ siv comisiile de judecată dîn
bilă numai clnd are la bază Fmilia Dobtrcă. Ana Croza şi evidenţiază pregnant interesul C A P., să desfăşoare o susţi­
perarea pagubelor, ceea
ce
Ana Socol.
prin sustragerea
nută muncă educativă în sco­
unor produse comisia de ju­
orqşne pentru bunul mers al
decata de Ia C.A.P. Valdel a cooperatorilor aleşi tn aceste pul prevenirii oricăror acte de
încălcare a normelor şl leqilor
hotărît si l-a obligat pe aceş­ treburilor sî progresul coope­ statului nostru.
mobilizarea efectivă a tuturor propus consiliului de conduce­ sii dc judecată care desfăşoa­ ADAMiC.OSTEA»1!
tia la plata u n o r amenzi,
a
rativelor agricole.
Există însă şl unele comi­
re să nu li se atribuie o parte
din normele convenţionale e­ ră o slabă activitate, avlnd consilier juridic
fectuate, tar două cazuri mai nesolutionate cauze luate In Io U,J.C.A.P.
resurselor întreprinderii
Omagiu înaintaşilor
mal mare declt depăşirea tn de lei producţie cu 920 de lei
reglstrată la preţul de cost, cheltuieli şl atingerea celor
fUrm ore din p o g . 1) aslgur1ndu-ne astfel din tri­ R.9 milioane de lei beneficii, A c u m u n »»col, la 10 o c to m b rie In cot 100 d o o n l d o fu n c ţio n a r o , M â r c u | , A ro n H e r b a n , D l o n l i l o U r i .
H e rţ. V ir g ll
lic e u l nostru >l-a a d u s c o n t r i b u ţ i a la
mestrul II chiar henelicil. De­ conducerea întreprinderii tre­ 1970, p ă t e o u pe p o q i l e „ P a r v e l C u ­ d e t v o l lo r c o în v ă ţă m â n tu lu i ro m â n e s c , Iu II u M o r a r u , Ion S im io n F illm o n P op.
(I
d in
D e v a p r im it p ro fe s o ri
R o m u lu i
etc.
rio'*
D o v id ,
sigur că, dacă ne încadram buie să acţioneze energic, cu e le v i a i a c tu a lu lu i Jlceu p o d o g o g ic In m o d d e o s e b ii a c e lu i d e p e p l a ­ In a c a s le i i l e , c o rp u l d id a c t ic d in
mul de ciment a lost depăşit tn cheltuielile planificate, vo­ măsuri elicace şl de mare e- — fo sta ş c o a la n o r m a lă d e î n v ă ţ ă ­ iu rile h u n e d o r e n e . p u n în d u I la dls- a n u l c e n te n a r u lu i )l foştii a b s o lv e n ţi
cu 48,8 tone, cel de oţel V 0.3 lumul acestor beneficii era conomîcîtate. Sursa de renta­ to ri — osa cu m a f u n c ţio n a t în p r i ­ p o r l ţ l e 2 922 in v â ţ â lo r l. M a r e o lor i>i î n d r e a p tă g în d u r lle sp re ce! p este
m a jo r ita le i a u c o n l o p l l cu Im o re se l©
m o e l fo rm ă . In m o m o n tu ! d e s c in d e ­
In d e c u rs de
300 d e p ro fe s ă ri ca re
cu 17,2 tone, de agreqate cu mult m©| mare. bilizare trebuie căutată tn pri­ r ii c u r s u rilo r , e xisto o s in g u r ă c la s ă p o p o r u lu i. In v ă ţîn d scrisul j l c ititu l un secol, o u servit d e lo c a te d r ă
I 867,9 tone, de oţel-beton cu Faptul c3 I.P.U. Bîrcea a mul rînd In cadrul întreprin­ cu 8 e le v i |l 2 p ro fe s o r i, ia r in t i m ­ d e s c h îiîn d m in te a |! In im a o seci sau p n n scris c a u za d e z v o ltă rii te o ­
39 6 tone. de sîrmâ trasa cu produs acele sortimente, care derii. In acest sens, trebufe p u l p r im u lu i o n ( c o lo r j i - o u m a l î n ­ de g e n e r a ţ ii rie i (I p ra ctlC 'l p e d a g o g ic e r o m o n e jt l.
în ­
(¡-ou
o c e tU a
d m
M u l ţ i
in c h in o l
c e p u i c u rs u rile în c ă 2 c la s e cu c ite
D a c ă In p r im ii c in c iz e c i d e a n i de
10,2 tone şi aMele, o căror va­ au fost electiv cerute de be­ luate măsuri pentru reducerea 8 o le v l, j c o o lo a v în d in to ta l 24 f u n c ţio n a r e j c o o lo a d a t d o a r 763 tr e a g a v io ţă n o b ile i so re m i d e p r e ­
loare totalizează 410 497 do neficiar, în detrimentul unor consumului de materiale, li­ e le v i, d in tre c a r o 16 la c u rsu l d e 3 o b s o lv e n ţi, Iar In u r m ă t o r ii d o u ă z e c i g ă t i r e o în v ă ţă to r ilo r . A m in t im pe
P etru X u i o l l o ,
l o a n
leî. In aceste condiţii, fiecare produse care stau în stoc chidarea cheltuielilor neeco- o n l sl 6 lo c u rsu l d e 1 o n. D e la j l cin ci a l p e r io a d e i In te r b e lic e 721. Io n L â z â r ld u , R a du V ic to r S o lo m o n ,
M lh u .
a c e st m o d o s l în c e p u t, ( c o a la s-a ox-
Io o n
kilometru de tuburi a costat este un lucru meritoriu. nomîcoase, care ocupă încă o tin s c o n tin u u , o tln g ln d d e z v o lta re a p ro fe s o r e m e rit, G h e o r g h e G h in c o ,
mai mult declt prevederile cu Dar acest aspect nu poale pondere destul de însemnată. so m a x im ă o b i a In a n ii g lo r io ş i a l l o a n B u d ru etc.
74 781 ]el. un metru pătral de cin stitu l în nici un caz un Sortimentele planului pe î 971 s o c ia lis m u lu i. C o r e i p u m â t o r p o l i t ic ii A p r o a p e 20 d e p r o m o ţii d e io vă
P a r tid u lu i C o m u n is t R o m â n , d e rid i-
tr.ii cu goluri cu 27 de lei, act de laudă pe linia rentabi­ sini în concordanţa cu nevoi­ c o re c o n tin u ă o n iv e lu lu i d e c u ltu r ă Centenarul ţo to r l c a re a u a b s o lv it a u ( c o o la in
In te r b e lic ă
sl
p e r t o a d o
p u r t o i
•in metru cub de agregat cu lizării. Saltul de la pierderi le de consum ale economiei a l p o p o r u lu i, în p r im u l rînd p rin p o a r tă a c a ld ă a m in t ir e ce lu i c a te
12 lei, un metru cub de ^pre­ la beneficii nu s-a făcut prin naţionale. Prin urmare, Jocul j c o o lâ . e sto d e o s e b it d e s e m n ific a ­ a fost p ro fe s o ru l C o n s ta n tin S p o re a ,
tiv l o p l u l că , to c m a i In a n u l c e n te ­
D e o c ll-
c ir e c io r in tro a n ii 1919-1930
fabricate diverse cu 208 Joi efortul întreprinderii, cl pe preţurilor nu va mal putea n a r u lu i, lic e u l o ro c e l m o i m a re e ­ Liceului pedagogic v iia to a so d e s fă ş u ra tă o tit in c o d ru l
ma| mult. seama mecanismului preţuri' constitui o salvare pentru a- fe ctiv d o e lev î (I p ro fe s o ri d in î n ­ ( c o lii, tn a ro ( . c il (I p rin p u b l i c a ţ i i l e
tr e a g a so Is to rie . I n c o le d o u ă sec­
se
d in p r e i a p e d a g o g ic ă o v re m ii,
— Am produs »mele sorti­ Ipr, lo care I.P.B, Bîrcea nu tînaerea beneficiului planifi­ ţi i — d o î n v ă ţă to r i sl e d u c a to o r e - le a g ă In m a ro m ă su ră r id ic a r e a c o n ­
are nici un aport. Din radio­ so p re g ă te s c o zl pesta 800 d e e le v i Deva
mente — cerute de altfel, do grafia preţului de cost rezul­ cat. Sinqura sursă In stare să su b in d r u m o r e a a 62 p ro fe s o ri sl în ­ tin u ă o p re s t ig iu lu i foste! Ş co lii n o r ­
D e va
m e le d e în v ă ţă to r ! d in
beneficiarii noştri — al c3ror tă că, mai mult, comitetul de facă acest lucru este reduce­ v ă ţă to r i t it u la r i. C o le c tiv u l d i d a c t ic a! lic e u lu i n o s­
E d u c a tă d e p a r t id în s p ir itu l d r a ­
preţ de vînzare este mult su­ direcţie, cadrele tehnice de rea cheltuielilor de muncă vie g o s te i sl re s p e c tu lu i f o ţă d o t r a d i ­ tru e ste m în d ru că p re d ă a stă zi de
la o c e lo a ) l c o te d r e d e u n d e în tr e ­
ţ iile p ro g r e s is te a le p o p o r u lu i n ostru, In onl) d e d u p ă 23 A u g u s t 1944, n u ­
perior celui stabilit prin plan, aici nu au acţionat cu mă­ şl materializată, al căror n i­ g e n o r a l i a c a re se a flă a stă zi In b â n - m ă ru l lo r se rld le o lo 1 438 î n v ă ţă ­ c u i a ră s u n a t g la s u l u n o r p ro fe s o ri
c o re a u fost sau au d e v e n it
u n ii
se î n ­
precizează economistul A le­ tu ri eficace pentru reducereo vel la ora actuală arată că e llo (I la c a te d r e le lic e u lu i o d in c ă to ri, n u m ă r ce llu s lie o z o în că o d in t r e cel m o l d e s e o m ă o a m e n i a l
s e n tim e n te
d r e a p tă
d e
cu
d im e n s iu n ile
j c o l i l
d a l a
d e z v o ltă rii
r o m â n e |t l.
Tehnica avansată şi-a ' spus cuvîntul şi la executarea o­
xandru Toma, contabilul şei al cheltuielilor de producţie sl tn întreprinderea de prefabricate peraţiilor de încărcare a materialului lemnos. Imaginea de p ie t a t e sp ro a c e l c a re . în d ec urs in a n ii n o jt r l. ( t l l n ţ e l . c u ltu r ii (I o rte l pe : V a j l l e
D in tr e
a m in t im
a c e s tlo
d e un se co l, co e le v i, în v ă ţă to r i sou
întreprinderii. Preţul mediu da special a celor materiale. din beton Bîrcea nu este pre­ faţă vă prezintă la lucru unul din noile utilaje mecanice de p ro fe s o ri a l s c o lii, j l- o u s lu jii cu al P e n tru a c tu o la g e n e r a ţ ie d e elevi P etri, M l h o l l S a d o v e a n u . S a b in D ră -
osie un
lic e u lu i,
m o tiv d e ju s ti­
N ic o la e A p o s to le s c u .
g o l,
vlozare a ciescut prin schim­ Pînă la finele anului au ră­ gătită aşa cum se cuvine să mare randament folosit in acest scop. c r e d in ţă p o p o r u l d in c a re s-au r i d i ­ fic a tă m in d r le fa p tu l c ă , tncă In p r i ­ V a s llo P etri a fu n c ţio n a t fn ( c o a lă
m u l an
d e fu n c ţio n a r e ,
p r in tr e e l e ­
ca t, o ju t ln d u - l să io r id ic e Io l u m i­
barea slnicturil . producţiei mas mal puţin de trei luni şl atace primul an al cincinalu­ Foto :, N. MOLDOVEANU n a j t l l n ţ e l ]l c u ltu r ii, sp ro ca ro a vii săi i- a a f lo t c u n o s c u tu l f o l c l o ­ In tre a n ii 1870-1872, Ia r lo s f lr j l t u l
s e c o lu lu i tre c u t o |u n s e te u n u l d in ce'
planilicate Intr-o proporţie jumătate. Pentru a realiza mia lui viitor. tins d o v e a c u ri. rist. scriito r jl pedogoQ Io n Pop Re- m a l d e s e a m ă p e d a g o g i tr a n s ilv ă n e n i
le g a n u l. Ca e le v o p ro m o v o t cel trei
fostul
pe c o re Ion P o p R e le g o n u h
o n l d e j c o o lă Cu „ e m i n e n ţ l a * . lo r sa u elev, II c a ra c te riz a ca ftln d ,,un
In to a m n a a n u lu i 1873 a p ro m o v a i }! m e to d is t e x c e le n t* . L u c ră rile sa le se
e i o m e n u l d e , c a l l f l c a ţ l u n e “ cu re­ d o v e d e s c d e o s e b it de u tile Is to rie i
z u lta te e x c e p ţio n a le . Ca în v ă ţă to r , o p e d a g o g i e i r o m â n e it l.
p a rte d in c a r ie r a d i d a c t ic ă , o lu cro t
vecine, lotizarea terenului zo­ p e m e le a g u r ile H u n e d o a r e i la V llc e - ţ i o n a t la | e o a l o n oa stră eo p ro fe s o r
M a e s tr u l M l h o l l S a d o v e a n u o fu n c ­
M r i but M e comisiilor de sistemati- nei sau platformei în raport le le R e le (1075), ie p a re , lo S o rm l- d a c r itic ă l ite r a r ă gl Isto ria l i t e r a t u ­
(1 0 7 ă -1 0 7 8 ]1
B o ru
B a u ţo r l (1070) jl,
cu necesităţile
de amplasare
rii ra m ă n a la c u rs u rile d e v a ră d in
mP şl qrupare raţională a obiecti­ s e a e lu ic a n ii 1922 | l 1923. P re le g e rile sa le au
La c a lita te a d e fo a rte b u n p a d a -
velor, cu natura şl configura­ fiOQ I ie a d a u g ă | l a c e e a d e m i l i ­ p ro d u s a s u p r a c u r s a n ţ ilo r o p u t e r ­
pot avea loc atît pe parcursul ţia qeoqrafică şl cu respecta­ ta n t a c tiv p e n tru c u ltu r a Uzarea ţ ă r ă ­ n ic ă Im p re s ie d in c o re c a u i ă , tn n u ­
lo r ||
p ro fe s o r u l
a l i c o lll,
C
m e le
elaborării acestora, cît şl la rea principiilor de folosire ra­ n im ii d in T a ta H a ţ e g u l u i . A c tiv it a t e a S p o re a L a o d r e s a t o c a ld ă scriso a re
u n
s o c ia lă
c o n s titu ie
e x e m p lu
încă
adoptarea lor finală. zare in dezvoltarea localităţilor ţională a terenului, reţeaua d e m n d e u rm a t : a n lm o to r al p rim e i d e m u lţu m ir e . m a rc a n tă a m u tic ii
P e r s o n a lita te
Comisiile locale colaborează principalelor artere de circu­ c m o n o j â r l d e i p o ţ l u i c o l a r la Vil- r o m â n e ş ti, m o e s tru ! e m e r it a l o r t e l,
cu organele interesate la am­ laţie şi de transporturi, am­ c e le le Rele, p a i l o n o l a p ic u lto r | l S o b in D ro g o J. s-a a fir m a t ca un p a ­
p o m lc u llo r la B ă tu , v a lo r if ic a t o r c o m ­
plasarea cît mai Judicioasă a plasamentele dotărilor, ame­ p e te n t a l l i t o n o l in d o p â r t a f e a p o ­ s io n a t fo lc lo ris t în c ă d in p r im ii o n l
□ I c a r ie r e i d ld o c t lc e la D e v a . D e s p re
obiectivelor economice si so- tlnderilor sau a reducerilor urmărească modul In care Principalele aspecte care najările şi elaipizarea realiză­ p o r u lu i n os tru in to n a S o rm lz e g e tu * o c e o s lâ p e r lo o d o . G e o r g e B r e o iu . In
le i. lu p t in d p rin a c rii — co r e d a c to r
cial-cullurale pe teritoriul mu­ perimetrului constructlbll, a I U A J U T O R U L sînl rezolvate problemele re­ trebuie tratate în cadrul de­ rii lucrărilor de Inleros co­ a l reviste! „ C o n v o r b ir i p e d a g o g ic a '' „ P a g i n i d in Is to ric m u z ic ii ro m â -
nicipiilor, oraşelor şl comu­ densităţii, a volumului de con­ feritoare la folosirea raţională taliilor de sistematizare sint ‘ mun. — p e n tru p ro g re s u l ( c o lii. Io n Pop n o ; t r , scrie că „ a o v u l p r ile ju l să
c ln to te
săi
d e
e lev i!
d ife rit e
o u d ă
nelor. Ele urmăresc respecta­ strucţii,. probleme de asanare COMISIILOR LOCALF a terenului în cadrul vetrei, creşterea confortului urban R e te g o n u l I o s itu a t in p e r m a n e n ţă tip u ri d e c o lin d e |! c in ta c e d e stea".
g e n e r a ţ ie i
fr u n ta ş ii
p rin tr e
d ,n
sole
rea integrală a tuturor preve­ a mediului Insalubru existent creşterea densităţii, economia prin asiquraroa unei reţele cit u ltim e le d e c e n ii o le s e c o lu lu i tre cu t M o t e r la l u l cu lo s a ici j l s e le c ţio n a t
derilor legale în vigoare re­ etc. ; etapele de realizare pen­ DL SISTEMATIZARL de teren agricol, orqanîzerce mai complete de dotări la n i­ Din această sumară trecere D e a c e e o . Io n A g l r b l c e o n u scria d e ­ cu g r ijâ a (ost a p a ! p u b l i c a t In v o ­
lu m u l „3 0 3 c o l i n d e * , lu c ro re a sa f o l ­
feritoare ia organizarea com­ tru 5 ani, pe o perioadă mal circulaţiei, a spaţiilor plantate, velul ansamblului de locuinţe ; în revistă a atribuţiilor comi­ spre e l că este .cel m o! m u llllo t e r o l c lo r ,că d e c o p â t i l S a b in D r ă g o l ră-
plexă a teritoriului. Astfel, la îndepărtată şl de largă per­ lotizările şi delimitarea vetrei', economia de teren : realizarea siilor locale de sistematizare p u b lic is t a! n os tru d in a c e le v re ­ m in e un m e re p a t r io t c o re o v o lo -
m u ri. cel m o l m u n c ito r p e n tru c u l t u ­
schitele de sistematizare a lo ­ spectivă I modul de cuprinde­ necesarul de dotări socîal-cul- densităţilor optime pe terito­ rezultă că ele sînt investite, r a liz a r e a m a t e l o r " . r i/lc o l d in p lin fr u m u s e ţile c in te c u lu !
p o p u l a r c o n lo r m c r e z u lu i să u : „ a n a
calităţilor urbane. comisiile re a problemelor, rezolvarea turale stabilirea zonei cen­ riu în condiţiile respectării la nivelul la care funcţionea­ în v ă ţă to r ilo r d e azi (I d e m lln e el o cre e a z ă p o p o r u l, n o i c o m p o z ito rii
trebuie să urmărească modul lor tehnică şl modul de pre­ trale > propuneri pentru Asigu­ densităţilor concrete între clă­ ză. cu importante atribuţii de le s o rv e jie d re p t p i ld ă (i p e n tru d r a ­ n u m a i o în r e g is tră m (I o p re lu c r ă m " .
g o s te a eu c a re s-o le g a t d e m e l e a ­
de fundamentare ş! oportuni­ zentare a proiectului ; propu­ rarea aspectului arhitectural diri şi a asigurării rezervaţii­ avizare, îndrumare şî coordo­ g u r ile b o ţ e g a n e , pe c o re m o l t l n l u d e P rof. unlv. dr. N i c o l a e A p o s to le s c u ,
U n! v o r i it a t e a d in
T im lja o r o ,
lo
tatea propunerilor privitoare nerile referitoare la rezolva­ specific ; posibilităţile de rea­ lor de teren aferente dotărilor nare a aotivîiâtii de sistema­ a ve a să le e voce c a ld tn „ M e m o ­ m e m b ru a! A c a d e m i e i d e ( t i l n ţ e s o ­
la : stabilirea lin iilo r generale rea efectelor negative ale no­ lizare, în condiţii de eficienţă social-cullurale ; stabilirea so­ tizare. r iile '' sale. c ia le )! p o lit ic e , a fost p ro fe s o r de
D e z v ă lu in d e le v ilo r i ă l ta in e le m i­
de dezvoltare a localităţilor în civităţilor industriale, economică, a lucrărilor de e­ luţiilor de sistematizare la an­ In scopul clarificării sensu­ n u n a te a le j t l l n ţ e l (I c u ltu r ii, ( c o a la p e d a g o g i e o l j c o l l l în o n i, d in p r e a j ­
c e lu i
r o i b o l
d e o!
d o ile a
m o n ­
m a
corelare cu studiile de siste­ La schitele de sistematizare chipare tehnică î măsurile pre­ samblurile sau complexele de lui unor termen! de speciali­ a o p r i m in m u lţi fla c ă r a d o r in ţa ! da d i a l C h ia r In p e r io a d a in ca re fu n c
matizare teritorială In care se a comunelor, comisiile trebuie văzute pentru prima elapâ. locuinţe ! organizarea noilor tate. pentru a li la îndemina o c u n o a j t e m o i m u lt, d e te rm in in d u - l ţ i o n a o l c l , l-a o p â r u t b in e c u n o s c u ta
încadrează l coordonarea pro­ să urmărească modul de fun­ La detaliul de sistematizare ansambluri şi complexe de opiniei publice tn dezbaterile să -(l c o n s o c re în tr e a g a v io ţă stu d iu lu c ro re „ E m o l l v l l o t e (I o l e n ţ i e " . S ub
Iu l. d e v e n in d c a d re d id a c t ic e p e n tru
punerilor cu prevederile p la ­ damentare şl oportunitatea trebuie să se urmărească — locuinţe sau ansambluri so- ce se vor orqanlza, ne propu­ i n v o ţo m în tu l s u p e rio r j l ce rc e tă to r! c o n d u c e r e a i o s-a în tre p rin s , a tit
la ( c o a la d e a p l i c a ţ i e c it (I In (co-
nului de stat, profilul social- propunerilor privind t modul în concordantă cu prevederi­ cial-culturale, cu folosirea cît nem ca, periodic, să publicăm Ş tiin ţific i. D in tr e a c e ş tia o m m tim p e ; lilo d in îm p r e ju r im i, In c e rc o re o de
economic si populaţia, struc­ de încadrare a comunei In le schiţelor de sistematizare — mai mult a elementelor natu­ cîte un material ce va trata A le x o n d r u T o h ă n e o n u , lo a n iivuJcs o rc jo n lia r e o „ S c o l i i n o i" , c o re o în
tura forţelor de muncă şl de­ studiul teritorial al judeţului HAMUL HABOfWI PUII GHIU condiţiile obligatorii de reali­ rale, pentru a se evita mişcă­ diverse teme din domeniul sis­ cu. i o o n C o m ă n e s c u . D u m itr u N o scr,s Ş c o a la n a t m o lo d in O evo in
• în d o i c o lo r ce ou a d u s o c o n t r i b u ­
g o lu . Io o n D r o g o n . R o m u lu i R. M u n -
plasările acestora î teritoriul respectiv, funcţiunile econo­ zare a lucrărilor de investiţii rile de terasamente şi redu­ tematizării localităţilor, exem­ te a n u . A u re l O p r c o n u , Tro fin Hâgan, ţie Im p o r ta n t ă Io d e z v o lta re a p e d e -
preorăşenesc, întinderea, ca­ mice, treptele de deservire, DIRECŢIEI Of SISTEMATIZARE. cu privire la rezolvarea rela­ cerea cheltuielilor pentru plificate cu situaţii reale din A le s e J u rc o (. M lr o n B c le o , O c l o v o n g o Q le i ro m â n e ş ti,
B ă n o ţa n , Io n M u r z j o n etc.
b u n e V ă d i ţ i i
C o n t ln u in d e d e m o i
racteristicile funcţionale, popu­ mărimea populaţiei ; posibili­ ţiilor funcţionale dintre dife­ fundaţii şi socluri î punerea In judeţul noslru. O p o rte d in t r e a b s o lv e n ţi (I a u do d e m u n c ă a le fo ş tilo r p ro fe s o ri, cor
laţia. structura aşezărilor şi a tăţile de dezvoltare a fiecărei ARHITECTURA SI CONTROL ritele obiective propuse, am­ valoare a monumentelor isto­ Tnvilăm pe această cale pe ru it în tr e a g a p u te re d e m u n c ă ca pul d id a c t ic o c lu a l este c o n j ll c n t de
circulaţiei, echiparea tehnică, localităţi în cadrul comunei, plasarea lucrărilor şi obiecti­ rice şi de arhitectură, a ves­ toţi cetăţenii judeţului nostru p o c ila te o in lu p to p e n tru v ic to r ia re ­ în tr e a g a ro s p u n d e r e ce-i revine o tit
relaţiile ou oraşul : teritoriul repartiţia forţelor de muncă, velor în funcţie de caracteris­ tig iilo r arheologice, a monu­ să ne sprijine solicilind pu­ v o lu ţie i p o p u la r e (i â o r in d u lr lt so in Q rocesul in fo rm a tiv j i to r m o liv cu
n o o i l r o
C io liî le în ţa r a
c lo v n , c il ji
in n ^ l i v i t o l c o
s o c ia lă
î n c r e d m ţ in -
orăşenesc în lim itele adminis­ necesităţi de regrupare, struc­ ticile structurale şi dimensio­ mentelor naturi) etc. blicarea unor materiale pen­ d u II se Im p o r ta n te so re m i d c ră s p u n o b s to o ie ă . E xe m p lu l f o jt ila r p ro fe s o ri
trative, relaţii, circulaţie, echi­ tura populaţiei, deplasări pen­ sau ue allă natura, exislenle nale, etapele de realizare şi Pentru zone sau platforme tru clarificarea m ultitudinii de d e re în o p o r o tu l c e n tro l sou lo co l L e levi oi > c o l„ i n s u t l p ţ e jl e a c tu a ­
pare tehnică etr. : organizarea tru muncă ; corelarea preve­ sau care apar în urma unor cooperare cu celelalte zone industriale, prin detaliul de probleme ce le^ ridică sistema­ d o p o i t i d (t de stat. lele ji v j l t o o i e l e g e n e r a ţ ii d e p r o f e ­
in
e le v i
sori.
(i
în v ă ţă to r i
m unco
teritoriului în cadrul perime­ derilor de dezvoltare a locali­ noi amplasamente industriale î tizarea. astfel ca orientarea U n u d in tre a b s o lv e n ţii n o jt r i. sto n o b ilo pe co re ne-a î n c r e d in ţa i o
trului construotîbîl privind zo- tăţilor cu cele ale unităţilor circulaţia şi transportul între din structura localităţii, ţinind sistematizare se urmăreşte să dezvoltării sistematizate a lo­ b ilm d u se pe p l a i u r i le h u n e d o re n e , p a r t id u l, o c c c a d e c d u c o re n cefă
lu n c ţr o n o t sou
fu n e ţio n c o z o de
ou
nîiîcarea funcţională amplasa­ economice de pc teritoriu î localităţi I rezolvarea eficien­ scama de lucrările existente se stabilească. în concordan­ calităţilor din judeţul nostru, m c m u lte d e c e n ii !n o c e a o ( . c o m u ­ ţe n ilo r d e m iin c o. R o m â n ie i socio
l'tte.
re s p e ctu l
rea dotărilor social-cullurale. propunerile referitoare la re­ tă a problemelor de echipare sau proiectate, condiţiile qeo- tă cu prevederile schitelor de să fin * rezultatul unei largi n ă. c i( ltg in ( !u (i stim a (i d a a p te c ie -
consultări şi conlucrări înlrr
b u c u rîn d u -s e
c e tă ţe n ilo r ,
organizarea transporturilor, a zolvarea efectelor neqallve tehnică. tehnice şi de relief, indicatorii sistematizare, rezolvarea rela­ specialişti si masele de oa­ reo o r q o n c lo r lo c a le d e p a r t id (i de Prof OVIDiU V! AD
stai. o ţo Cum sint ; A u re l V o lu n q a n .
spatiilor verzi, Justificarea ex- ala nocivităţilor Industriala Pen/tru M ti, ©la trebuie să funcţionall-economlcd etc. ţiilo r cu JocaJitalea şl zonele meni ai nuinriî. A u ;e ! E lo ro n , to n T e b ic j. S im io n Liceul pedagogic Deva