Page 64 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4882 VINERI 18 SEPTEMBRIE 1870
LUCRĂRILE ADUNAR»
Vizita delegaţiei M.U
GENERALE A 0. N. U.
in R.P. Bulgaria
NEW YORK 17. — Cores pasiiei ce separă ţările dezvol
pondentul Aqerpres, Conslan- tate din punct de vedere eco
lin Alexandrnaic. transmite : nomic de cele slab dezvolta PLEVNA 17. — Trim isul spe O EVENTUALA
Joi dimineaţa. In Adunarea te. cial Ager,preş, Simion Morco- ţia a participat la un mare mi PARTICIPARE
Generală a O.N.U. au început vescu, transmite : Joi, delega ting. care a avut loc în piaţa VEST-EUROPEANA LA
oraşului. împodobită cu drape
dezbaterile qenerale în cadrul ţia M arii Adunări Naţionale, lele de stat ale celor două PROGRAMUL AMERICAN
cărora sofii dcleqatiilor au po NEW YORK 17. - Cores condusă de tovarăşul Ştefan ţări. La tribună se aflau por DE CERCETĂRI
sibilitatea de a expune opinia pondentul Aqerpres, Constan Voi-tec, preşedintele M arij A tretele tovarăşilor Ceauşescu SPAJIALE
quvernelor lor asupra proble tin Alexandroaîe. transmite :
melor esenţiale care confrun M iercuri după-amiază. Comi dunări Naţionale, a început si Jivkov. Delegaţia parla O delegaţie formată
tă astăzi comunitatea interna tetul qeneral. formal din pre o-călătorie prin Bulqaria. De mentară română a fost saluta din miniştri pentru pro
legaţia este însoţită de Peko
ţională. Dezbaterile au fost şedintele actualei sesiu-ni. cei Takov. membru supleant al Bi tă de Ltuben Nacev, preşedin blemele ştiinţifice din
tele Comitetului executiv
al
deschise de ministrul afaceri 17 vicepreşedinţi ai Adunării roului Politic al C.C. al P.C.B., sfatului popular orăşenesc, ca Belgia, Franţo şi Marea
lor externe al Braziliei. Marîo Generale şi cei 7 preşedinţi ai m inistrul comerţului interior, re a relevai că recenta întîl- Britanie, condusă de mi
Gibson Barboza. care a fă comitetelor Adunării Generale, şi Ekaterina Avnamova, prim - nire dintre tovarăşii Ceauşescu nistrul belgian Theo Le*
cut apel Ja întărirea auto printre care şi Maria Groza. fovre, care îndeplineşte
rită ţii Organizaţiei N aţiunilor preşedinta Comitetului pentru vicepreşedinte al Biroului A şî Jivkov constituie un nou a
Unite prin folosirea marii probleme sociale, umanitare si dunării Populare, precum şi port pe calea întăririi priete şi mondotul de preşedinte
varietăţi de mijloace şi culturale, şi-a consacrat prima de ambasadorul României la niei din-lre popoarele român şl al Conferinţei vest-euro-
Sofia. Nicolae Blejan. Oaspeţii
resurse furnizate de Carlă sa şedi/ntă problemelor leqale români au făcut un prim po bulgar. Tovarăşul Ştefan V o i- pene pentru problemele
şi prin respectarea de către de definitivarea ordinai de zi pas la Combinatul chimic din lec a mulţumit pentru cuvinte spaţiale, s-o întîlnit cu
toate statele a principiilor a a sesiunii, care în forma sa Vrata, unde au luat cunoşton- le calde adresate de vorbitori subsecretarul de stat pen
cestui imporl-ant document. provizorie conţinea 108 puncte. tă de activitatea acestei mo si pentru ospitalitatea a i ca tru probleme politice ol
re esle înconjurată delegaţia.
„Pacea, a subliniat vorbitorul, Comitelui qeneral a hotărî! derne unităţi industriale. El a vorbit despre însemnăta S.U.A., Alexîs Johnson, şi
nu este numai un obiectiv, ci în unanimitate înscrierea pe O expoziţie a pictorilor români moderni Henri Catargi şi Ion Musceleanu a fost des cu reprezentanţi oi Admi
a devenit acum un imperativ aqenda actualei sesiuni a celor chisa la Fraga. Expoziţia, cuprinde circa 90 de lucrări ale celor doi pictori români. La amiază, Ivan Abaqiev. tea prieteniei româno-bailqarc nistraţiei noţionafe a
ce trebuie neapărat îndeplinit două propuneri făcule de prim-secretar al Comitetului făurită de-a lungul secolelor, S.U.A. pentru problemele
judeţean de partid Vrata, a o-
dacă dorim să mai avem România, Intitulate „Consecin In foto : Aspect din expoziţie. îe ril un dejun. in timpul luptelor duse pentru oeronouticii şî cercetareo
vreun v iito r'’. ţele economice si. sociale ole Conţi riulndu-şi vizita, dele- eliberarea naţională a popoo- spaţiului cosmic (NASA).
A urmat la cuvînt ministrul cursei înarm ărilor şi efectele qaţia a sosit, in cursul după- relor român şi bulqar. Pe agenda discuţiilor a
pra păcii şi securităţii in lu lupte violente intre armata iordanian«
afacerilor externe al Uruqu- sale profund dăunătoare asu amiezii, la Cerven Briaq. unde Acad. Sava Ganovski s-a figurot problema unei e
ayului, Jorqe Pierano Facio, a fost întîmpinată de acad. referit, in cuvintarea sa. la ventuale participări vest-
de colabora
relaţiile strtnse
oare a subliniat, printre altele, me“ şi „Rolul ştiinţei şi teh Sava Ganovski, preşedintele re economică, comercîolă. cul europene la programul a
că O.N.U. îşi poate realiza o- nicii moderne în dezvoltarea Biroului Adunării Populare. turală dintre cele două ţări. merican de cercetări spa
biectiveîe sale nu prin revizu naţională şi necesitatea întări şi nniteftle ic canana« palestiniene La Plevna. oraşul care amin Seara, Comitetul executiv al ţiale. îndeosebi la reali-
irea Cariei cd, din conlră, prin rii cooperării economice, teh zorea unui vehicul spaţial
teşte de frăţia de arme româ-
aplicarea şi respectarea cu nice şi ştiinţifice între st-ate". no-bulqară din timpul războ sfatului popular judeţean reutilizabil şi a unei sta
striotefe de către toate state O altă propunere, la care iulu i de independentă, delega Plevna a oferit un dineu în ţiuni cosmice de cerce
le a prevederilor acesteia, ca România esle coautoare, rea A M M A N 17 (Aqerpres). — 12 000 m ilitari) să ¡intervină în Din Londra se anunţă că cmstea delegaţiei. tări spaţiale.
abţinerea de la ameninţarea privind înscrierea pe ordmeo Situaţia din Iordania continuă lavoaroa comandourilor pales quvernul britanic, ţinlnd sea ■A
cu forţa sau folosirea forţei, dc zi a punctului intitulai să se aqraveze ca urmare' . a tiniene, transmit aqentîile de ma de noua situaţie creată DEFECŢIUNI IA
neintervenţia in afacerile in „Restabilirea drepturilor le- inlensifiicării luptelor între presă, citind posturile de ra prin luptele - desfăşurate la PROTOTIPUL
dio Damasc. Baqdad si cel al
localităţi
Amman şi in alte
terne ale aMor state, rezolva qilinie ale Republicii Populare trupele guvernamentale iorda- iordaniene a luat noi măsuri, „Luna-16“ — sa te lit „CONCORDE-002“
rea conflictelor prin mijloace Chineze la O.N.U.". a întrunit niene si unităţile de comando rezistentei palestiniene.
paşnice, respectarea princip ii majoritatea de voturi. palestiniene. In cursul dim i In leqălură cu evenimente consullîndu-se cu alt*e quverne Un purtător de cuvînt
încerca
interesate, pentru a
lor autodeterminării, cooperă De asemenea, comitelui a neţii de joi. postul de radio le din Iordania, in mai multe al companiei „BAC" a
rii economice internaţionale. aprobat recomandarea conţi Amman a anunţai că artileria slate arabe se desfăşoară o să protejeze viata $i securita a rtificia l al Lunii anunţat că zborurile de
In Încheierea şedinţei de di nută in memorandumul secre palestinienilor a atacat carti vie activitate diplomatică. tea ostaticilor deţinuţi de gru încercare ale prototipului
mineaţă a luat cuvinlul m i tarului qeneral. U Thanl. p ri erul qeneral al armatei iorda- Nurddin El Atassi. şeful sta purile de comando palestinie britanic al avionului su
nistrul afacerilor externe al vitor la orqamzarea sesiunii, menc. La rindu! ci, armato tului sirian, a avut joi între ne in Iordania, se arată în- MOSCOVA 17 (Aqerpres).— măsurători ale parametrilor personic de pasageri
Venezuelei. Arîstides Calvani, ca lucrările celei do^a 25-a iordaniană a atacat cu arun vederi separate cu ambasado Ir-un comunicat dat publicită Statia automată sovietică „Lu- traiectoriei şi s-a verificat „Concorde-002" au fost
na-16", lansată pe o traiecto
care a insistat asupra necesi sesiunj a Oraanî/.aţiei Naţiu cătoare de rachete şi m itralie rii R.A.U., Sudanului şi Alge ţii joi scara. funcţionarea sistemelor aflate
tăţii adoptării unor măsuri e- nilor Unite să îa slîrşit la 15 re qrele comandourile păleşti* riei şi cu însărcinatul cu afa In acelaşi timp, postul de rie de zbor In direcţia Lunii, la bord. La 13 septembrie a pentru moment suspenda
flcace pentru micşorarea pră- decembrie a c. niene din capitală. Un ultim ceri ad-interim al Libiei la radio Amman a avertizat îm la I2 septembrie, s-a plasai pc fost efectuată o corecţie a te, co urmare o unor de
comunicat al noului quvern Damasc. cu care a examinat potriva oricărui amestec străin o orbilă circulară de satelit traiectoriei de mişcare a sta fecţiuni constatate la u
m ilitar de la Amman arată că qravMatea situaţiei actuale din în treburile interne ale Iorda artificial tşl Lunii, informează tici pentru osiqurarea pătrun nul din reactoarele avio
ordinea, şi securitatea au fost Iordania. El a cerut interlocu niei, subliniind că orice act aqenţia TASS. derii fn spaţiul citcum lunar în nului. Este pentru prima
lor
torilor săi ca quvernele
restabilite în majoritatea car să intervină pentru a se mine în acest sens va fi considerai ul Pămînt—Lună s-au stabilit punctul stabilit prin calcul. oară de Io echiparea a
In cursul zborului pe trase
tierelor capiiaJei. cu excepţia
cestui tip de avion
cu
La 17 septembrie, în tînvpul
Disputa se ascute cîtorva „puncte de rezistentă". capăt incidentelor sînqeroase ca o acliune îm potriva gu cu statia 26 de leqături radio, zborului spre Lună. staţia au noile reactoare „Olympus
în timpul cărora s-au efectuat
asemenea,
vernului iordanian.
Dc
din Iordania.
Se afirmă, totodată, că nume
roşi palestinieni s-au alăturai ambasadorul Iordaniei la Da tomată „Luna-16“ s-a orientat 593-3 b" cînd opar astfel
in spaţiu după Soare şl
de dificultăţi. După cum
Pă
fortelOT armate. masc a fost convocat la M i ! mînt. Apoi. în punctul calculat se ştie, cu prilejul pen
Disputa dintre quvernul avea prima sa cale ferata Pe de altă parte, comunica nisterul de Externe, unde i s-a al traiectoriei a fost , cuplată ultimului zbor de încer
Republicii Gabon şi între lunqă de 332 km care va la tele rezistentei palestiniene a- făcut cunoscut că Siria „nu SOFIA 17 (Aqerpres). — Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. instalaţia propulsoare caic a care ol avionului „Con-
prinderile străine din tară ce lcqătura între exploatarea firntă că unităţile de comando iioate păstra tăcere şt răraîne In localitatea Drujba, de Germană, Mongolia, Polo dat staţiei impulsul de f.rîna- corde-002", pilotul Brîan
devine tot mai ascuţită. în minieră de la Mekanibo-Bc- ar controla „unele cartiere cu braţele încrucişate" în faţa lingă Varna, şi-a deschis nia, România, Ungaria şl re necesar. Ca urmare, staţia Trubshow o fost nevoit so
că de la începutul acestui an. linqa şi portul Owcndo. Din invporiante din Amman" şi ar acţiunilor armatei Iordaniene lucrările o consfătuire In Uniunea Sovietică vor dez „Luna-16" s-a plasat pe orbita
cercurile economice qabono- buqel au fost alocate sume fi stăpîno pe situaţie în ora contra comandourilor Da-lesli- bate probleme privind co de satelit artificial al Lunii a- oprească unul din mo
ze au remarcat diverqente importante con.structiiloi ru- şele Zarka şi Kara. Ştirile nî-cne. ternaţională a experţilor fn municaţiile şl vor face un vînd urm ătorii parametri : toare care se încălzise
între stat şi sectorul privai, Mere. In anii din urmă, e.v- provenite din surse palestinie Secretarul qeneral al Ligii domeniul com unicaţiilor schimb de inform aţii cu Înălţimea maximă de la supra peste normele admise.
în legătură cu politica gu norlurile au înreqistrat o ne informează că au loc lupte Arabe, Abdel Khalek Wa-ssou- din unele ţări socialiste. privire la modernizarea o faţa Lunii — 110 kilom etri; în
vernamentală a salariilor şi creştere sensibilă. Principa violente în jurul Ammaoulul. na, a adresai un apel şefilor Timp de o săptămînă. peraţiunilor în domeniul clinarea orbitei fată de planul COMUNICAT»
preturilor. Conflictul latent lele produse destinate expor că forţele de querilă ar fi res statelor arabe, cerîndu-le să pesle 40 de experţi din ecuatorului lunar — 70 grade; ELECTRONICE INTRE
este astăzi pe punctul de a tu rilor sînt minereul de fier. pins înaintarea unităţilor blin Intervină In vederea încetării legăturilor poştale. perioada de rolatie — 1 oră şi CREIERE
se manifesta pe fată. Acest uraniul, maqneziul, petrolul date iordaniene spre capitală. ciocnirilor ce au loc în Iorda 59 minute. O echipă de cercetători
lucru a devenit deosebit de şj materialele lemnoase Comitetul Central al Rezis nia înlrc forţele armate ale americani de la Universi
clar in urma unui Interviu Dar această prosperitate, tentei Palestiniene a cerut tru acestei ţări şl unităţile de co tatea Yole, condusă
televizat al preşedinte care marchează prim ii-paşi pelor. .irakiene staţionate în mando palestiniene staţionate de profesorul Jose Del
lui A lbert Bemard Bon- pe calea construirii unei e- Iordania (cu un efectiv de pe teritoriul io rd a n ia . A treia rundă a convorbirilor privind gado, o reuşit pentru pri
qo, în care şeful statului conomli ■ moderne, este Inso* mo dată să stabilească
o legătură radio între
Remaniere guvernamentală în Libia aderarea Marii Britanii la Fiata comună creierul unui cimpanzeu
şi un calculator electronic,
DIN PRESA STRĂINA TRIPOLI 17 fAgerpres). — rul de Finanţe şi M inisterul A- care a funcţionat în am
bele sensuri. In cursul ex
Postul de radio Tripoli anun qriculturii şi Reformei Agrare. BRUXELLES 17 (Aqerpres). LONDRA 17. — Corespon Principala moţiune ce va fi perienţelor, iniţiate în
ţă că in Libia a avut loc o re Ls M inisterul de Interne, în Cea de-a treia rundă a trata dentul AgerpTes. N, Plopeanu, prezentata la conferinţa naţio 1968 şi continuate timp
maniere guvernamentală, in ur locul maiorului Abdu Sallam tivelor privind aderarea M arii transm ite: Presa britanică co nală a Partidului Conservator, de un an şî jumătate, im
ma căreia patru m iniştri civili Jalloud, care a devenit mi Britanii la Piaţa comună, des mentează pe larq începerea noii care va avea loc la începutul pulsurile transmise de
a atacat politica unor socie tită de o lentă inflaţie mone au fost înlocuiţi cu m ilitari. In nistru al economiei şi indus făşurată miercuri la Bruxel runde de negocieri dintre An lunii octombrie, este redactată
tăţi străine care acţionează tară. In timp ce menţin funcţia de ministru al afaceri triei. a fost numit maiorul A v> les, a demonstrat că poziţiile glia şi Piaţa comună. Subli în termeni, moderaţi, ea condi- creierul cimpanzeului ou
în Gabon. „Este timpul, a un nivel scăzut al salariilor, lor externe n fost numit ma dcl Moneim El Huni. celor două părţi răinln încă în niind că „această sesiune este ţionînd politica quvernului p ri fost înregistrate de com
spus el, ca aceste societăţi oamenii de afaceri străini iorul Mohamed Najm, fost pre depărtate. Delegaţia britanică, prima d intr-o'serie de alte în- vind aderarea la Piaţa comu puter. care, ulterior, la
să se supună jurisdicţiei qu- profită din plin de venituri şedinte al Tribunoluluî m ilitar Aceasta este a doua rema condusă de negociatorul ad ttln iri care vor pune bazele nă de „obţinerea unor condi intervale diferite de timp,
vernamentale sau să-şi în le lor ridicate. Datorită a special El fi înlocuieşte pe niere guvernamentală care are junct Con O 'N eill. a formulat pentru luarea unei mari hotă- ţii satisfăcătoare". Organiza Ic-a retransmis creierului
ceteze activitatea". Ne a cestui fapt. costul vieţii la Saleh Bussir. Maiorul Moch- loc în Libia după preluarea 0 serie de cereri care, după rîri politice", ziarul „Times" ţia „Yarm outh" s Partidului cimpanzeului, provocînd
flăm deci la începutul unei Libreville osie cel mai rid i tar A l G irw j î| înlocuieşte la puterii de către Consiliul Co cum subliniază agenţia Asso menţionează că acţiunea de Conservator a prezentat însă aceleaşi reacţii emoţio
rupturi, şi observatorii se cat din inlreaqa Africă. In ciated Press, ,.au fost prim ite aderare a A ngliei este „un o altă moţiune care „cere qu nale sau motorii co în
arată sunprinşl de fermitatea acelaşi timp. sodetălile stră M inisterul Com unicaţiilor pe mandamentului Revoluţiei con cu puţin entuziasm'1 de nego proces foarte complicat". Zia vernului să abandoneze nego momentul producerii lor
Omar Al Hadj Ramadan. A lte
preşedintelui Bonqo, cunos ine scol din tară o mare dus de colonelul Moamer El ciatorii „celor şase''. Astfel, rele londoneze arată că nu esle cierile privind aderarea A n de către creier.
cut ca un adopt al dlaloqu- parte din veniturile pe care, schimbări au efectuat M iniste Gedafi. Marea Britanie a solicitat a- vorba doar de problemele pro gliei la Piaţa comună europea Prezenlînd rezultatele
)ul si cooperării cu societă Io realizează. rordarea unei perioade de cedurale, ci în special de pro nă şj în locul acesteia să ac cercetărilor, profesorul
ţile străine respective. In fala acestei situaţii, tranziţie de un an, după sem bleme de fond care abia u r ţioneze în direcţia încurajării Delgodo o declarat că
Politica economică a. actu quvernul qabonez a adresat narea tratatului de ader-are, mează să fie elucidate. In le dezvoltării economiei naţionale experienţa demonstrează
alului reofon, instaurat In de mal multe avertismente sec înainte de a aplica regulamen gătură cu aceasta, observato pe baza participării indepen posibilitatea stabilirii unor
cembrie 1967. a vizat. în spe torului privat. Intervenţiile tele comunitare. De aseme rii subliniază faptul că în A n dente a Analiei la comerţul legături de comunicaţii
cial, dezvoltarea a trei sec oficiale au rămas insă fără nea. Con O 'N eill a cerul o pe glia există un puternic curent mondial". electronice directe între
toare : industria, infrastruc urmăTi. Guvernul a decis a rioadă mai ‘lunqă de tranzilie de opinie care se opune ade două sou moi multe creie
tura şi comerţul exterior. In tunci să înceapă neqocierf pentru produsele agricole şî rării. Semnificativ din acest Ziarul „Seotsman" scotea re.
aceste direcţii tinărul stat n- cu sectorul privat în proble-, acordarea unui „tratam ent spe punct de vedere a fost m in i miercuri în evidenţă diferite
irîcan a obţinui o serie de me referitoare Ja „qaboniza- cial" produselor unor ţâri şî referendumul care a avut loc aspecte ale Pieţei comune ca FAUNA MARINA IN
succese. Pe planul industria rea" cadrelor şi la reqlemen- te rito rii membre ale Common- în orăşelul W ells din Comita re. după părerea sa, reprezin PERICOL
lizării. progresele sînt vizibi tarea preturilor şi salariilor. w ealth-ulul. tul Somerset. Dintre partici tă „o ameninţare" pentru An
le. A lături de rafinăria de Datorită faptului că societă panţii la vot, 2 672 persoane glia. Ziarul menţionează că întors la Monaco, după
petrol de la Port-Genlil, rea ţile străine nu au răspuns a- P otrivit agenţiei A.P., nego s-au pronunţat îm potriva ade prin aderarea la C.E.E. „ideca aproape trei onl şi ju-
lizată cu sprijinul statelor cestef iniţiative, poziţia qu- ciatorii CE.E. „au exprimat re noastră7 de suveranitate va fi mâtote de cercetări in
membre ale UDE AC (Uniu vernului qabonez s-a înăs zerve serioase fată de cererile rării Angliei, Iar 494 — pentru. în mod serios erodată". odincul mărilor şi ocea
nea economică şi vamală a p rit brusc. In prîtma lumăta- britanice". Ei au indicat, de a nelor, Io bordul balisco-
A fricii Centrale), au fost da te a lunii ouqust, Consiliul semenea. că, după părerea lor, fului „Calypso", comon-
te în folosinţă o nouă între de M iniştri a hotărît să re perioada de tranziţie va trebui dantuf Cousteou a orga
prindere de panificaţie şl o ducă cu 10—40 la sută pre să fie aceeaşi atU pentru pro nizat o conferinţă de pre
fabrică de dmenit. Potenţia turile de desfacere la produ dusele Industriale, c it şi pen să în cadrul căreia a de
lul enerqelic al tării sporeş tru produsele agrare.
te considerabil prin constru sele de primă necesitate $1 S-a stabilit ca răspunsul final clarat câ „poluarea ope-
irea unui mare baraj la Kln- să reajusteze salariile din In foto : Fosta casâ a cavalerilor din Palatul in stil Rococo al C.E.E. ja cererile formulate lor mărilor şi oceanelor
quele. pentru care au fost sectorul privat. „Belvedere" de la Weimar, construit în sec. XVIII, devenit azi de Marea Britanie să fie dat este otit de avansată in
investite 3.5 miliarde franci cu p rilejul reuniunii urmăloa- cit vioţo submarină o
CFA. In turînd, G&bonul va „JEUNE AFRIQUE" muzeu, unul din locurile prefe rate de atracţie ale turiştilor re ce va avea loc în zilele de dispărut într-o proporţie
la sfirşrt de sâptâminâ. de 40 Io sută". Potrivit
1 ş| 2 octombrie 0a Bruxelles. afirmaţiilor sole, studiile
efectuate de cercetători
ou arătat că datorită
poluării, recifele de co
TOKIO. — Delegaţia So zind reprezentant! ai firm e PARIS. — Primul m inistru după incidentele ce au avu! accesului pe aeroportul din rali sînt în regres, iar
vietului Suprem al Uniunii lor pentru producerea de in al Ceylonului, d-na Sirimavo Ioc la 16 Iunie, soldate cu 4 capilala ţării a orlctfrul civ il specii întregi 0le founei
Sovietice, condusă de I. S. strumente şl aparatură de Bandaranaike, care a sosit m orţi şl 87 răniţi. Inlr-un înarmat, chiar dacă acesta marine sînt pe cale de
Nasrtddinova, preşedintele precizie. Misiunea a prezen la Paris fnlr-o vizită oficială. comunicat oficial se menţio posedă permis de port-armă, dispariţie.
Sovietului Naţionalităţilor, tat produse de precizie, în nează că 263 de persoane
care a făcut o vizită in Ja special instrumente medicale, inculpate de participare la PARIS. — Un nou sondaj SALVARE
ponia la invitaţia Parlamen in scopul stabilirii unor le tulburările din 16 iunie au de opinie publică, efectuat cu NESPERATA
tului japonez, a plecat joi gături comerciale cu Polonia fost deferite tribunalelor spe numai (rel zile înaintea p ri
spre patrie, informează a- şi a unei posibile cooperări. ciale, constituite în baza stă mului tur de scrutin al ale Cargoul omerîcan „Nia
gcn|ia TASS. In cursul vizi rii de urgenţă, iar alte 38 de gerilor legislative parţiale de gara Fafls" a „cules" din
tei. parlamentarii sovietici HAN O I. — Un purtător de persoane urmează să fie de la Bordeaux, acordă premie apele Pacificului, la apro
au avut convorbiri cu pri tu v in l al M inisterului A fa ferite tribunalelor civile. ximativ 680 km nord-vest
mul mini.slru al Japoniei, Ei- cerilor Externe al R. D. V ie t rului francez, Chaban-Del- de coastele insulelor Ha-
saku Salo. cu m inistrul de nam a declarat că aviaţia a BEIRUT. — Consiliu) de mas, candidatul coaliţiei gu vai, pe cei trei membri
externe. K. Aichî, cu parla mericană continuă să încalce M iniştri libanez a hotărît să vernamentale, 55 la sulă din ai ambarcaţiunii „Goli-
mentari japonezi şi alic per spaţiul aerian al Vietnamu interzică aterizarea pe aero voturi. Principalul său ad lee , daţi dispăruţi luna
sonalităţi din viaţa polî-tiră a lui de nord, lansînd bombe trecută. Ei părăsiseră
tării. explozive Şi cu bile asupra portul din Beirut a avioane versar, Jean-Jacques Servan- Insulele Tohlti la 17 iunie
unor zone populate din pro lor deturnate, In afara unor Schreiber, candidatul Par într-o încercare de o
SOFIA. — La Invitaţia pre vincia Quang B*nh. El a ce situaţii în care aceasitâ so tidului radical-socialist, a ob străbate oceanul, dar
şedintelui Prezidiului Adu ru l ca S.U.A. să înceteze i- a avut miercuri o întrevedere luţie s-ar impune „din ra- ţinut de data aceasta 21 la prinşi de o hulo puter
nării Populare a R-P. Bulga medial orice act care adîn- cu preşedintele Franţei, lîuni umanitare". sută din voturi, faţă de 16 Ja nică, la 27 iulie, şî.qu
ria, Ghcorghl Tiailcov, şi a qe suveranitatea şi securita Gcorges Pompldou. In ace pierdut întreaga cantita
preşedintelui Consiliului de tea Republicii Democrate eaşi zi a fost semnat un a Cabinetul libanez a hotă- sută cît 1 se acordase în son te de alimente. Supravie
M iniştri, Tndor Jivkov, pre Vietnam, informează agen cord cultural între cele două rîl, de asemenea, interzicerea dajul precedent. ţuirea o datoresc rezer
şedintele Republicii India. ţia VNA. ţări,/ caracterizat de prem ie velor de apă potabilă
Venkala Varahaqirl Giri, va Agenţia citată anunţă, pe rul ceylonez drept „un pre 11 ote j bordul ambarca
face o vizită oficială fn Bul- de altă parte, că la 16 sep ludiu ' al unei întăriri a le ţiunii. Medicul cargoului
^ garla tntre 1 şl 4 octombrie, tembrie forţele antiaeriene- găturilor bilaterale în 1 ^oVe STOCKHOLM — Şase m ilitari portughezi au cerut
î anunţă aqenţia BTA. ale R.D. Vietnam au doborit a declarat că cei trei ti
deasupra provinciei Vi.nh domeniile". azl| politic autorităţilor suedeze. Cu prile ju l unei con JAPONIA - fn numeroase oraşe ale Japoniei continuâ eu neri - doi omericani şl
Phu un avion american de ferinţe dc presă orqanizsle la Slockholm ei au declarai însufleţire demonstraţiile populaţiei împotriva pactului militar un vest-german - au „un
VARŞOVIA. — După c m recunoaştere fără pilot. A japono-american, împotriva existenţei bazelor americane militare moral ridicat", deşi tn
informează agenţia PAP. în- cesta este cel de-al 3 361-lea ISTANBUL. — A u to rită ţi că refuză să ia parte la războiul colonial dus de Por pe teritoriul Japoniei, împotriva războiului dus de S.U.A. in jurnolul lor de bord în-
Ire 13 şl 16 septembrie, tn le furceşll au anunţat sus tugalia în Mozambic şi Guineea Bissau.
avion american doborit în Asia de sud-est. semnoseră la 24 august r
Polonia s-a aflat o misiune spaţiul aerian al Republicii pendarea stării de urgenţă In fotografie : Aspect de ta demonstraţia care a avut loc „sfirşitul e aproape".
comercială americană oiprin * Democrate Vietnam. instituită la Istanbul şi Izm lr in oraşul Tokio«
Redacţia }î administraţia ziarului t Deva, str; Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 12317 fl 11271 Tiparul i întreprinderea poligrafică D e va , 44065