Page 65 - Drumul_socialismului_1970_09

"■ **» > « . a *» '.
IS|LA 6E LECTURA < /////////// Z /////////////////W /W //W W W W W W 4 W W /W /W //W /W /
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !

I B Definitivarea ordinii de |

I zi a sesiunii O.N.U. |
I |
| m Vizita delegaţiei M.Â.N. |

I în R.P. Bulgaria |

I I
? Alegerile generale din

j Suedia ^

m Evoluţia evenimentelor

| din Iordania |

ANUL XXII. Nr. 4B83 SIMBÎTÀ 19 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Vizita de lucru a tovarăşului Să finalizăm cincinalul actual

Să pregătim cincinalul viitor
NICOLAE CEAUŞESCU

in judeţul Industrializarea şi organizarea

modernă, la baza întregii

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de activităţi în construcţii
Stat, a făcut in dupâ-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş.
Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii losif Banc, membru supleant al Comitetului Exe­
cutiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetu­ Materializare? volum ului dc a producţiei, introducerea teh­ neşte în p rim :l • înd de ţa
lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. investiţii prevăzut pentru creş­ nicii şî tehnologiilor noi. creş­ proiect, totuşi proiectanţii sînt
La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şî ceilalţi conducători de terea accelerată şi moderniza­ terea gradului de industriali­ preocupaţi mai mult de preţul
partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, llie Verdeţ, rea bazei tehnico-materialc a zare şi altele. In acest fel, fată de cost total al obiectivului decît
societăţii socialiste m ultilate­ de 1965 productivitatea muncii de productivitatea cu care se
Florian Dânâlache, Constantin Drăgan, Emil Drâgânescu, Janos Fazekas, Petre Lufju, Dumitru Popescu, Vasile ral dezvoltate impune organi­ a sporit cu 60 la sută, ceea ce poate executa o lucrare. A ­
Vîlcu, Petre Blajovici, M ihai Gere, Ion lliescu şi Ion loniţâ. zaţiilor de construcţii, specia a determinat c.a întreprinde­ ceasta face ca o revizuire a
liştilor şi muncitorilor din a- rea noastră să raporteze în­ j)roiectului de către construc­
ceastâ importantă ramură a deplinirea cu 130 de zile îna­ tor să aibă o deosebită impor­
economiei naţionale, să acţio­ inte de termen a planului de tantă pentru creşterea produc­
Sini numai patru luni de dnd oameni in luna iulie au intrat natului chimic din Tîrnăveni lea de 45 kq pînă la 350 kq neze enerqic. pe mul/tiple pla­ producţie pe întregul cincinal. tivită ţii muncii. Astfel, dc e-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu în circuitul productiv ultimele calde felicitări pentru spiritul in timp de maximum 300 zile. nuri pentru accelerarea ritm u­ Evident, aceste rezultate sini vemplu în acest an s-au făcut
se afla in mijlocul oamenilor instalaţii ale ace.slei unităţi, de abnegaţie de care dă dova­ Specialiştii complexului pre­ La 1.1.L. Deva a început lui de lucru, scurtarea duratei valoroase, dar pe noi nu ne înlocuiri de fundaţii prevăzute
muncii de pe meleagurile mu­ întreprinderea cea ma¡ qrav dă în rezolvarea sarcinilor zintă. de asemenea, ca pe o producţia de serie a unor de execuţie, reducerea cheltu­ satisfac în întregime. Consi­ a se săpa manual, cu fundaţii
reşene. Era Jn perioada In ca­ afectată din judeţ de inunda­ prezenle şi de v iilo r ale aces* realizare Importantă dotarea piese pentru maşina de cusut ielilor de construcţii-montaj, a­ derăm că măsurile ce au fost pe pilo(i, s-au înlocuit planşee
re apek Mureşului şi Tlm avei. ţii. Pierderile iau fost mari, in ­ Iei mari întreprinderi. cu utilaje de concepţie şi fa­ fabricata la U.M. Cugir. tingerea într-un tim p. scurt a luate nu au fost suficiente. Va monolite cu planşee cu fîşii.
crescute dincolo de lim ita o ri­ să prin muncă perseverenlă Coleclivul de conducere al bricaţie exclusiv românească, parametrilor proiectaţi. trebui ca în continuare lupta unele frontoane de zidărie de
cărei Închipuiri, se revărsau încordală, continuă au fost rea­ combinatului, muncitorii se adoptarea unor soluţii origina­ Pîrqhia cea mai valoroasă pentru creşterea productivităţii cărămidă s au înlocuit cu fe­
sălbatic, distruqind aşezări o­ lizate Încă 'la sfîrşitul lunii iu­ angajează să nu precupeţeas­ le care au permis obţinerea care poate conduce la reali­ să fie mai dirză si mai inven­ restre şî altele.
meneşti, căi de comunicaţii, lie sarcinile de plan ale actuo- că nici un efort perulru ca obi­ unor economii considerabile. zarea acestor deziderate, majo­ tiva. linzînd spre introducerea Comparativ cu acest an în
importante obiective econo­ lului cincinal. ectivele ce le revin în cadrul Tovarăşul Ceauşescu apre­ 1 re puse de partid $i quvern pc o scară cît mai larqă dc cincinalul următor productivi­
mice. Prezenta In m ijlocul ce­ Combinatul lucrează în pre­ noului plan cincinal să fie ciază eforturile depuse de spe­ Realizările este creşterea productivităţii 'ehnologii moderne de exe- tatea muncii la întreprinderea
tăţenilor a conducătorului par­ zent cu intreaqa capacítale îndeplinite exemplar. cialişti. eficienta unora dintre muncii pe baza industrializării cu|ie şi metode ştiinţifice de noastră va trebui să crească
tidului $1 statului a avut efecte proiectată, iar în unele secţii La plecarea din Tîrnăveni, soluţiile adoptate si recomandă aglomeratoriştilor şi organizării moderne a acti­ conducerea producţiei. cu 30 la sută. Realizarea a-
tonifiante inestimabile, cuvin­ datorită modernizării introduse locuitorii oraşului aduc mul­ ca în extinderea întreprinderi vităţii şantierelor. La întreprinderea noastră re
tele de Îmbărbătare, îndemnu­ o dată cu repunerea in func­ ţum irile lor călduroase con­ lor de felul celor de la lernut Coleclivul fabricii de aglo­ Colectivul de muncă dc la zultatele producţiei zilei prece MIRCEA CIORAPCIU
ducerii
să se aibă în vedere realizarea
partidului şi statului
rile şi indicaţiile practice ale ţiune a instalaţiilor şi proce­ pentru grija şi ajutorul acor­ treptată a construcţiilor în merare nr. 2 de la C. S. întreprinderea de construcţii dente se centralizează la ma­ inginer şef coordonator la
tovarăşului Nicolae Ceauşescu selor tehnologice, se realizea­ dat in zilele de grea încerca­ funcţie de posibilităţile mate­ Hunedoara a hotărî! să sus­ siderurgice Hunedoara are me­ şinile de calcul, obtinîndu-se întreprinderea de construcţii
mobilizînd energiile, dlnd În­ ză o producţie ma¡ mare decîl re din luna mai, penlru şter­ riale şi financiare. De aseme­ ţină enerqic eforturile îur- ritul de a se preocupa de mLlli permanent inform aţii despre siderurgice Hunedoara
credere şi putere. înainte de calamităţi. Aceasta gerea rănilor pricinuite de i­ nea. pornind de la experienţa naliştllor pentru recuperarea ani de creşterea productivităţii realizările la ţoale nivelurile :
Vizita în judeţ Începe Cu în­ creează posibilitatea o? pînă nundaţii şi revenirea la nor­ existentă in alte judeţe ale tă­ cocsului consumat suplimen­ muncii realizînd în acest do­ pe maiştri, pe loturi, pe şan­ (Continuare pog o 3; a)
săşi Irumoasa şi vechea ceta­ la sfîrşitul anului chimîştii dc mal a vieţii in toate compar­ rii, printre care judeţul Argeş, tar şl realizarea planului a­ meniu succese remarcabile. tiere şi la nivelul Întreprin­
te a chimiei, combinatul din aici să obţină o producţie su­ timentele ei. Se aud urări în privind colaborarea între în­ nual Ia fontă. In acest scop Astfel, dacă in 1950, anul de derii, Printr-un sistem de ana­
T'îrn^venl.. plimentară de circa 10 m ilioa­ cinstea Partiduvu Comunist treprinderile aqricole de -stat aglomeratorlştll au aplicat înfiinţare a întreprinderii noas­ lize, qradate pe niveluri, rezul­ r
realizată
tre. productivitatea
La intrarea în Întreprindere, ne lei. Român, se scandează cu căl­ Si cele cooperatiste, recomandă uh complex de măsuri tehni­ a fost doar de 20 000 lei pe tatele de mai sus sînt ana­
discutate,
comentate
lizate,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu Se vizitează cuptoarele de dură P.C.R. — Ceauşescoj, să- se folosească toate m ijloa­ ce şl organizatorice care le-a salariat |a ora actuală lucrăm 'Săptămînal $i sînt luate măsuri
şi ceilalţi conducători de par­ carbid — principalul produs al Ceauşescu — P.C.R. cele penteu ca această colabo­ permis ca în această lună cu un randament pe salariat operative. Deosebit de aceas­ Plenara Consi­
să furnizeze furnalelor
a­
tid şi de slat sînt salutaţi de combinatului. De la Tîrnăveni. oaspeţii rare să fie cît mai rodnică, să proape 3 300 tone aglomerat, mai mare. de aproape 4 ori 5‘ ta, la două săntâinini realiză­
adjunctul m inistrului industriei La cuptorul nr. 6 — noul o­ s-au îndreptat spre îngrăşăto- ducă la creşterea producţiei a- jumătate. In cursul cincinalului rile se popularizează printr-un
chimice, Ştefan Kiss, de colecti­ biectiv al combinatului aliat ria de bovine apartinind între­ nîmaliere, la satisfacerea lot cu un Indice de bazicitate actual, colectivul nostru a de­ buletin inform ativ care este liului Central
de 1,3 şl conţinut de
fier
vul de conducere al combinalu- în construcţie — se face un prinderii aqricole de stat din mai bună a cerinţelor popu­ îmbunătăţit. pus eforturi deosebite penlru difuzat pe. toate şantierele.
lui. Sute de cbimişti aplaudă în­ scurt popas. Oaspeţii sînt in ­ lernut. Aici, în fata unor laţiei, la cointeresarea ţărani­ organizarea pe baze moderne Deşi uşurinţa execuţiei por- al U.G.S.R.
delung pe oaspe|i. Din rîndul lor formaţi că această lucraré se planşe se prezintă dale cu lor cooperatori.
se desprind un qrup de tineri desfăşoară conform qralicelor privire la baza materială a De o parte şi dc alta a şo­ In zilele de 17 şl 18 sep­
complexului, organizarea pro­
rare dăruiesc — semn de dra­ la zi ea urmînd. conform an­ selei se întind lanuri de po­ tembrie a.c., a avut loc ple­
goste şî stimă — frumoase bu­ gajamentului constructorilor ducţiei. realizările obţinute. rumb. La intrarea în comuna nara Consiliului Centra) al
In cursul vizitei se dau in­
chete de flori. să fie pusă în funcţiune cu o formaţii detaliate asupra ca­ Ogra, şi apoi la hotarul comu­ La p regătirea în să m în ţă n io r de toam nă Uniunii Generale a Sindica­
Directorul general al Grupu­ lună mai devreme. Noul cup­ pacităţii de adăpostire a com­ telor din România care a
lui industrial de chimie Tîrnă- tor va mări producţia de carbid plexului (8 400 locuri), asupra nei Unqheni. se fac scurte po- dezbătut Raportul privind
veni, inqinerul bujor Roşea, a combinatului cu 82 000 tono tehnoloqiei care permite ca activitatea sindicatelor pen­
informează pe tovarăşul anual. în cursul unui an de produc­ (Continuare ta ;p a g .: 4-o) tru îndeplinirea sarcinilor de
Nîcolap ■ Ceauşescu ră nrin t>- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţie să se obţină 9 600 vitei în­ M ă su rile h o tă rîte intîrzie plan pe 8 luni, a angaja­
forturile eroice a mii de adresează colectivului Combi- grăşaţi precoce de la greu,ta- mentelor în întrecere si mă­
surile ce trebuie luate pen­
tru îndeplinirea şl depăşi­
rea lor pe întregul an
1970, precum şt refera­
N ivelul scăzut al recoltei de griu ob{lnute in acest Cît priveşte administrarea tul privind activitatea de
Centenarul liniei ferate Simeria — Petroşani an de către unităţile aqricole îl obligă pe loţl lucră­ înqrăşăminlelor naturale, fa­ control obştesc.
torii ogoarelor la reflecţii, dar mat ales la iniţierea
cem precizarea că atîta timp
La discuţii s-au înscris nu­
unor măsuri care să permită fructificarea deplină a cit se aşteaptă sosirea grei- meroşi participant!.
potenţialului de producţie existent şi realizarea exem­ ferului care acum se află la
De asemenea, a luat cu­
S-au împlinit o sută de ani Evenimentul inaugurării lini­ plară a sarcinilor slabi Ut e pentru anul următor. Aşa­ C.A.P. Sîncrai, iar la C.A.P. i vm tul tovarăşul Ftorlan
de cind a fost dată în exploa­ ei se înscria atunci intr-un dar, în perioada actuală, preşedinţii cooperativelor a- Ha tiz nu se face nimic cu Dănălache, membru at Co-
tare linia ferată Simeria - Pe­ context de fapte legate de qricole, inqinerlî, cooperatorii şl mecanizatorii sînt forţele proprii pentru fe rtili­ m iletului Executiv al CC.
troşani. Această linie îşi are dezvoltarea industrială a aşe­ confruntaţi cu probleme multiple şl complexe, de fe­ zarea solului, problema rănii- ! af P.C.R., preşedintele Con­
propria sa istorie, care începe zărilor hunedorene. Doar cu lul cum ele sînt rezolvate depinzind soarta recoltei ne tot si b semnul întrebării. i s‘Bu1ul Central al Uniunii
şi se desfăşoară pe fondul ce cîţiva onî in urrnă începuse viitoare. Oferim cîteva secvenţe ca-re oqllndesc preo­ Ar fi mai bine dacă inqineru- Generate a Sindicalelor.
rinţelor obiective ale dezvol­ exploatarea pe scară industria­ cupările de sezon înlîlnlte în citeva cooperative a- lui i-ar trece supărarea şi ar
tării capitalismului în ţara lă a cărbunelui in marele ba­ qricole. interveni cu măsuri energice ; In încheierea plenarei a
noastră. La mijlocul secolului zin al Jiurilor ; la Simeria lua­ în vederea asigurării unei ba­ ! luat cuvîntul tovarăşul
trecut mai multe firme străine seră fiinţă atelierele de reparat CRITICA A FOST care 15 sînt ocupate cu secară ze solide producţiei viitoare i Gheorqlte Pană. membru al
se luptă să acapareze tere­ material rulant, la Câlon şi-a DE UN REAL FOLOS masă verde şi 15 cu orz. De de grîu. j Comitetului Executiv, al
nurile bogate ale Transilvaniei, început activitatea o uzină, iar Cu şase zile în urmă, în zia­ asemenea, pentru cultura griu­ ; Prezidiului Permanent, se­
deci şi dreptul de a construi la Hunedoara, procedeul fa­ rul nostru, între altele, sc cri­ lui s-a pregătit şi iertil'iza-t a­ PREGĂTIRI DE TEREN - ! cretar a] C C. al P.C.R.
şi dezvolta obiective industria­ bricării metalului urma sâ co­ ticau o serie de deficienţe proape 40 ia sută din supra­ ZERO
le, căi ferate etc. In cele din boare din Govâjdia pe valea privind pregătirea însăimînţă- faţa plamiiicată. Mecanizato­
Plenara a holărit elibera­
urmă, la 19 februarie 1865, So­ Cernei la poalele cetăţii lui rilo r de loamnă la C.A.P. Peş- rul V ictor Adam şi-a aidus un O situaţie îngrijorătoare, rea tovarăşilor Ion Preo­
cietatea braşoveanâ de mine Corvin, unde aveau să se dez­ tişu Mare. Situaţia a fost a­ aport m eritoriu la executarea dar care nu-i alarmează de teasa şl losif Anderco dîn
şi cuptoare primeşte dreptul volte Uzinele de fîer Hunedoa­ nalizată, ne-a informat telefo­ lucrărilor amintite. Ajpare cit loc pe inginerul Petru Merio- Comitelui Executiv şt din
de a construi linia. Lucrările ra. Cu alte cuvinte, s-au trezit nic tovarăşul losif Foro, in­ se poate de clar, deci, că a­ niuc şi pe preşedintele losif funcţia de secretari al Con­
încep in 1867 şi se încheie structor la UJ.CA.P., <ru fac­ tunci cînd preşedintele şi in­ Bujoran, se întîlneşte la siliului Central a| U.G.S.R..
după 3 ani. La 3 ianuarie 1886 Ing. NICOLAE STAN torii răspunzători de soarta ginerul îşi iau In serios ¿tri­ C.A.p. Lăsău. Cu toate că u­ urmînd să primească alle
presa vremii publică primul directorul Regionalei de căi recoltei şi s-au stabolit măsuri b u rile nu se mai găsesc mo­ nitatea are amplasat qrîul pe Însărcinări, precum şi a to­
mers oficial pe linia Simeria - ferate Deva de remediere grabnică a defi­ tive de critică. 71 de hectare după culturi varăşilor Furo îulin Ion $i
Petroşani. Circulau 3 perechi cientelor manifestate. tim purii, nu s-a arat nici ju­ Ion Necşolu din funcţia dc
de trenuri, strobâtind distanţa Rezultatul ? S-a trecut ime­ DE CE S-A SUPARAT mătate din terenul ce urmea­ membri supleanţi ai Comi­
ză să se însămînţeze în cu-
de 80 de kilometri în circa 4 (Conti nuore in p ag . o 2 -a ) diat la însâmîntarea culturilor INGINERUL ? rlnd. tetului Executiv ai Consiliu­
Tot în ziarul despre care a­
ore. de păroase pe terenurile pre­ minteam mai sus era<u aduse Ce se poate spune atunci lui Central al U.G.S.R,
gătite, acţiunea fiind deja in ­
In discuţie unele neajunsuri despre preqătirea patului qor- Plenara a cooptat în Con­
d ie i atâ pe 30 de hectare, din siliul Central şi a ales pc
semnailate la C.A.P. Batiz. in ­ minativ? Deocamdată con­
ginerul Horla Marcu încearcă semnăm cifra 2cro. Pentru o lovarăşil Ion Găletcanu, In
să ne convingă, pnntr-o scri­ asemenea „performanţă", ingi­ funcţia de membru a! Co­
soare, că la unitatea respec­ nerului şi preşedintelui, în mitetului Executiv a( Consi­
FtSIlVAlUl H in t - MIMIC 1970 ducem insă cîteva completări că. potrivit normelor aqroleh- C.heorqhe Miron in funcţia
nici un caz. nu lî se cuvin
liului Central al U.G.S.R., şi
tivă, fertilizarea terenului nu
feLicilărî. Ei nu cunosc oare
ridică probleme deosebite. A ­
de membru supleant a| Co-
care demonstrează cu
m iletului Executiv al Con
totul
nice, pregătirea patului germi­
altceva. Despre ce este vor­
zile înainte de insâmîntare ?
ba? Consultînd fisele eviden­ nativ se face cu cel puţin 10 silîulul Central al U.G.S.R.
tei contabile reiese că există Sau, poate, vor însămlnU
Duminică începe Festivalul tările culturale clasice $î cele trează, programul îmbracă pînd cu ora 16,00, în Piaţa In stoc cantitatea de 8,9 tone griul direct în arătură ?
cu turol-ortislic „Sormis11 1970 specifice judeţului, iar pe de forme şî idei inedite. Or, toc­ Victoriei se va desfăşura o îngrăşăminte chimice, din ca­
- o ampla acţiune ce va cu- altă porte, faptul ca acestea mai în această necesitate o- multicoloră paradă a portului re 45 tone de superfosfat. INDIFERENTA IN LOC
orinde in răstimpul unei sop- se adresează otît specialiştilor biectivo o schimbării structu­ popular, urmînd ca la ora 17. Dacă nu mai sînt şî nu se gă­ Turişti de peste
tomini satele şi oraşele jude- cit si marelui public. rale o temelor rezidă eficaci­ la grădina de vară formaţiile sesc nici acte penlru darea DE... ANTIMĂLURICE
tu'ui Hunedoara. Concepută sub forma unei tatea si farmecul lor. artistice de amatori din Brad. lor în consum, e şî mai grav. Tratarea seminţelor înainte hotare
Iniţiat o se desfăşura sub diversnăt' de manifestări, cu- Tîmp de o săplămînă deci. Geoagiu, Baia de Cris, Lunco- Cineva trebuie să le plăteas­ de a fi încorporate în sol este Un mare număr de turişti
egida Comitetului judeţean prinzind toate genurile, săp- viaţa culturală hunedoreană 'u de Jos. Ilia, Bucium, Boşo- că! împreună cu tovarăşul o obliqatie de orim ordin a Şlrăini îşi petrec în acest ;
pentru cultură şi ortă. Consî- tâmîna culturală ce urmează va cunooşte o acută eferves­ od. Deva şî Hunedoara să Adam Nicoară, directorul în­ conducerilor de unităţi şi a
început de toamnă vacanta i
■iului judeţean ol sindicatelor va încerca — aceasta este de cenţă în ceea ce priveşte do­ Prezinte un spectacol folcloric. treprinderii judeţene de apro­ cadrelor tehnice. La întreprin­ în ţara noastră, urmează ira- ;
şi Comitetului judeţean o' fapt şi intenţio organizatorilor meniul spiritual şî cel artistic Dîn programul zilei de tuni, vizionare a C.A.P., am găsii derea judeţeană de aprovizio­ tamente în staţiunile balneo- !
U.T.C., „Sormls” 1970 se cir­ - să satisfacă toote gusturile Festivalul cultural-ortîstir "11 septembrie, consemnăm ver­ totuşi, la data cînd am vizi­ nare a C.A.P. se qăsesc can­ climaterice sau vizitează •
cumscrie în perimetrul hune- şî preferinţele porlîclpanţilor. „Sarmis" 1970 se deschide du­ nisajul Salonului de toamnă tat unitatea, o cantitate apre­ tităţi suficiente de antimălu locuri renumite prin boqălla j
doreon ol stagiunii ortistice de Astfel de acţiuni ce se suc­ minică cuvun spectacol muzl- nl Cenaclului U.A.P. Deva, (ora ciabilă de îngrăşăminte chim i­ nice. Sînt însă preşedinţi şî arhitecturală 2 aşezăminte- |
toomnă şi va cuprinde succint ced într-o perioadă scurtă cal-coregraflc prezentat de cu­ 16. la Galeriile de artă din ce (dacă se mai puteau numi ingineri care nu se grăbesc lor ridicate de-a lungul ani- j
citeva dintre cele moi prodigi­ 'cîteva zile, o sâptămînă) sin! noscutul ansamblu; „Haţegono" 'trado Dr. Petru Grozo. nr. 18) aşa), care stăteau sub un şo- dc Ioc să şi le procure. Mos­ •or. Un qrup de feroviari i
oase rezultate obţinute în dome manifestări reprezentative, le­ ol C. S. Hunedoara, ce va a ­ ■ U deschiderea expoziţiei „Ce­ oron. In legătură cu folosirea tre de „tratare" cu indiferen­ din Aushia $înt oaspeţii o- î
niul cultural şi spiritual ol ar­ gale de locuri. evenimente vea loc în salo „Arta" din ramică sî crestături in lemn azotatului — e o chestiune e- tă a seminţelor ne sînt oferite raşelor Piatra Neamţ, Su- !
tiştilor. cercetătorilor ştiinţifici, fapte. Datorită succesului de Deva, la ora 11. în aceeaşi zi, din judeţul Hunedoara". la tementară de agrotehnică — ceava, Braşov, Cluj, precum ¡
şî desigur, al activiştilor cultu­ care se bucură — unele da­ la ora 12. fanfarele reunite ale ora 18. Seara, ansamblul Tea­ recomandările sînt ca jumăta­ de către cooperativele aqrîco- Şi ai mănăstirilor din nor- ■
rali. torită si Invitotilor de prestigiu semnificativ în domeniul cul­ cluburilor sindicale din Deva trului de estradă din Deva va te din cantitatea prevăzută să le din Rîu Alb, Nucşoara. A r- du| Moldovei. In programul !
se administreze Înainte de în-
Răsfoind programul festiva dm olte părţi - aceste festi­ tural al respectivului teritoriu. şî Simeria vor interpreta în prezenta pe scena sălii „Arta" sămînţare, nu „numai la in­ chia. Banpotoc şi altele. Asu­ lor mai liqurcazâ vizite pro- j
lului constatăm pe de o por­ valuri culturale sînt treceri în Motiv pentru care. chiar dacă parcul oraşului muzică de pro­ spectacolul „Apollo la Deva". trarea In lamă a semănături­ pra eficacităţii . :pL>tm^crJtii. lesiónale )a Reşiţa, Tlmi- |
te interferenţa dintre manifes­ revistă a tot ce se obţine mal an de an denumirea se păs­ menadă. Dupo-omlazâ, ince- C. D. lor", aşa cum afirmă inginerul cei în cauză au ¿¿datoria ~sâ: şoara, Caransebeş etc.
(n scrifloaie- tragă -ccânchTziîle. -ouveni’te. w