Page 7 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI 1 Nr. 4868 $ MIERCJRI 2 SEPfcMBME 1976

răspundem

a Jandarmul
la întrebare l i
se insoara

Un pensionar Încadrat In tul să beneficiaţi de ajutor so­
gradul 111 de invalidilale din cial. intrucit sin lei j posesorul
Tcbea ne Întreabă dacă pe unei pensii. Legea nu vă dă
timpul cil este bolnav are dreptul să renunţaţi la pensie De un timp încoace, criticii oport cu totul personol, cuce-,
dreptul la pensie. In perioada in favoarea unui ajutor social. de fîlm se întreabă : „Este ritor prin spontoneitote ; prin im­
respectivă ve|i prim i ajutor Romulus Muşa, din Hune­ Louis de Funes un mare comic presia indubitabilă co între
material din cadrul asigurări­ doara. ne spune că dovedeşte sau nu ?a Şi, in timp ce argu­ actor şi sală se stabileşte, un
lor sociale de stat. o vechime in muncă de 16 ani. mentele pro şi contra descriu raport de stimulare mutuală,
Elena Vereş — Hunedoara. Acum lucrează la C.S.H., fiind traiectorii amuzante ş» ameţi­ care rezulta vorioţiuni inepui­
V i se ia In consideraţie munca anqajat conlo/m art. 16/3 din toare, omuleţul nostim, înţepot zabile pe aceeaşi temă.
pe care aţi prestal-o. Codul muncii. Dacă pleacă în şi cu zîmbet „fioros", cucereşle „Jandormul se însoară" nu
C. l.upescu — Orăşlie. Do­ concediai medical, fiind bolnav o lume Jntreogo, (ie că poartă diferă cu nimic de nostimada
leanţa dumneavoastră poate II de T IJ.C„ la cit ajutor mate­ costumul directorului de cole­ ticurilor dromaturgice spumoa­
îndeplinită. E6le necesar însă rial din Codul asiqurărilor so­ giu din „Morile voconţe'’. fie se şi de efect ale celorlalte pe­
să h ain ta li o cerere la Consi­ ciale de stal are dreptul, avind că se înveşmînteoză cu impeca- licule cu jandarmul, găzduite dc
liul popular al judeţului Hu­ în vedere că are o vechime
nedoara, mică la noua întreprindere. Pe
V. Slolca, din comuna Pui, ne perioada d t stnleţi In incapa­
relatează că primeşte pensie de c íta le temporară de muncă din
la C.A.P , dar dovedeşte cu acte cauza* unei boli T.B.C . ajuto-
oficiale o activitate in cîmpu) ru] material va fi de 85 Ja su­ Cronica filmului
muncii de circa 10 ani. ,.Pot tă din salariul tarifar, indife­
renunţa la pensia de la C.A.P. rent de vechimea neîntreruptă
In favoarea unui ajutor so­ In mumcă. n a n tln ; 16.30 C onsultaţia forldleA i
cial sau a unei pensii din ca­ Petru Stăntlă, din Dobra. ne RADIO 16,40 Selectlun) d in opereta %,5caro
drul asigurărilor sociale de scrie că s-a lăsat la vatră In m itil" de laoob M uraşlonu! 17,05 A n­ t ll e o altă poveste („M u n c ito ­ bifa haină a inspectorului de ecranele noastre. Scenariştii,
stal ?" — ne întreabă cititorul. luna iunie 1969. Ar vrea să ştie tena tin e re tu lu i; 17,30 O rcheitra de CINEMA resc“ ) ; Aceasta lom ele („C u ltu ­ poliţie din serialul „Fontomos". core sint, de fapi„ nişte gog-
m uiico populară a R od lo le le vlilu n ll ;
ra l" ) ; LONEA: Cu m ine nu. m o­
Dacă dovedlli o vechime in dacă are dreptul la concediu PROGRAMUL I : 6.05-4.30 M urlco 18,03 Ştiinţei. tehnică, fantezie; 10.30 d e rn i („M in e ru l“ ) ; ANINOASA ; Iar cînd apare in uniformo jan­ mons, in accepţia hollyvoodio-
muncă de cel pu|in 10 atu a- pe cele 6 luni eleoluale în a­ ti actuoH lât1: 9,30 V lato c â rtllo / ; Concertul nr. 3 In Fo ma|or op. 103 .Cu mine nu. modam I („M u n c ito ­ darmului din Sainţ. Tropez este nâ a cuvintului, asamblează
ve|i dreptul la pensie de bă- nul trecui. Da La concediul 10,10 C uri a« lim bo germană ; 10,30 pentru plan )l erchestrâ de C am llle DEVA : Dragoste >1 viteză („Po­ resc“ ) ; PAROŞENI: M o ry lio |i de-a dreptul irezistibil. Toate (obulaţio scenariului — în mie­
Solnt-S oani; 19.00 Gozeta ra d io ; 19,20
PETRILA :
Nopoleon
(„E n e rg ia ");
trinete cu vechimea Incomple­ din acest an v| se adaugă şi Vrcou «A j t iu ; 11.05 Poi/lom Carmen; Cîntecul e p retu tind e ni; 19,35 Muzi- íno"); V răjitorul { „ A r to " ) ; SIME- Cele J n ep ti ale unei Iubiri acestea denotă faptul co pu­ zul căruia stă, fireşte, moriojul
11,30 Pe <oola pentru to ii.., tu riş tii;
RIA: D iscufle bărbătească |„M u -
tă şi 1« pensia de la C.A.P. Tn zilele de concediu la care ave(i 11,45 Pe teme da p roiecţia muncii ; co p o p u lară ; 20,03 Tobleta de seoro; r o iu l* ) ; HUNEDOARA i ParodUul („M u n cito re s c"); VULCAN : Repu­ blicul a decis ; Louis de Funes bravului jandarm din Soim
ta/, că dovediţi o vechime mai dreptul pe 1969. 12.00 M elodii lo n jo le pe ctytm ; 12.25 20.10 M lcrprecltol Ş«rgiu C lo lu ; 20.20 ¡n d râ g o ttîlllo r („C o n iIru c lo ru P ); b lico felelor („M u n c llo re ic ") ; U- este un more comic pe care Tropez — pe osatura calităţilor
Arghezlona; 20,23 Zece m elodii pro
RICANI; Den G obrlel („7 Noiem ­
mică de 10 ani, nu ave|i dre>p- N. PANAITE5CU Ş l|in(o Io i»; 12.30 M e lo d ii populore; lerate; 21,00 Secolul XX In corespon­ Omul care nu poale li acuzat brie” ) ; ORAŞTIE : N oapte cu cea­ trebuie sâ-l iubeşti, să-i ac­ comice ole fui de Funés, în-
13.00 R od lo |urn o l; 13.10 Avanpremiera
S ide ru rg icu l") ; CALAN: B ă ie ţii
co lid lo n g ; 13.22 O nteco de A urel G l- denta oam enilor de seamă; 21,20 M u­ în haine de piele (,.11 Iu n ie "); ta („P a tria “ ) ; Blow-up („F lo că- cepţi toate giumbuşlucurile, grijindu-se ca actotul să fíe
roveonu; 13.43 M u tica populara I zică uşooro; 21,30 Mom ent poetic ; TELIUC ; ^C ălugărita j i comisarul r a " ) ; GEOAGIU-BAI : Războiul într-un cuvînl toi ce face, in cit mai mult prezent pe ecran.
dom nitelor; HAŢEG; S oloriul groa­
14.00 Caleidoscop m u ile a lj 14.40 Pu­ 21.35 Solista serii M llva : 22.00 Rodia („M in e ru l"); GHELAR: lu p ii o lb l zei („P opular*’) ; BRAD: In tieca- virtutea unui talent inedit, care Reînscăunorea procedeului cre­
italia de sortare— b licita te ro d io ; 14,30 M olodll popu­ fu rn a l; 22.20 S pori; 22.30 Sonet pen­ ji-o i ieşit din m inţi (,,7 N oiem ­ şle“ ) ; GURA8ARZA: Beato ( „ M i­ aşa ! — comparaţiile ilustre. ării unui film pentru actor, în
(„M in e ru l“ ) ;
PETROŞANI ; Tony,
ro seară Io ora I I („S teaua ro-
nu suportă — şi ce bine că e
pentru
13,00 Serlol
radiofonic
lare :
tru dragostea noastră - muzică uşoa­
care protagonistul esle Intr-a­
tineri» a ic u ltâ lo rl; 13,30 C om porltorul ră ; 23,00 Pentru magnetofonul dv. ; b rie "); Subiect pentru o schiţa n e ru l*); IH A : U rm ărireo („lu m i­
(„R e p u b lic a "); LUPENh Cu bărba- n a "). Se/îolul cu năstruşnicul jan­ devăr protagonist, ne oferă,
lAplâmM nll - A ntonio V lv o ld l; 16.00 23.30 Clntece cu |l fără cuvinte ; darm din Saint Tropez o intrat
pe undevo, o vagă impresie de
R adlojurnol; 16.20 C lntfi M ole) Con- 0.03-5,00 Cstrodo nocturnă. triumfal In inima spectatorului obuz. Docâ scheeiul choplînion
concasare a minereurilor de cinema, graţie acestui ex­ a reuşit să fie estroda ignora-
unui
de virtuozitate,
celent comediont. căruia nimeni
solo
nu-i pretinde să se menţină
A lă luri de celelalte calegofii monedele — capete de tezaur, din tezaurul descoperit Ja M i­ zaurul ca număr şi conlînut re­ între limitele categoriilor este­ reo jocului de onsomblu nu
In acest sens şi beneficiarul. de izvoare istorice, monedele slut emise sub domnia lui cia. prezintă Intr-adevăr o bogăţie tice aristotelice, cî i se cere numai că nu reliefează pe de­
Combinatul siderurgic Hune­ antice — fie ca tezaure, fie ca Galba (68-69) şl respectiv A ­ In căzu) unui tezaur ontic, şi mulţ prea mare penlru a putea doar să propage acel rîs tera­ plin orto )u¡ de Funes, dor ge­
(Urmare din pog^ 1| doara. trebuie să aducă o con­ descoperiri izolate — constituie lexander Seve rus (222-235). deci şj în cazul nostru, perioa­ fi socotit aparţinlnd unui ce- peutic, homeric, prin interme­ nerează chior situoţio parado­
tribuţie mai substanţială. Este pe Ungă valoarea lor muzeală Intre aceşti doi împărali, ale da principală a acumulării nu täten individual. diul celor moi imposibile în- xală. în care personolitoleo
vorba, în mod special, declibe- şi un izvor de inform aţie direc­ căror teniisiuni monetare mar­ corespunde cu perioada lungă Atestarea în pagus-ul de la timplări. Ce conteoză logica „solistului" subjugă deopotrivă,
la 30 septembrie, staţia să rarea din incinta statici a „m un­ tă. de prim ranq. în stare să chează de fapt Începutul şî marcată de monedele — capete Micia. lie arheologic, fie epi- cu aceeaşi amprentă (ironică,
funcţioneze in stare completă. ţilor" de cărbune pentru a a­ furnizeze date documentare va­ sfîrşitul seriei de monede pre­ de tezaur, ci ea se stabileşte a- gralic a unor asociaţii religioa­ dramoturgică, ce împortă dis­
tribuirea raţională a gagurilor,
Pentru realizarea acestor ter­ sigura constructorului in urmă­ loroase cu privire la mersul, zente în descoperirea de la oroxim aliv in funcţie de mone­ evoluţia porlenerilor săi, pre­
mene finale — avind in vede­ toarea lază de execuţie ampla­ orientarea sau oscilaţiile vieţii Micia. se grupează numărul de da sau monedele ullime. de se, temple sau colegii de mese­ cînd apore silueta grotesco o cum şi proprio sa artă interpre­
re stadiile fizice ale lucrărilor samentul necesar Instalaţiei de­ economice şi comerciale ale piese din depozitul In discuţie. gradul de uzură a pieselor, de riaşi. negustori, ne determină lui Louis de Funes, împleticîn- tativă.
destul de rămase Jn urmă — finitive dc alimentare a conca- unei regiuni sau populaţii. Cele peste 2 500 de exemplare numărul variabil de exemplare să înclinăm a atribui acest du-se cu o nostimă aiureală, In pofido acestui fop! - core
este necesară intr-adevăr o soarelor. Im provizaţiile cu care Rolul monedei ca Izvor Isto­ sint emise de 30 de împăraţi ale d iferiţilor împăraţi. Situa- tezaur ca aparţinind lie unui încurcîod şi descurcînd iţele ac­ face ca ritmul peliculei să tre­
concentrare mare dc torte, dar va intra staţia In exploatare, ric. de multe ori. depăşeşte sta­ ţiunii bizore. Dor chiar şi-otunci
nu numai de execuţie ci şi de lipsa unui spaţiu de depozitare diul acesta al inform aţiei cu ca­ cînd nu face nimic incită rîsul neze pe alocuri, regio lui Jean
coordonare şi îndrumare, ce se corespunzăloere nu pol asigura racter economic, puiînd fi ve- „acest Ludovic, moi celebru d^- Groult evidenţiază un de Fu­
impun a li folosite la adevărata parametrii nominali de func­ lorifioală. cu m ult succes în cît chior Regele Soore". Dacă ñé. dinamic, ingenios, fovorit
lor valen(ă, ţionare prevăzuţi In documen­ direcţia lăoiurm i sau cla rifi­ există o poezie o grotescului, al Fortunei, liric, aiurit, explo­
Colectivul de muncă de la taţia tehnică. Or, un astfel de cării unor probleme de ordin Louis de Funes este. fără în­
I C.S.H. a şliut întotdeauna să neajuns are repercusiuni nefa­ politic sau elnic, doială, un liric ol umorului ex­ ziv şi meditativ.
se mobilizeze înlens atunci cînd vorabile asupra avantajelor vom prezenta în continuare re­ TEZAURUL DE MONEDE RO­ ploziv, metaforizat printr-un
Tezaurul monetar pe care 11
nevoile stringente ale economi­ scontate în creşterea producţi­ AL. COVACI
ei naţionale au cerut acest lu­ ei de fontă şi recuperarea coc. prezintă una dintre cele mai
cru, Se Impune şi de acoaslă sului consumai suplimentar, a­ înseninate descoperiri numlsma-
dală să se depună eforturi în­ lice din epoca Daciei romane
zecite pentru ca statia de sor­ supra duratej de recuperare a vorba de depozitul MANE IMPERIALE DESCOPERIT
tare şi concasare a m inereurilor fondurilor alocale pentru acest (106—271), efectuată In ultim ii
ani. Este
să Inlre 1n funcţiune la lerincn obiectiv de mare eficientă eco­ monetar ieşit Ja iveală In anul
şi la parametri cîl mai ridicaţi. nomica. ..
1967 pe teritoriul localităţi) ro­
mane Micia (azi în hotarul co­
munei Vetel). Aşezarea roma­ LA MICIA — VETEL 0. C. I. Produse
nă — paqus Miciensis — este
19,20 „1001 de seri" - emisiune
pentru cei m ici ; binecunoscută în literatura de
19,30 Telejurnalul de zeotâ ; specialitate prjn numeroasele
20.00 Relleclor ; descoperiri din epoca romanâ-
20,15 Tele-cinemotero. „D e ce ai
in llm o t ?". Un film Cu M i­ (castru, amfiteatru, băi, inscrip­
10.00 M icroavonprem ieră t chele M organ ţi H anri Vî- ţii, locuinţe civile, monumente
10,03 U nivenol-sotron — enciclope­ dor - prem ieră pe (ară ; sculpturale, monede etc.J, des­ templu,» fie unui colegiu de industriale Deva
die pentru c o p ii; 22.00 C or(i ţi id e i. Franci ic Al- (sau de fam iliile acestora), care rea perioadei principale, de
16.30 A cluo lita le o In economie. b e ri: „D ia lo g cu tim pul li­ coperiri fie cu . caracter Intlm - domnesc sau sint asociaţi la formare a tezaurului de la M i­ meşteşugari sou negustor).
C onfruntări, te<mene, re iu l- ber" ; plător, dar mai ales slslemalice tronul imperial. cia in timpul dinastiei Severi­ Important prin locul desco­
Iote ; 22.2S G alo m orilor interpreţi ro- făcute cu precădere In anii din lor, concordă cu un fapt isto­
m£ni. O d a » Enigo'«s<u ) P rivit din punctul de vedere peririi. numărul §j felul mone­
19.00 Cronică litera ră ; 23.00 Telejurnalul de noapte ; urmă. al nominalului, adică al mone­ ric real si obiectiv acela al delor. precum şi prin observa­
19,15 A nun(uii-publicita1e; 23.10 închiderea em isiunii. Coniornj H C.M. 479/1970, In ziua de 10 septembrie 1970.
Depozitul monetar, ascuns în- dei folosite, In cadrul tezau­ dezvoltării Daciei sub toate as­ ţiile şi concluziile numismatice
tr-un vas de bronz de dimen­ rului întilnim două tipurj mo­ pectele : economic, militar, cul­ şi istorice care sc pot desprin­ era 8. Ie sediul U niunii |udc|enc a cooperaţiei meşteşugăreşti
siuni mari, cuprinde un număr netare bine definite şj cu o tura), în vremea reprezentan- de din studierea tezaurului de din Deva, str Aurel Vlalcu, nr. I. SE VOR VINDE PRIN MCI jj
mare de piese, peste 2 500. toa­ largă circulaţie In lumea roma­ Iilor acestei dinastii. la Micia. eeesja se Înscrie ca t a t ip p d b i.i c A i ;n n d m A r de 33 AUTOTURISME.
PENTRU URMĂTOAREI f te din argini. Monedele aceslei nă : denarul şj antonlnianul. Încheierea procesului de R* un nou punct pe harta numis­
VREMEA 2 ZILE importante descoperiri numis­ Denarul reprezintă moneda cumulare, care corespunde* as­ matică a Daciej romano, adu- C a ra d crislkile şî preţul de începere a licitaţiei, pre­
I . matice se încadrează cronolo- de argint cea mai frecventă u> cunderii în pămînt a comorii, cum Si adresele Ia care pot f| văzute autoluriunole. Sîn* aii*
PENTRU 26 ORE Vreme re ia tv tJ-um oojo ţi căl­ qic în perioada cuprinsă Intre imperiul roman de la ÂuqLstus se situează într-o perioadă de cîndu-şi o contribuţie la lămu­ şale le maqezinnl „Rathela" din Deva. bulevardul Dr. Petru
duroasă, schimbător. timp Imediat următoare dalei rirea istoriei acesteia.
Vreme uţor Instabilă, cu cerul a doua jumăiale a sec. I e n. $j (27 î.e.n. — 14 e.n.), pinâ în Groza. Blocul A.
schimbător, lo c o l. vor cădea ploi Temperatura uţor va ria b ila ; m ini­ anul 238. greutatea lui osciltnd baterii ultim ei monede. Ţinind
slabe. Viatul va suflo din sec­ mo vo li cuprinsă între 11 ţ i 14 prima jumăteie a sec. III e.n., cont că ultima monedă a te­ Prof. GH. LAZIN
torul estic. Temperatura minim o grade, ia r cea mazimo între 23 între 3,41 — 3,89 grame; an- Muzeul judeţean Deva
vo fi cuprinsă intre 12 ţi 13 g ra ­ mai exact ţnlre anii 68.-230. lonimanu) este moneda de ar­ zaurului a fost emisă In anul
de, iar mozimo între 22 ţ i 23 ţi 26 grade. D im ineaţa, moi ales Primele şi ultimele monede. gint introdusă în anul 215 de 230 e.n, ascunderea lui o pu­
grade D im ineaţa. ceo(â locală. pe văl, cea(ă. tem plasa cu certitudine în
împăratul Caracalla (198—217),
de la care această uniîate de anul 231 sau în prima parte a
schimb isi ia. numele. Cara­ anului următor.
calla se numea de fapt Marcus Referitor la cauza sau cauze­ Centrala cărbunelui Petroşani -
Returul campionatului jude­ Aurelius Anfoninus. Anloninia- le care au dus la ascunderea
In pămînt a respectivului de­
nul reprezenta aproximativ 1,5
denari şi va rârnine în circula­
ţie pină Ja împăratul Diocle- pozit monetar. în stadiul actual Valea Jiului, cu sediul in Petroşani
a)
face
cercetărilor, se pot
ţîan (234—305). doar simple presupuneri, mai
ţean de handbal— masculin unor piese emise in a dou$ iu- ales că epoca Severilor este o str. 23 August, nr. 2
Prezenţa în descoperire
a
perioadă destul de liniştită în
Istoria Daciei. Situarea însă a
mfilale a sec. I e.n., deci înain­
tea cuceriri) Daciei, se explică Miciej )a graniţa de vest a
prin acera că rlenarii emişi jn Daciei (fiind în acelaşi timp şi a n g a j e a z ă
Etapa I. 20 6eplembrle ta ; Dacia Orăşlie — Şliinja tind penlru turul ‘.campiona- a doua jumătate a sec. I e.n. castTu de graniţă) poate face
Petroşani (tur 21. 10. 1970). tului. au un procentaj mai mare de loc ipolezej că ascunderea ar
Victoria Călan — Sănătatea arqinl. si in acelaşi timp o avea la bază fie o năvălire de O Muncitori necalificafi-bărbaji, pentru lu­
Păclişa ; Jiul Petrila — Ponorul Elapa a VI-a, 25 octombrie perioadă mai mare de circula­ jaf a unor populaţii barbare
Vata ; Ş. S. Deva — Construc­ POPICE ţie. Cele mai multe piese ale din vestul Daciei, fie datorită
torul Hunedoara ; M inerul V u l­ Ş. S, Deva — Victoria Câ- creării unei situaţii de nesigu­ crări miniere, în subteran, de la vîrsta de
can — Ştiinţa Petroşani; M i­ lan * Minerul Vukan — Dacia In zilele de 28-30 august tezaurului aparţin exponenţilor ranţă în Interior, fapt care este
nerul Lupeni — Dacia O răşlie; O răşlie; Ştiinţa Petroşani — 1970, pe arena „Jiu l“ din Pe­ dinastiei Severilor. dinastie totuşj mai puţin cert.
Minerul Vulcan — Ştiinţa Pe­ Sănâlalea Păclişa ; Construc­ lrila s-a desfăşurat elapa ju ­ care se află ia cînna Im periu­ Cui a putut aparţine tezaurul 18-45 ani
troşani (tur 23. 09. 1970). torul Hunedoara — Ponorul deţeană a campionatului re­ lui roman între anii 193—235; respectiv? Indiciile sint şl ele
Vata; Jiul Petrila — Minerul publican, individual şl pe­ incerte. Oricum aste greu de Se asigură următoarele condiţii:
Elapa a H a. 27 septembrie Lupeni ; Sănătatea Păclişa — rechi, de popice. perioada aceasla corespunde în
Şliinta Petroşani |tur 20. 10. După trei zile de întreceri, lin ii generale cu aceea de acu­ acceptat jdeea că posesorul a I. CIŞTIGUL
Ştiînta Petroşani — Ş S De­ 1970). s-au clasai pe primele mulare principala a monedelor fosl o persoană particulară; te-
va; Constructorul Hunedoara lo c u ri: individual juniori — • In perioada primelor 10 zile de Instruire pentru subteran 56 Iei
— Jiul Petrila ; Ponorul Vata Elapa a VII-a, 1 noiembrie 200 Idvjturi m ixte: 1. Pelre pe 8 ore;
Horholanu (Minerul Vulcan)
— Victoria Călan ; Sănătatea ■ • După 10 zile, in perioada a doua de Instruire in subteran, 63 lei
Păclişa — Dacia O răşlie; Mine­ Ponorul Ve(a — Şliinta Pe­ — 820 pjd., campion Jude­ pe 8 ore;
rul Vulcan — Minerul Lupeni ; troşani; Sănătatea Păclişa — ţean ; 2. N kolae Szllaqhl & După perioada de acomodare în subteran se lucrează în acord la
Minerul Vulcan ; Dacia Orăşlie (Retezatul Haţeg) — 788
Ş. S. Deva — Şliinta Petroşani — Ş. S. Deva ; Victoria Că­ p.d.; 3. loan Colţa (Aurul .. ... grupe cu un salariu de bază de 69 lei pe 8 ore, iar pe lună 1 760 lei, plus
pur 30. 09. 1970).
lan — Jiul P etrila; Minerul Brad) — 784 p.d.; individual sporul pentru depăşirea normelor.
Lupeni — Constructorul Hu­ seniori — 200 lovituri mixte :
Elapa a III-a, 4 octombrie II. C A L IF IC A R E A
nedoara; Ponorul Vata — Ştiin­ 1. Torok Mthai (Jiul Petrila)
ţa Petroşani (lur 4. II. 1970). — 910 p.d., campion jude­ C După şase luni lucrate, muncitorii se pot califica prin cursuri de
Dacia OrBştte — Ponorul Va­ ţean ; 2. Ştefan Cosma( Jiul
ta ; Victoria Călan — Construc­ Etapa a VUI-a, 8 noiembrie Pelrila) — 903 p.d.; 3. Eu­ calificare, pentru meseria de miner 4, cu un salariu tarifar de 76 lei pe
torul Hunedoara; Jiul Petrila gen Chlrciş (Jiul Petrila) — B ore, Iar pe lună 1 935 lei, plus sporul pentru depăşirea normelor.
— Şliinta Petroşani; Ş. S. Deva Există posibilitatea ridicării calificării în continuare fn meseria de
Jiul Petrila — Dacia Orăşlie* 848 p.d.
— Minerul V u lca n; Minerul $. S. Deva — Sănătatea Păclişa ; La juniori, proba pc pe­ miner, ajungindu-se la un salariu tarifar de 114 lei pe 8 ore, respectiv
Lupeni — Sănătatea Păclişa ; Minerul Vulcan — Ponorul rechi a fost clşliqală de cu­
Jiul Petrila — Ştiinţa Petroşani Vata ; Ştiinla Petroşani — Con­ plul N kolae Szllaqhl — loan 2 900 lei lunar, plus sporul pentru depăşirea normei.
(tur 7. 10. 1970). structorul Hunedoara; Victoria Colţa, iar la seniori de Şte­ III. C A Z A R E A
Călan — Minerul Lupeni ■ Con­ fan Cosma — Eugen Chir- ® Pentru nefarallişti se asigură în căminele muncitoreşti ale ex­
Etapa a iV-a, II octombrie
structorul Hunedoara — Sl'inta ciş. ploatărilor miniere contra cost (80-100 Jei pe lună), iar pentru familişti,
— Petroşani (lur II. tl. 1970).
Minerul Vulcan — Jiul Pelri- după 3 luni, în funcţie de posibilităţi, se asigură apartamente cu gratuitate
la ; Şliinta Petroşani — Victoria Elapa a IX-a, 15 noiembrie Mica publicitate de chirie şi încălzire şi reducere de 50 la sută pentru curentul electric
Călan • Constructorul Hunedoa­ IV. MASA
ra — Dacia O răştîe; Ponorul Constructorul Hunedoara — Familia îndurerată, © Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la
Va|a — Sănătatea Păclişa; Minerul Vulcan ; Ponorul V a­ Ardelean Nlcolae, anun­ v^ : \ .
S S. Deva — Minerul Lupeni; ţă, cu adîncă durere in ­ preţul de 13 lei pentru 3 mese pe zi.
Victoria Călan — Şliinta Pe­ ta — Ş. S. Deva; Sănătatea citare* din viaţă, înlr-un V. ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE
troşani (tur 14. 10. 1970V Păclişa — Jiul Pelrila i Dacia tragic accident, a iiulul ® Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere
Orăşlie — Victoria Călan ;
lor Emilian, in elale dc
Minerul Lupeni — Ştiinla Pe­ VI. TRANSPORTUL
Elapa a V-a. 18 oclombrle 19 ani.
troşani; M inerul Lupeni — Colegii de liceu şi* 0 Se tace gratuit de la locul de recrutare pînă la exploatarea mini­
Sănătatea Păclişa — Con­ St.îinţa Petroşani (tur 18. tl. cunoscuţii li pot aduce eră. Cei interesaţi se vor adresa Oficiului forţei de muncă Petroşani sau
structorul Hunedoara; Dacia 1970). un ultim omagiu azt, 2 din localităţile razei judeţene Hunedoara, de unde se pleacă cu repartiţia
Orăşlie — Ştiinţa Petioşani ; Notă : In paranteză sini con­ septembrie a.c., In salul Serpentine Io Peslero Bolii. respectivă.
Victoria Călan — Minerul V u l­ semnate dalele disputării me­ Bejan. unde va avea loc Foto : N. MOLDO VEAN U
can ; Jiul Petrila — S- S. Deva ; înmormînlarea.
Minerul Lupenj — Ponorul Va­ ciurilor Ştiinţei Petroşani, con-