Page 66 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI ^ N r . «83 # S1MBÜTÍ 19 SEPTEMÎRIE 1970

0 DE m DE-A LUNGUL DRUV UL UE FIER SIMERIA PETROŞANI

1 0

C E N T [ ¡ H A R U L Constructorii ceferişti au

U N I C I F E R A T E realizat 72,7 la sută din

plănui anual De 1 întreţinerea in bună

Autorităţile vremii ou vrut să formări demne de edificările Colectivul de muncă al Şantierului C.C.F. nr. 11 stare de funcţionare o insta­
mai construiască o linie ferată ce le producem. In toţi anii au Petroşani, care îşi desfăşoară aproape Întreaga acti­ laţiilor de centralizare eîectro-
(yrm a r¿ ^d |^>pd^:^V), pe Valea Jiului, care să înles­ fost întreprinse lucrări care vitate Ia lucrările de pe secţia de circulaţie Slmerla dinamîcă depinde întreaga
nească legăturile cu ţara. In­ au sporit capacitatea şi viteza — Petroşani, a înregistrat la linele primei decade a activitate a staţiei Simeria
tenţia insă a rămas la stadiul medie de transport, au redus lunii septembrie un bilanţ m eritoriu. Conducerea şan­ triaj. Răspunderea cu care
de planuri pinâ după elibera­ cheltuielile tierului. cadrele tehalce au manifestat o preocupare elecromecanicul Romuîus Tu­
la viaţă centre industriale pu- Creşterea considerabilă a susţinută pentru organizarea raţională a procesului dc dor se achită de această
ternîce, s-au creat localităţi rea ţării. producţiei de cărbune in Va­ construcţii, folosirea din plin a maşinilor şl u tilaje­ sarcină dă certitudinea func­
Multe decenii după punerea
noi. Populaţia proletară capă* lea Jiului, apariţia unor mari lor, a timpului productiv ş| a forţei de muncă. In a­ ţionării întregii instalaţii fără
ta pondere ca număr şi pute* ei in exploatare linia ferată centre consumatoare de căr­ cest iei ei au reuşit să realizeze un volum de lucrări defecfiuni.
re de afirmare. In Valea Jiu­ n-a suferit modificări esenţia­ bune, cerinţele mereu sporite In valoare de peste 35 milioane lei, ceea ce reprezin­
lui, de pildă, condiţiile grele le, transportul desfâşurindu-se puse in faţa transporturilor au tă 72,7 Ia sută dtn planul anual de producţie.
de muncă şi de viaţă împing cu capacitate redusă, investiţii creat necesitatea modernizării
minerii la un lanţ de mişcări mici, cu mijloace de un nivel întregii secţii de cale ferată. De Demn este de menţionat că stadiile fizice ale obi­
greviste revendicative. tehnic scăzut. mai bine de un an aici se des­ ectivelor se află (n avans faţă de graficul de execu­
Exploatarea intensă a căr­ Anii construcţiei socialiste, făşoară ample lucrări care, fi­ ţie, ceea ce va permite realizarea în acest an a unul
bunelui a dus la formarea lo­ ai marilor prefaceri econo­ nalizate, vor permite exploata­ Important volum de lucrări aferente anului viitor sl
tn final reducerea duratei lor de execuţie.
calităţilor din Valea Jiului, mice şl sociale au insemnat rea liniei cu locomotive elec­
dar in acelaşi timp a adus o şi continuă să însemne pe trice, In acest scop intră in
însemnată contribuţie la dez­ scară tot mai largă şi în pro­ sistematizare staţiile, se com­
voltarea relaţiilor capitaliste porţii tot mai mari la nivel pletează liniile, se ameliorea­
pe o largă zonă geografică. calitativ fără precedent trans­ ză curbele, se consolidează e ctte ori al străbătut,
„ţaca-paca"
—
tot
terasamente, se reconstruiesc D călătorule, distanţa Si­ ceşte spune şeful de tură cazele nu mai sînt acţionate jortul acestor oameni ano­ nlzarea e cuvinlul aflat, li­
ne
poduri, se refac complet toate meria — Petroşani cu Gheorghe Drăghlci. Le place manual, cl prin centralizare nimi pe care-i vezi de la teralmente la ordinea zilei
tunelele. Pină In prezent au trenul, te-ai glndit vreodată la oameni să lucreze cu el electrodinamică. Ne înso­ geamul vagonului. — Păi nu se poate altfel
fost centralizate cîteva staţii, la oamenii care-ţi asigură ţeşte şeful staţiei Alexandru H aide, călătorule, să în- Cere economia — ne svuno
trerupem puţin călă­
printre care Livezeni, Petro­ liniştea călătoriei, ziua sau $i şefului de manevră Ioan Chiper. Aici, la cea mai toria pe drumul pe şeful staţiei Călan, Mihni
şi
Zaharie
manevranţilor
înaltă cotă a staţiei, se mun­
şani, Bâcta, Simeria triaj noaptea, pe arşiţă sau ger ? Anton Mihuţ şi Silviu Opri- ceşte la propriu, nu la fi­ care l-a parcurs primul tren Lemarc Diesehil nu maî
şi Simeria, acţiune care Cu siguranţă i-ai văzul lin­ nescu sau Toma Tănase. gurat, la cea mai înaltă ten­ acum o sută de ani si să ne face faţă. Sc introduce loco­
continuă, toate vor fi e­ gă cabină, cu felinarul rid i­ Dar să-I cunoaştem mai siune, 24 ore din 24. Toţi sînt întoarcem puţin in timp, să motiva electrica. La ora ac­
chipate cu Instalaţii de cat in semn de salut, ori pe îndeaproape pe acest om cu aici tineri. cunoşti triajul aşa cum a fost tuală un tren are cam 3 000
centralizare electrodinamică şi terasamentul căli ţinlnd mo­ părul cărunt, pe Gheorghe — Dumnealor sînt opera­ el după cel de-al doilea răz­ tone. Dar Hunedoara. Câln-
eu bloc automat de linie. dest fanionul galben In Drăghici. torii Ioan Pavel şl Cornel boi mondial Să-l căutăm a­ nul şi Mintia au nevoie do
In curînd se va elimina defini­ semn de cale liberă. mm mult cărbune...
tiv tracţiunea cu aburi, Se va Să facem împreună o că­ D a. cărbunele este a­
trece in viitor la concentrarea lătorie de Ja\Simeria la Pe­ cela care trebuie să
circulaţiei şi manevrei Io dis­ troşani, trednd pe la oame­ ajungă mai reped* la
pecerat sî se vor extinde te- nii care-şi desfăşoară mun­ TOTDEAUNA LA DATORIE destinaţie pentru că Hu­
lecomenrile. Puternica dezvol­ ca In lungul şinelor de oţel, nedoara are nevoie de coc­
tare economică impune ca sec­ sd-i cunoaştem pe ciţlva din­ sul fabricat la Călan. Cola­
ţia Filiaşî - Simeria, care tra­ tre el... nul de cărbune, Mintia, la
versează munţii şi bazinul car­ n Simeria, trenul 2 022 — Am început să lucrez Cazan, la căi libere lucrea­ fel. Pentru asta s-a făcut, sis­
bonifer al Jiului, precum şi I e gata de plecare spre la calea ferată ca frînar, din ză Dorin Moraru, iar opera­ casă, la Băcla, pe pensiona­ tematizarea stal iei Petroşani
rul Slgismund Ferencz, fos­
cele nou descoperite din Corj, Craiova. Impiegatul '045 .— ne spune el. tor R. M. Ioan Cricoveanu... tul şef al regulatorului de s-a introdus şină de tip greu.
să sporească considerabil ca­ Pavel Negruţiu ridică paleta — Acum ciţl oameni aveţi Vocea şefului de staţie e circulaţie Simeria. centralizarea clertrodinarvi-
pacitatea de transport, folosin- verde. Din cabina Dieselu­ în subordine ? acoperita de apelul transmis — In ’045 în triaj erau de că, s-a montat blocul de
du-se intens cuceririle tehnicii lui, Aurel Moraru şi Loghin — Toată tura. 84 de oa­ prin difuzoare. „Secţiunea toate 20 de linii, din care linie automat cu staţiile ve­
noi în domeniul transportului Stolcuţa pornesc lin colosul meni, V-aş putea spune mul­ liberă. Manevra la 6“, „Treci doar 0 erau în exploatare cine, s-a introdus dispece­
feroviar. de oţel. In faţă lumina verde te despre fiecare dintre ei... la grupa Ana...". Celelalte erau un adevărat rul de nod in care pe Pnqă
Cincinalul viitor - 1971-1975 arată „cale lib eră D a r pină De ce n-o fi vorbind de­ eparte, între linii, îl c im itir de vagoane distruse staţiile vecine au intrai ,.<■/
- în care ne pregătim să in­ să se aprindă această lu­ spre el acest om de 52 de ani ? D întilnim pe şeful de şi avariate. Macazele erau liniile de la Pclrila si D>Hn
trăm va aşeza pe teritoriul ju­ mină, mulţi oameni depun — veţi întreba. Pentru că manevră Constantin toate mecanice, Iar cocoaşa ale Centralei cărbunelui pe­
deţului nostru noi obiective in- o muncă migăloasă. In spa­ numele lui este legat de Ungureanu. Are aparatul de troşani, s-a construit triajul...
dustrîale, va determina o in­ tele „căii libere" se află şi drumul, de fler, de oamenii radio emisle-recepţie — cea o ridicam sau o coboram bă­ m încercat, in nirînt.c
tensificare a legăturilor între Ioan Teaşcă şi Viorel Voi- cu care munceşte. mai nouă noutate în triaj — nind umplutură sub linie. A puţine, să ţi-i iar ru-
Eram de foţi 78 de oameni,
centrele mari ale industriei nea şi Ioan Votca şi Ion — Dacă vi s-ar oferi o altă pus în buzunarul halatului aveam două maşini dc mane­ POSCUff pe rit')>•(-> ,/îjif.rr»
huriedorene. Colectivele de Morar II care-şi desfăşoară muncă, mal uşoară pentru şi conduce manevra cu o vră care se alimentau în Sime­ miile de feroviari rnrr stră­
muncitori, ingineri şj tehnicieni munca la pupitrele de co­ anii dumneavoastră, aţi ac­ dexteritate care te uimeşte. ria şl pierdeau jumătate din juiesc cei 32 de kilometri de
din unităţile de transport, în­ mandă. Pe dispozitorul Ion cepta ? De pe cocoaşă, vagoanele timp. Acuma-i altceva. . Pe­ cale de In Simeria In Pe­
treţinere şi reparaţii sînt ho- Moraru II 11 cunosc toţi — Nu. Din calea ferată pleacă cu o precizie matema­ ste 320 de oameni, centra­
târîte ca păşind in cil doilea după vorbă. Numai ce-l auzi vreau să ies la pensie tică pe liniile dispuse ca un lizare electrodinamică ra­ troşani, cnrc-l; asiauvă rina
secol de munca asiduă să vocea în difuzoare : „două ar, călătorule, să ne imens evantai. Un tren se dio, 40 de linii toate apte şi noaptea, pe arşiţă sau oer
răspundă, aşa cum au fă- (vagoane — n n.) la 3, unu la D oprim puţin şi la Si­ descompune, altul se compu­ pentru manevră... liniştea călătoria, cit iva din­
cui-o întotdeauna ceferiştii, cu 5... ţaca-paca şî gala mane­ meria triaj, să cunoaş­ ne în acelaşi timp. Dacă te Da, e Intr-adevăr altcum­ tre oamenii pe care-i nă­
entuziasm şi devotament sar­ vra". „Ţaca-paca", e vorba tem şt aici ciţlva feroviari. glndeşti că în triaj sînt ma­ va ... Industrializarea şi-a pus şeşti totdeauna la datorie.
cinilor pe care partidul ni le lui. Vino sus la „creierul" aces­ nevrate în 24 de ore 3 000 — amprenta şi asupra trans­
Dune în fată, de a-sî respecta — Dar şl de muncit mun- * Io * * * * * 16 tui modem triaj, unde ma- 3 500 de vagoane înţelegi e- portului feroviar, iar moder- S. POP
frumoasele lor tradifii. ____ _____ __________________ J

m s m o i M i m w t
In vederea bunei coordonări a activităţii de manevră, a­
cest compartiment a fost dotat cu staţii de radio emisie-recep-
ţie. Dispoziţiile de lucru pe ca re şeful de manevră Constantin
Ungureanu le primeşte se materializează astlel în ce) mai scurt
timp pe traseu.
im i m m i

De otund, din 1870, de cînd şina de tip greu, traficul a
Revizia de vagoane Petroşani primul tren 0 străbătut distan­ crescut de la on la an. Acum
ţa Simeria-Petroşan] a trecut
un secol. In primele trei sfer­ locomotivele Diesel-electrice
nu moi sînt o noutate. Pentru
a îndeplinit sarcinile pe întregul turi ale acestuia nu s-a pe­ a putea face faţă necesităţi­
trecut aproape nici o schim­ lor de transport pe această
secţie se vor introduce locomo­
cincinal bare. Aproape acelaşi tip de tive electrice ceea ce va duce
linie, aceleaşi tunele, aceleaşi
stafii... Numai timpul şi-o lă­ Io sporirea capacităţii de Construcţia manuală a drumului de fier necesita cu ani in
Lucrfitoill din cadrul reviziei de vagoane Petro­ sat amprente asupra arterei urmă eforturi deosebite,
şani onorează .sărbătorirea centenarului liniei ferate care lega Valea Jiului de ţară. transport cu 62 la sută, urmind
Sdme/La —• Petroşani cu un remarcabil succes In să se realizeze şi pe această
muncă. El au îndeplinit cu peste 100 de zile mal de­ Cum au muncit oamenii pe secţie centrolizoreo electrodi­
vreme totalitatea sarcinilor ce le revin pe Întregul aceşti 80 de kilometri de drum námico, blocul, de linie auto­
cincinal. de fior ? Stampele vremii vor­ mat şi centralîzareo dispecer.
besc de Io sine. Azi, în vre­ Faţă de tracţiunea Diesel-e-
Transmlţtnd redacţiei această îmbucurătoare veste, mea Dieselulcii-electric şi a lectrîcâ, prin electrificare se
tovarăşul Ioan Susan, şeiul reviziei, menţionează că locomotivei electrice, imoginea vor realiza anual - pe lingă
întregul colectiv de meseriaşi este hotărit să execute uneia dintre primele lo­
cu promptitudine şi conştiinciozitate toate reviziile şl comotive core ou circulat pe capacitatea sporită de trans­
remedierile vagoanelor aflate In trafic. port — şi economii la preţul
distanto Simeria-Petroşani ni de cost în valoare de peste
se pare bizara, iar lucrul la 16 milioane lei.
construcţia caii în contrast fla­ In vederea electrificării se
Economii de com­ Lucrări de moder­ grant cu utilajele moderne fo­ execută ample lucrări pregăti-
losite pentru întreţinerea dru­
toore. Se refac tunelele, podu­
murilor de fier. rile, se corectează curbele.
bustibil în valoare nizare a liniei şi Anii ultimului sfert de veac, Ele vor crea condiţiile unei
de 1,3 milioane lei staţiilor anii prefacerilor adinei în viteze sporite şi deplinei .si­
guranţe a circulaţiei.
viaţa poporului nostru, în e-
In primele 8 luni ale a- In vederea asigurării In­ economia ţarii, au schimbat şi Cele cîteva imagini culese
nulul mecanicii şl fochiştll troducerii tracţiunii electri­ Infătişorea staţiilor, o traseu­ din trecutul, prezentul şl
din depourile Slmerla şi Pe­ ce pe secţia de circulaţie lui pe care*l străbate linia Si­ perspectiva secţiei de circula­
troşani au economisit peste Simerla — Petroşani, de meria-Petroşani. Modernizarea ţie Simeria-Petroşo'nî devin
3 300 tone de combustibil mal bine de un an au În­ şl-o pus şl aici pecett adinei. astfel simbolice pentru ceea
convenţional, In valoare to­ ceput lucrările de moderni­ S-a introdus centralizarea e- ce au însemnat 100 de(an! de
tală de aproape 1,3 m ilioa­ zare a liniei şl staţiilor pe lectrodinamică în cele doua existenţă a liniei pe care s-au In vederea electrificării se execută ample lucrări de recon­ Azi maşini moderne vin in ajutorul lucrătorilor de la cale.
ne lei. Cu acest combusti­ această rută. In-acest scop staţii Sîmerio şl Petroşani, pe scurs multe milioane de tone strucţie a tunelelor, podurilor, da corectare a curbelor. Printre acestea se numără şl maşina de ciuruit şi balastat
bil se pot remorca peste se execută sistematizarea întregul traseu s-a aşternut de cărbune. piatra pentru te rasa montul liniei.
800 perechi de trenuri pe tuturor staţiilor pentru asi­
secţia de circulaţie Petro­ gurarea gabaritului de elec­
şani — Slmerla. trificare şl condiţiilor de
La bara acestor realizări centralizare electro dinami­
au stat Întreţinerea cores­ că, reconstrucţia a 8 tunele,
punzătoare a locomotivelor, consolidări de terasamente
ridicarea calităţii lucrărilor şl refaceri poduri şl podeţe,
de reparaţii, eliminarea se ameliorează curbele şl
pierderilor de combustibil, altele.
înlăturarea tim pilor morţi in Pînă în prezent, s-a ter­
parcurs al locomotivelor şl minat sistematizarea staţii­
altele. Se evidenţiază In lor Merlşor, Pul şl Bani,
mod deosebit fn acest sens urmind ca pină la sfir-
activitatea depusă de meca­ şltul anului să se term i­
nicii Ion Cucerean. Ion Se- ne sistematizarea staţiei
vestrean şi fochiştll Viorel Călan-Băl. De asemenea,
Urs, Octavlan Man — de la s-au centralizat citeva sta­
depoul Slmerla $1 mecanicii ţii şl se vor echipa toate
Alexandru Haşca, Ion Anlp cu Instalaţii modeme de
şl îochlştll Viorel Hindea
şl Ion Pleja din depoul Pe­ centralizare electrodinamică
troşani. şl bloc automat de linie.

Tracţiunea modernă

în extindere

Tracţiunea modernă de mare randament şl eiku
diate economică a devenit In ultim ii ani toi mai
frecventă şl pe linia ferată Simerla — Petroşani. Lo­
comotivele Diesel electrice de fabricaţie românească
au ajuns să remorcheze aproape totalitatea trenurilor
de marfă şl călători. înlocuind astfel locomotivele cu
aburi care au ajuns la respectabila vîrstă de 100 do
ani.
Extinderea diesellzării constituie unul din princi­
palii factori care au condus la sporirea tonajului pe
tren marfă, a vitezei medii comerciale şi a reducerii Stampa reproduce unul dintre primele tipuri de locomo tîve care au circulat pe linia Nu este departe timpul cind locomotiva electrică se va înscrie şi în peisajul plaiurilor
cheltuielilor de transport în cadrul R.C.M. Slmerla şl Simeria-Petroşani. hunedorene.
Petroşani.