Page 69 - Drumul_socialismului_1970_09

T W -1 Wfualcînîului I |v
SAL Olí .. r
V w .
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N I Ţ I - V A ! H O T A R I R E A

Comitetului Central al

Partidului Comunist Român

cu privire la aniversarea

a 150 de ani de la naşterea

lui Friedrich Engels

La 28 noiembrie 1970 se îm ­ partidele comunlsle şt munci­
plinesc 150 de ani de la naşte­ tor eşli. polrivit condiţiilor so-
rea lui Friedrich Engels, stră­ c.ial-politice diferite In care ac­
0B6AW At COMITETULUI JUDffFM HUNEDOARA Al PCB 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN lucit teoretician. organt/ator tivează. noilor realilăţi il<? lu­
şi conducător al proletariatului
mii conlemporane.
invătătuia
pe plan internaţional Gînditor marxist-leninislă consliluie o
profund $j m ultilateral m ili­ armă teoretică de neînvins In
tant comunist neînfricat. En­ lupta pentru transformarea re­
gels şl-a consacrat înlreaqa voluţionară a societăţii sl pro­
viafă cauzei clasei muncitoare, gresul neîntrerupt al clviliza-
ANUL XXII. 4884 DUMINICA 20 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI pe care a slujit-o cu abnegaţie iioi umane.
prin activitatea teoretică şi
un
Opera lui Enqels a avut
¡ L lupta sa revoluţionară. Frie­ puternic ecou In rlndurile cla­
drich Enqels a adus o conlrihu- sei muncitoare, ale m ilitanţilor
ţie de seamă la elaborarea socialişti, ale forţelor demo­
problemelor fundaraentalo .ale
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI glndirii filozofice $i economice cratice din România Ca din
sl
Marx, el s-a Interesat de mer­
marxiste, la generalizarea te­
sul mişcării muncitoreşti
oretică a cuceririlor ştiinţifice,
a experienţei mişcării m uncito­ România, a Întreţinui legături
slrlnse cu m ilitanţii el revolu­
reşti. A lături de Karl Marx, ţionari. a dat o înaltă aprecie­
prietenul şi tovarăşul său de
NICOLAE CEAUŞESCU luptă, Engels a intrat omeni­ re activităţii lor pentru răspîn­
pentru
dlrea ideoloqioi marxiste, luo-
istoria
totdeauna în
lelor revoluţionare purtate de
ca linul
înteme­
dintre
rii
ietorii comunismului ştiinţific, riasa muncitoare şi celelalte
forţe populare din ţara noas­
împreună, el an elaborat con­ tră împotriva exploatării şi a­
materialist-dialeclică
cepţia
IN IUDEŢUL BISTR transformat socialismul dintr-o supririi De o deosebită consi­
au
despre lume şl societate.
deraţie s a bucurat din partea
sa lupla poporului român pen­
utopie In ştiinţă, dlnd o fun­
damentare teoretica şl o o ri­ tru libertate naţională pentru
realizarea statului naţional u-
entare clară ţelurilor şl căilor
luptei revoluţionare a clasei nilar şi cucerirea independen­
muncitoare, au întemeiat şi tei politice a României.
Slujirea cu abnegaţie a In­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C, m i atarea Imarişului condus prima organizaţie poli­ tereselor poporului, fidelitatea
tică, de clasă, a m uncitorilor
Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului revoluţionari, au m ilitat cu o neţărmurită faţă de învăţătura
de Stat, insoţit de tovărăşii losif Banc, membru suple­ înaltă pasiune comunistă pen­ marxist-leninistă, aplicarea a-
resteia la condiţiile concret-ls-
ant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ tru solidaritatea Internaţiona­ toriee din România au consti­
şedinte al Consiliului de Miniştri şi Vasile PatiIineţ, list* a celor ce muncesc, pen­ tuit, de-a lungul celor 50deanî
tru răspîndlrea Ideilor
socia­
de existentă a partidului nos­
membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al lismului şl organizarea luptei tru şi constituie azi mai mult
C.C. al P.C.R., a fost sîmbâtâ oaspetele oamenilor NICOLAE proletariatului In întreaga lu ­ decîl orietnd izvorul succese­
muncii din judeţul Bistriţa-Nâsâud. me. lor pe care clasa muncitoare,
Învăţătura Iul M ar* $1 En- poporul român, forţele creatoa­
gerts a înarmat clasa muncitoa­ re ale naţiunii noastre le-su
re. forţele revoluţionare In obţinut in lupt* revoluţionară,
Dragi tovarăşi, de Judeţe şi-au realizat sar­ veslltll mari, de aproape 3 pe această cale. r.nlll cu 13- lupla împotriva exploatări! şi in opera de înălţare a patriei
A fllnd vestea sosirii tovară­ cesul qeneral de Înflorire $i cinile ce le-au revenit pe ln- miliarde de lei — faţă de 800 de rlle socialiste, cu forţele antl- asupririi sociale şi naţionale, socialiste, libere, independente
şului Nicolae Ceauşescu. mii dezvoltare a patriei. Dali-mi voie să vă adresez Ireq planul cincinal şi dau milioane d l ati avut 1p actua­ imperialiste de pretutindeni, pentru făurirea unei noi ortn- şi înftoritoare.
do locuitori al Bistriţei, ai Trecerea secretarului qene­ dumneavoastră, tuturor locui­ producţie-marlă peste pl«n in lul cincinal. Se vor construi vom asiqura realizarea In bune dulri sociale, pentru libertate, Aniversînd 150 de ani de Ia
satelor si comunelor din îm ­ ral al partidului prin oraş "î torilor din oraşul Bistriţa şi valoare de miliarde de iei. M întreprinderi noi. se va condiţii a construcţiei socia­ independenţă şi progres; ea ® naşterea lui Friedrich F.ngels,
prejurim i. au venit să-l tntim - constituit un nou prilej de din judeţul Bistriţa-Năsăud. un Avem toate condiţiile ce pla­ dezvolta agricultura — ceea liste 1n patria noastră şl vom avut şt are o uriaşă influenţă comunişti) români, das* munci­
pine pe stadionul oraşului Pe manifestare a stimei profunde salut călduros din porte« Co­ nul cincinal să (ie realizat mai ce va face ca şl Judeţul Bds- contribui, totodată, la asigura­ asupra evoluţiei omenirii. A- toare. ponorul român In strtnsă
o mare pancartă stă scrisă u /* sentimentelor de draqoste mitetului Cenlirat al Partidu­ devreme, ca pină la sfirşilul irita-NSs&ud să cunoască un rea păcii 6l prieteniei Intre eeastă Învăţătură a fost dusă
rarea ..Bine aii venit In jude­ pe care le nutresc fată de lui Comunist Român, a guver­ anului să putem asiqura con­ progres rapid, multilateral, popoare. lAplauzc puternice, mal departe şl îmbogăţită In
ţul nostru, iuldte tovarăşe conducerea de partid si de nului tării şi a Consiliului de d iţiile necesare trecerii Ja ur­ crelndu-se aslfel moi co<n- urale). noile condiţii Istorice de către
Ceauşescu 1“ . In momentul a­ stat oamenii muncii blsfriţeni. Stat ol Republicii Socialiste mătorului plan cincinal. diiţil pentru ridicarea bu­ Doresc să vă mulţumesc Vladim ir lllc l Lenin. Dezvolta­ (Continuare In pog o 4 o)
terizării elicopterului oficial Mulţimea iormesză un adevă România. (Aplauze puternice, Cunoaşteţi ce s-a înfăptuit năstării locuitorilor acestui Ju­ dumneavoastră tuturor pentru tă In mod creator de către
mulţimea aplaudă puternic ră ­ rat culoar viu • fluturări dc urate). în acest cincinal •— şi nu do­ deţ- (Aplauze puternice, urale, primirea călduroasă pe care
sună urate în cinste^ Partidu­ mflnî, aclamaţi], aplauze. Din- Am ascullal cu plăcere cu- resc acum să mă opresc asu­ se scandează Ceauşescu — ne-o faceţi, pentru ciwintele
lu i Comunist Român si a con­ Ir-o maşină deschisă, tovarăşul vintările rostite aici de primul pra acestor realizări. Ţin însă Ceauşescuî) prin care ati dat expresie pro­
ducerii sale. Neîntrerupt Nicolae Ceausescu răspunde secretar al judeţului si dc cei­ să menţionez că am reuşii să DesîqLT. lovarăşi realizarea fundei solidarităţi ce însufle­
se scandează ,.P.C.R.! — manifestărilor de ataşament $i lalţi tovarăşi care au vorbit îndeplinim planul cincinal cu acestor investim . construcţia ţeşte pe toţi oamenii muncii
Ceausescu „Ceausescu — driqoste ale m ullim ii. despre rezultatele muncii de­ un ntm superior iată de cel celor II obiective Industriale din patria noastră. Noi vedem „Sarmis“ 1970
stabilit de Congresul al iX-lea
P.C.R.!". O qardă mdli-tară pre­ Maşinile se îndreaptă spre puse de locuitorii acestor me­ al partidului. Acest succes se şl punerea lor la timp 1n în toate aceste manifestări o
zintă onorul. Se intonează Im­ vestitele livezi din îm preju­ leaguri în frunte cu comu­ funcţiune vor cere eforturi expresie a unilâtil trsinice a
nul de stal. Tovarăşul Nicolae rimi. ,unde se află Slatiunra niştii. Mă bucur mult că şi daloreşte muncii pline de hăr­ mari ; ele vor cere măsuri deo­ întregului popor a încrederii
nicie Şi (pricepere depuse
de
Ceausescu trece 1n revistă experimentală pomicolă Bis­ dumneavoastră, la lei ca în­ clasa muncitoare, ţărănime, sebite din partea orqanizatiei în partidul nostru comunist
com pinille de onoare ale for­ triţa. Se vizitează apoi slatiu tregul nostru popor, realizaţi intelectualitate, de toii oamenii judeţene de partid, a consiliu­ care conduce cu fermitate pa­
ţelor noastre armate, ale qăr- mea care are o însemnata con­ ru succes sarcinile actualului muncii — români, maqhiari. lui popular şi a tuturor oame­ tria noastră pe calea socialis­ la ora debutului
2jlor patriotice, detaşamente­ tribuţie 1n efortul de cercetam n)an cincinal aducindu-vâ asl- qermani şi de aHe naţiona­ nilor muncii — dar trebuie să mului şi comunismului. (A­
lor de preqălire m ilitară a ti­ ş liin tifiră destinat dezvoltării lel contribuţia la dezvoltarea lităţi < care, uniţi sub fim conşî’entl ră numai prin plauze puternice ; se scan­
neretului aliniate pe stadion. multilaterală a patriei noaslfV eforturi unite se vor putea dează »P.C.R. — P.C.R.**, Astăzi, Sn sala „A rta " din
sectorului pomicol In fala unor socialiste. (V il aplauze). conducerea Partidului Comu­
Primul secretar al Comîte- plan$e. directorul staţiunii pre- nist Român, au transpus cu realiza cu succes aceste mari ..Ceauşescu — Ceauşescu"). Deva va avea loc — Ja ora FESTIVAL CULTBHAL-ARTISriC
■îului judeţean de partid, lo- zinlă realizările obţinute d<~ Anul aceste In multe jude­ cinste în viaţă sarcinile înscri­ sarcini. Noi sîntem convinşi încrederea pe care Intrequl II — descinderea Festivalu­
arâsul Adalbert Crîşan adre­ această unitate In rele două ţe ale patriei am avut o situ­ se în planul de dezvoKare a că oamenii muncii din Bistriţa nostru popor o .^re în Partidul lui cultural-artistic „Sarmis“
sează tovarăşului Ceausescu sectoare ele a rliv ilă tii sale — aţie grea. Nici judeţul Bistriţa patriei noastre socialiste. (A- — la M ca toţi oamenii muncii Comunist Român se datoreşle 1970.
celorlalţi oaspeţi. 1n numele cercelarea si producţia. Ex N’ăisăud nu a losl ferit dc ur­ planzc puternice, urale). din patria noastră — vor faptului că In înlreaqa sa activi­ Cu acest prilej. publicul
locuitorilor de pe meleaqurile pllcatiile sînt completate aici inările calamităţilor naturale fn toţi aceşti ani. partidul munci n i ¡gtmeqatie $i vor tate partidul nostru1 a făcut şi devean se va Intilni cu cu ­
Bistriţei si Năsăudului un căl­ ca $i pe tnlreq parcursul vizi­ <are s-au abătut asupra tării s-a preocupat ca. pe măsura realiza cu sncceş aepste obiec­ face lotul pentru a servi inte­ noscutul ansamblu hunedo-
duros bun sosii. Dună datina tei de către reprezentanţii in primăvara acestui an. Con­ dezvoltării economiei naţiona­ tive privind dezvoltarea indus- resele poporului ale naţiunii rean „Haţegana*', care. după
r^mânciscă li sr oferă pline m inisleruluj de resort. care statăm Insă cu satisfacţie că. le. să se îmbunătăţească şi Irieî şl agriculturii, adurlîn- noastre socialiste. Puteli fi cum se ştie. cu puţin timp
cî sare. Un qrup de tinere iele. prezintă siluatii comparative, dalorilă eforturilor depuse de condiţiile de viaţă ale oame­ du-şi In felul acosta contribu­ convinşi, tovarăşi, că nu există in urmă a urcat pe podiu­
în pitorescul port local, si un sinteze ale experienţelor şi Io ti oamenii muncii sub con­ nilor muncii. Numai anul a- ţia activă la înfăptuirea fn nimic maî presus pentru co­ mul laureaţilor In primul
grup de pionieri oferă cu dra­ realizărilor oblinule In alte ducerea comuniştilor, am tp- cesla. ca urmare a generali­ hune conditinnî a viitorului plan munişti, pentru partidul nostru ..Festival international de
goste buchete de flori. unilăti cu prolil ao~»i.'nVnr uşit să invinqein areslc greu­ zării măsurilor de sporire n Hncinal — plan rare va ispro. dccît servirea jnlereselor popo­ dansuri populare“ , ce s-a
întreprinderile
Astăzi
tăţi.
in drum spre obiectivele e­ din tară noastre Isi realizează cu tuturor salariilor oamenii pi* nuili natria noastră de n i­ rului -s cauzei socialismului. desfăşurat la Pecs. Io R.P.
aş­
Ungară. Fără îndoială,
velul Jărîlor dezvoltate
ale
conoinice rare urmează să fie succes sarcinile de plan. muncii vor prim i pe această lumii. (Aplauze puternice) (Aplauze puternice, prelunqlle, teptata evoluţie a artiştilor
vizilale. coloana dc maşini stră­ Mă bucură faptul că şi oa­ bază. ¡n plus cirra 12 miliarde se scandează „P.C.R. — hunedoreni la Deva va con­
bate oraşul, vechi de secole dar (Cdhltouore )* p ^ . o. 4 o) menii muncii din întreprinde­ lei Aceasta arată că înlreaqa Preoruptndu-ne ‘ de dezvel­ P.CR,"). firma încă o dală valoarea DEVA20-27« .h»» 1970
care in aceşti an; s-a inlrqrnt rile bîslrilene au învins greu­ politică a partidului nostru ire a patriei noastre, de r i­ Dati-ml voie, In încheiere, recunoscută a acestui talen­
armonios si dinamic In pro­ tăţile şi îşi îndeplinesc cu suc­ este îndreptată în permanentă dicarea bunăstării poporului, să vă urez dumneavoastră 1t> tat ansamblu artistic.
spre bunăstarea
$i fericirea
ces planul pe arest an. Do­ poporului că aceasta este noi avem pernvşncnt In vedere Hiror locuitorilor oraşului şi incppfnd de la ora 12, Sn
resc să vă adresez cele maî telul suprem a tot ceea ce tă­ că trebuie să desfăşurăm o judeţului dv noi si noi succese parcul oraşului, fanfarele a portului popular, urmind
calde felicitări pentru toate cem şi vom lace in România politică externă activă, de In- in munca pe rare o desfăşu­ reunite ale cluburilor sindi­ ca la ora 17, pe scena gră­
rezultatele bune pe care le socialistă (Aplauze puternice, lărîre a colaborării $i solida­ raţi. multă sănătale şi fericire. calelor din Simeria şi Deva dinii de vară. artiştii ama­
Comentariu economie aveţi In activitatea dumnea­ prelungite: urate). rităţii ru toate statele socia­ (Aplauze puternice, prelungite : vor execu-ta un bogat pro­ tori din Brad. Geoagiu. Baia
gram de muzică de prome­
voastră. (Aplauze puternice, u-
de Criş. Luncoîu de Jos. Hia.
se ovaţionează puternic pen­
liste. dn exlindeie a leqătu-
Peste ciieva luni vom înce­
rale). pe activitatea pentru îndepli­ rilor noastre cu toate popoare­ tru Partidul Comunist Român, nadă. Bucium. Hunedoara $1 Deva
nirea sarcinilor noului plan Du.pă-amiază, începînd de să prezinte un spectacol fo l­
Sîntem tovarăşi. In perioa­ le lum ii, cu ţoale lărîlo fără pentru secretarul general al
cincinal. In cadrul acestui la oro 16. locuitorii Devei cloric, specific diferitelor zo­
da de încheiere a cincinalului. plan, judelui dumneavoastră deosebire de orlnduire socia­ partidului, tovarăşul Nicolae vor lî martorii unei etalări ne ale judeţului Hunedoara.
AUTORITATEA Dc pe acum un număr mare şi oraşul Bistriţa vor primi in- lă. Sîntem convinşi că numai Ceauşescu).
COLECTIVĂ Sărbătorirea centenarului liniei ferate Simeria - Petroşani Economii prin
DELIBEREAZĂ
ieri. )a Petroşani, au avut îmbrăcată In haine sărbăto­ merîa—Pedroşani“. Ora 10 şi traficului feroviar, pentru mo­ perspectivei trasate de cel de aplicarea
loc festivităţile prilejuite de reşti Drapele roşii şi tricolore 30 de minute Peronul qârn dernizarea transportului pe al X -lea Conqres a! partidu­
Peisojut vieţii noostre eco- tual, se lansează in cea moi sărbălorirea centenarului liniei flutură deasupra peronului. are aspectul sărbă-loresc al calea ferată. „Toate aceste lui. „Avem convingerea că aşa
r ornice otît de bogot in nuan­ vastă şi moi complexă opera­ ferate Simeria Petroşani. Un obelisc, purtind emblema manifestărilor feroviarilor. măsuri — a spus vorbitorul — cum s-au achitai pină acum
ţe si tonalităţi exprimînd ro­ ţiune strotegică de conducere, Gara Petroşani, care ou un lerovîarilor. marchează eveni­ Sule de ceferişti, purtind uni­ sînt materializarea p o liticii In- de sarcinile Încredinţate, fero­
busteţea, vitalitatea $1 dinamis­ abordează Irontal impresionan­ secol in (urmă a prim ii primul mentul : „100 de ani de la da­ forme albastre, s au adunat In teJepte de Industrializare so­ viarii hunedoreni vor şti ca. inovaţiilor
mul ei actual, orizonturile dej- tul evantai de probleme ale tren plecat din Simeria. este rea In exploatare a liniei Si- jurul iocului unde este încas­ cialistă a ţării, a cărei parte sub conducerea organizaţiilor
rhise generos spre mîine, este cincinalului următor, răscoleşte trată In zidul clădirii o placă importantă este şl moderniza­ de partid, să se mohilize/.e şi
puternic dominat de laborioo- urla$u! său tezaur de tolent, din marmură. Directorul Reqio- rea transporturilor Impusă de mai mult pentru a veni tn a­
lile preparative d-sfâşurote Io înţelepciune şl experienţă în nalei de căî ferate Deva. ing. necesităţile economiei naţio­ jutorul colectivelor de muncă Inovaţiile aplicate fn *-
s:oro naţională pentru înche- căutarea soluţiilor optime, ca­ Nicolae Stan, evocă in clteva nale“ . V orbitorul schiţează a­ din unităţile economice ale rest an In cadrul F. C. Oraş-
caracterizează prin-
tle se
ureo bilanţului celui mai rod­ re să asigure economiei naţio­ cuvinte momentul istoric al poi. citind cifre suqes-tive. judeţului prin realizarea la Ir-o mare eficientă econo­
nic cincinol românesc de pină nale o viteză de înaintare uni­ anului 1870. transform ările a- perspectiva secţiei de circu­ timp şi In bune conditiuni a mică Şi răspund in mod con­
CCum, pentru deschiderea lor- form occelerolă spre ţelurile dinci care au avut loc In a­ laţie Simeria—Petroşani prin sarcinilor de transport. cret nevoilor reale ale pro­
ă si netedă o magistralei vii­ jalonate de partid. nii noştri şi In viata ferovia­ introducerea locom otivelor e­ Dînd glas hotărîriî unanime ducţiei. Una dintre acestea
torului cincinal, cu cele moi Nicicînd de la institu|ionoli- rilor, modernizarea condinuă a lectrice ca urmare a vastelor de a munci fără preqel pentru
de
rrondioase ţeluri şi aspiraţii zoreo lor de către partid şi transporturilor pe calea fera­ lucrări ce se execută în ve­ realizarea exemplară a sarci­ este inovaţia realizată prin
maistrul M iliai Popa.
de progres $i prosperitate eco­ guvern ca formă o conducerii tă. In aplauzele asistenţei, to­ derea electrificării liniei. nilor încredinţate, feroviarii a­ care se înlocuieşte bronzul
primeşte
Înlreaqa asistenţă
nomică din cîte ne-a fost dot colective, ca expresie de ma­ varăşul Şlelan Almăşan. se­ cu v ii aplauze mesajul cald dresează Comitetului Central ce era lotosil la construc­
cretar al Comitetului judeţean
. reodatâ să înfăptuim. M ilioa­ joră consistenţă a profundului al m inistrului transporturilor, al partidului, tovarăşului ţia reducloarelor de viteză
ne de oameni, pe care stotîs- democratism al orinduirii noas­ Hunedoara al P.C.R., prezent inginer Ştefan Pavel. «­ Nicolae Ceauşescu o telegra­ cii un aliaj special de alu­
la festivităţi, dezveleşte placa
1 ca ii oje-aiă arid in categoria tre socialiste, adunările gene­ comemorativă. In marmurav dresat feroviarilor hunedo­ mă In care se spune : „Sîntem miniu, cc aduce fabricii o
hotărîţl ca. In Ininte
cu co­
de „solarioţi industriali**, dor rale ale soîariotilor nu şi-ou prinsă pentru ^totdeauna pe pe­ reni cu prilejul sărbătoririi m uniştii, să ne mobilizăm loa* economie poslcalculală dc
In care recunoaştem cu un demonstrat cu otita vigoare şi retele clădirii, este dăltuit ur­ centenarului, ca şi cuvintele le forţele, întregul potenţial 1769 000 lei. Inovatorul
înălţător sentiment de mîndrie elocvenţă sensurile, rosturile $i mătorul <l«»xt ' „1870—1970. A- de salut transmise de cei material şl uman de care dis­ Franeisc Wrurn a realizat
î^t ceea ce reunim sub ge­ raţiunile de a fi ca în aceste reaslă placă s-a aplicat ru p ri­ 28 000 de salariaţi ai Centra­ punem In vederea înfăptuirii un stator de concepţie origi­
nericul vibrant de „clasa mun­ zile de dezbatere a cincinalu­ lejul îm plinirii a 100 de ani lei cărbunelui Petroşani. in mod neabătut a sarcinilor nală care înlocuieşte cu
citoare", sînt părtaşi $î outori lui Astăzi ni se dezvăluie pe de la darea în exploatare a Luînd cu v intui. tovarăşul ce ne revin din grandiosul deplin succes statoarele dc
direcţi oi acestei efervescent^ de-a-ntregul si pentru tot- statici C.F.R. Petroşani $i a Ştefan Alraăsan a felicitat pe program elaborat de Congre­ ta pompele mono de la
renerole, oi acestui extraordi­ deouna, Io adevăratele pro­ liniei de cale ferată Petroşani feroviarii hunedoreni cu p ri­ sul al X-lea al partidului, să noua Instalaţie a secţiei dr
nar elort de gîndirc, acţiune porţii si semnificaţii, cît da în­ —Simeria". lejul jubileului căii ferate Si­ ne sporim contribuţia la fău­ oxlzj de fier, statoare ce
9-î dncizie colectivă asupra ţeleaptă s; de clarvăzătoare es­ ★ meria—Petroşani. „Biroul Co­ rirea societăţii socialiste mutti- inalnle se Importau.
1 mr.tionări la parometrî maxi­ te holărîrea partidului de o Sala Casei de cultură din mitetului judeţean de partid faleral dezvoltate în scumpa
postcatculate
Economiile
mali a mecanismului economic pune în miinile clasai noastre Petroşani a qăzdnil apoi adu­ dă o înaltă apreciere efortu­ noastră palrtc". realizate in arest an la P. C.
rolionol munciloarc. în mîinile ferme narea festivă consacrotă săr­ rilo r depuse de frrovîari. efor­ 'Ar O răşlir prin aplicarea ino­
Autoritatea colectivă a între­ He stăpinubii mijloacelor de bătoririi centenarului liniei turi materializate In îndepli­ In semn do preţuire a mun- vaţiilor se cifrează la
prinderilor, reun’to plenar în nroduclie r-î făurarului bunuri­ lerate. Sulele de feroviari şi de nirea sarcinilor de transport, rii depuse, unui număr de 132 2 780 665 lei. Aceasta de­
forul ci suprem, deliberează lor materiale, instrumentele oameni ai muncii prezenţi la a celor de regularitate şi si- do feroviari, caro deservesc
rstozi matur si responsabil, cu conducerii efective a econo­ adunare primesc ou căldură un quranţă a circu la ţie i". Secre­ linia de la a cărei dare 1n monstrează conlrlhufia pe
r-omnetanţă şi fantezie. cu miei. In oceoslă investire a ma­ uriip de pionieri veniţi să a- tarul Comitetului judeţean de exploatare a trecut un secol, care şi-o aduc Inovatorii la
realism $i îndrăzneală marile sei largi a salariaţilor cu pre­ dură salutul tinerei generalii partid face npoi o amplă tre­ ti s-a atribuit distincţia „M e­ perfecţionarea continuă a
i -operative economice la ordi­ rogativele conducerii vedem adresai acelora care ziua şl cere In Tevistă a strădaniilor ritul ceferist". tehnicii, la introducerea şl
nea zilei. Derbătînd sarcinile noaplea. pe soare sau ger ve­ depuse de lucrătorii căilor ie aplicarea unor noi metode şl
cincinalului care vine, defini- limpede toate valorile dobîndi* ghează neobosiţi de-a tunqul ferale din pideţul nostru, mo­ in încheierea adunării festi­
livînd troiectoriile economice drumului de fier. bilizate de organizaţiile de ve. ansamblul artistic al Rc- procedee tehnice avansate,
LAURENT1U VISKI In cuvinte şi imagini şuqcs- partid pentru aprovizionarea
ce ne vor duce spre onii 1975 qîonalei de căi ferate Deva şi de marc eficienţă economi­
tive. inginerul Nicolae Stan ritmică a unităţilor economice. echipa de dansuri a Clubului
fi mol departe, closa munci- evocă istoria de un secol n V orbitorul s-a referit 1n con­ sindicalelor din Deva au sus­ că, în producţie.
toore, căreia îi datorăm certi­ căii iei ale Simeria—Petroşani, tinuare la sarcinile deosebite ţinut un Inimos proqram ar­
(Continuare în pog. a l-o)
tudinea îndeplinirii exemplare activitatea desfăşurată de ce­ care stau 1n faţa feroviarilor tistic.
c obiectivelor cincinalului ac­ Aspect din staţia C.F.R. Petroşani. ferişti In ultim ul sfert de veac pentru îndeplinirea prevede­
Foto : V. ONOIU p«ntfu dezvoltarea contlsuă a rilo r actualului cincinal sl «1 S. POP