Page 70 - Drumul_socialismului_1970_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4884 @ DUMINICA 20 SEPTEMBRIE 1970

Tineretul şi contemporaneitatea Noutăţi

vestimentare

Sezonul de toamnă se În­
frvtr-on ioni foarte loro, mo* prezent, do o nu concope studiu, de muncă, do viaţă. Unii cii, înţelegem să fim moderni stelează încet şl sigur. Dar,
dorn fnseomnâ ceeo ce oparţi* tă rămii In urmă. Tinere­ înţeleg să ia din acestea doar prin realizările noastre, prin ca In toate domeniile vieţii,
ne procentului sou unul timp tul oro mori disponibili­ posibilitatea de o se distra „mo­ aspiraţii. Şi nu ne sfiim sâ res­ el e Inttmplnat şi de cltre
apropiat. Cinci vorbim despre tăţi sufleteşti f| fizico, co­ dern", exagerind, depăşind bo- pingem ideeo de a ne $tl con­
tineri, na porta rea la prezent e re, materializate, dau nu­ rlerele bunului simt. Şi aceasta, temporani cu acei tineri despre comerţul cu ridicata pentru
textile şl încălţăminte cu
Intrlmecâ acestei vlrrte. O vlr- anţele concrete alo cate­ cu siguranţa, datorită unei foar­ care vorbeaţi, tentoţl poate să rafturile depozitelor pline.
*tâ oare losâ cfmp larg de des- goriei de modern. Nu te superficiale pătrunderi a ceea ne privească ou un aer de Pină acum Industria 0 livrat
fâşurore întregului potenţial u- o data, In rindul tinerilor, ce înseamnă sâ fii modern. „orlstocrotlcâ" superioritate, dor I.CJl.T.I. Deva pentru se­
mon, Inteligenţei, sensibilităţii, noţiunile modern, modă, — Intr-adevăr, orele nevâzind „bîrno". zonul toamnă—Iarnă 1970­
frumosului. Tlnereţeo trebuie a- modernism îţi găsesc un prea numeroase petrecute A. Vanvu, elev la Uceul In­ 1971 : 10 000 perechi pan­
flrmotâ prin ceeo ce-l aparţine corespondent imediat In In faţa unei cafele, in fum dustrial minier Petroşani : taloni pluşaţi, 6 000 lianele,
fl nu prin ceea ce apare. A- ţinuta vestimentară. Sîn- de ţigară, intr-o vestimen­ — In ultimă Instonţo nu plete­ 12 000 perechi mănuşi, 8 000
coasta a fost de fapt $1 opinia teţi exponenţii acestei taţie strident colorată, le or fi cele ce ne Incomodează fulare. 4 000 căclullţe 2 700
Interlocutorilor noştri. concepţii ? poate şi cu un tranzistor Io tinerii oşo-zişl „moderni", perechi bocanci ş| ghele,
loan Irimie — Inginer, Centrala clienţi fanatici ol cafenelelor şl 4 500 clzmullţe cu feţe de
termoelectrică Mintia : trotuarelor, cl unilateralitatea bizon şl alte numeroase ar­
— Cred eâ pe undeva noţiu­ preocupărilor lor, mol clar spus, ticole pentru copil. A mal
nile de modern jl contemporan nelncadrorea lor In contempora­ livrat 8 000 bucăţi flanele
se suprapun. Eu înţeleg prin a neitate. Ar poreo că noi — cel pluşate, 17 000 perechi mă­
fi modern a fi la curent cu tot moderot moderni — ş l e l — nuşi tricotate din P.N-A.,
ce apare atît în domeniul meu „ovonqardlstH" - oosedâm u- 1 000 hilare, 2 000 colţare
de activitate cît si dincolo de nltâţl de măsură diferite In eva- din P.N.A. şl 1 500 eşarle,
acesta. A profita de mijloacele luareo gradului de modernism In 700 rochii din stofă, 0 500
Informaţionale pe care le avem caro ne complăcem. Adevărul e cămăşi din dlftlnă şt llhră
la dispoziţie, o căuta să des­ că, rezumat lo o brumă de „cul­ groasă, 12 000 pijamale groa­
cifrăm noul, care e mereu altul. tură", Ineluzlnd cunoştinţe apro­ se; 15 000 perechi de ghete
O chestiune foarte Importanta ximative de muzică^ uşoara, de galoşate, 1 750 perechi ciz­
pe care os Incadra-o la „a fi filme şl actori „buni", moder­ Complexul hotelier turistic din Geoagiu-Ból - realizare remarcabilă pe plan edilitar o coo- me din piele şt 5 200 din
modern* este ridicarea continuo nismul „taberei adverse" râmi- peroţiel de consum din judeţ. p.v.c. pentru fem ei
a nivelului de cultură generolâ. no o formă fără fond, castele
Şl vorbesc din postura In care de carton sortite prăbuşirii.
mă aflu : un Inginer nu are voie
sâ se limiteze la oprofundoreo E simptomatic faptul do a fi
numai a problemelor de spe­ Inttlnit, la toţi tinerii anchetaţi, A apărut
cialitate, el trebuie să fie Io aceeaşi organică respingere a Autoritatea colectivă deliberează
curent cu literaturo, arta, să fie unei false viziuni asupra mo­
bine pregătii politic si (deoloqic. dernismului, acelaşi refuz al In­ „Terra” nr.
E un fel de „profesie de credin­ tegrării „modernilor* In rindul Răcani a opărul numorul poi/u loace şi m odalltâll vo trebui să dorim. Ideii de eficientă, opţiu­
ţă* fl de aceea Insist asupra cl. tinerilor ce se pot considera pe al ravlfllal de geofltafio „Terra*. acţionăm ca toi peste 5 •şnl ne fundamentala pentru între­
Ion Codrln - elev Io Şcoala ; I. Irimie I acu voce tare* ele.- rus drept contemporani. „A fi tfnâr RemaicAm d in cuprins In leie ian - ( U r m a r ă .d in p o g . 1 ) industria judeţului să realize­ gul aşezămtnt structural al
tul a rticol a l cont. dr. A le io n d n i
de maiştri Brad : - Da. Şl al el. Insă aceasta nu reprezintă dedt o tristă înseamnă a li contemporan, a Sara, retorilor la „D e a lu rile , po­ ze fiecare mfe de le! producţie viitorului cincinal, colectivele
— Eu înţeleg modernitate în înseamnă o depăşi anumite limi­ simulare a încadrării „In fi In pas cu moda*. „Sâ fii mo­ dişurile || cim pllle In olcâtuirea marfă cu cheltuieli mol m ld noastre II subordonează ana­
eoncepţll, în felul de a gîndî. te. A li modern înseamnă o te tonul vremii*, un clişeu, dern cu măsură, In toate I* In­ pă m intalul romAnesc p] In viaţa te în aceşti ctţiva ani în mate­ cu 82 de lei şl să obţină de 3 liza critică a realiIMU, maniera
poporului n oitru *, sou cel privi­
TInărul modem trebuie să fie comporta ca un om care trăieş­ care, la developare, s-ar terferenţe Inerente ale celor trei tor la „O e o g ra fia turism ului*, de rie de perfecţionare a condu­ ori mai multe beneficii ca as­ directă de defrişare din prac­
omul potrivit fa locul potrivit. te in secolul 20 >i nu co unul ca­ transforma în caricatură. noţiuni - TINERI-CONTEMPO- Carmen D. Petreicu cerii şi planificării, in dezvol­ tăzi ? tica de ptna acum a întreprin­
RANI-MODERNI - mareînd ma­
M enţionăm ca un (apt remar­
Nlcoleo Stoica — secretar al re se reîntoarce la epoca de Sâ nu mal vorbim do turitatea de qîndire o tineretu­ cabil cele doua articole co se tarea şl modernizarea econo­ Enunţarea sumară a princi­ derilor a balastului rutinei st
reterA nem ijlocit lo |ude|ul nos­
eomdtetulul coordonator U.TC. piatră. lainicii „cow-boy*, care, lui. A unul tineret angajat cu tru. Primul, „JUDEŢUL HUNE­ miei. in multiplicarea eforturi­ palelor direcţii de dezvoltare miopiei, a neqtiiente! şl con-
do la I.M. Borza : Eamond Tegar - elev, Uceul înarmaţi cu puţin auten­ întreg potenţialul vîrstei in opera DOARA - CARACTERIZARE OEO- lor de a eîştiqa productivita­ a Industriei hunedorene. ca jupcturalism ului, a erorltor de
tice sombrero, curele laie
ORAFICA* de 7. S. Oruescu, pre-
— Dacă nu sînt Io modă, nn Industrial minier Petroşani : de construcţie o noii societăţi, iln tA succint p rincipalele carac­ tea, calitatea şl eficienţa ne­ parte a Inlrequluj armonios şl decizie care, pe alocuri, ne-au
mă pot numi contemporan. Şi - Eu cred că a fl contemporan bine ţintuite, străbat stră­ de la temelia căreia nu poate teristici ale codrului natural, cesare pentru a ne aşeza du­ dinamic al economiei nollona- costat $1 ne costă încă prea
zile sffdind invizibilii „şe­
prtfl a fl modem înţeleg sâ o- înseamnă o fi In pas cu moda» rifi* cu care visează eroico lipsi Ideea de modern, îmbogă­ pop u laţia , o rale le , activitatea e- rabil şl statornic 1n rindul e­ le ne dă măsura reală a m ari­ scump. Mal mull ca orlcînd.
cumulez zilnic noi cunoştinţe, sâ dor în limitele bunel-cuvllnţe, conomlcA f l turistică a judeţului. conomiilor avansate. lor probleme tn jurul cărora colectivele de muncă şl-au Im­
semnal
doilea,
Cel
de-al
ftu fiu niciodată mulţumit de Corneliu Lecca - medic. Hu­ răfuieli. E vorba do o mi­ ţită şl Infrumuseţotă do (nşişi de profesorul Bujor Vul- In acest context. întreprin­ qravilează astăzi preocupările pus autoritatea, dellberînd cu
OOoo ca om realizat. nedoara : noritate numerică. cel ce o făuresc. cvi, este In titu la i „TER­ derile hunedorenc şl colectivi­ colectivelor noastre de mineri, competenta despre autentica
— Tfnărui este partiza­ Mihai Melnlcenco, turnător- M ENI O E O O R A flC t DE ORIOINE tăţile lOr muncitoreşti demon­ siderurqişll, enerqetlclen'l, chl- responsabilitate ţl perseveren­
- Despre această bună-cu- POPULARA IN ÎMPREJURIMILE
DEVEI* şl relevA unele seiullote
nul unei primeniri con­ vllnţă aş vrea să vorbesc sl eu. formator la U.V. Că lan : Anchetă realizată de ale cercetărilor autorului asupra strează cu fapte de o remarca­ mlştl. forestieri, lucrători din ţă, despre realism, curaj şt
căliţi la marile
— Noi, cel
tinuo. Există o dorinţă or- Nouă. tinerilor, ne-ou fost faclH- temperaturi ale Industrializării L UCIU term inologiei geografica o forme­ bila forţă de convingere «ulo- industria materialelor de con­ dorinţă fermă de •% bfrttf în
rltatea şl responsabilitatea con
confruntarea cu marile sarcini
(fonică do o fi mereu In tote o teomâ de condiţii de socialiste, formaţi la şcoala mun­ I. IASCU lor de re lie f locale. ducălorulul colecllv. modul strucţii uşoară, alimentară sau ale viitorului.
locală. Şi nu putem să nu con­
creator de a concepe soluţii şi semnăm subliniat $| întărit, Pentru cB, Indiferent de ca­
decizii Inqenloase vlztnd con­ că spre merllul sl lauda lor, libru) întreprinderilor noastre,
In Lonea activitatea cultural—distractivă e sufocată tribuţia maximă, astăzi $1 tn colectivele hunedorene s-au de locul ş| rolul lor în vastul
viito ru l cincinal, o velrel In­
annajal cu înlreaqa responsa­
nnqreno] al economiei, noul
dustriale h'^cdorene la pro- bilitate ş! competenta de care cincinal aduce tuturor colec-
qresul econ' riei naţionale. Cc sînt capabile | o soluţionarea livclor esenjlalmente aceleaşi
din lipsă de spaţiu trebuie făcut, ce resurse teh­ opiim-tlă a marilor probleme sarcini de dimensiuni $1 sub­
nice. materiale şi umane trebuie
mobilizate peniru ca. rrină în cr |e stau în fală tncepfnd cu stanţa fără precedenţ. Sarcini
primul an a| cincinalului v ii­
care ar fl fost Iluzoriu să nl le
75 tnduslria ludeţulul
să-şi
are. dar majoreze producţia cu o va­ tor. Constituie fnra de pe acum propunem, si cu alll mal mult
să le realizăm, dacă milioane­
loare de ordinul a 4 miliarde
de lei? un solid arqumont de anticipa­ le de oameni al muncii. înre-
re a succeselor de viilo r fap­ qlmentatl In detaşamentele
La ce nivel trebuie sâ ridicăm
Cu diferite ocazii, Inclusiv fara, taraful de muzică popu­ De o parte unii se simt prea dotarea tehnică, tehnicitatea tul că dezbaterile exclud cu so­ muncitoreşti ale întreprinde­
Intlln lrlle cu candidaţii în tre­ lară, formaţia de m uzici uşoa­ la largul tor în spaţiu, de alta agreqatelor, perfecţiunea teh- brietate excesul de festlvlsm rilor. n-or.ff Investite de perl-d
cuta campanie electorală, cu ră, brigada artistică. N-avetm activitatea culturală a unei lo­ noloqlcâ ş! a orqan-lzării pen­ şi paradă deşj loialitatea co­ cu oulorllalea reală conducerii,
deputaţii ulterior, cetăţenii din pentru toate declt o singură calităţi se sufocă din lipsă de tru a hrăni economia naţiona­ lectivelor noastre slnt aureola­ cu drepturile depline de a de­
Lonea au ridicat problema ac­ sală. Voiam ai reactivăm co­ spaţiu Cum foloseşte de fapt lă cu mult mai multe m ilioa­ te do remarcabile Izbînzl In libera ssupra a foţ ce năzubo
tivită ţii culturale In localitate. rul. aă constituim un ansamblu mina Lonoa clădirea In cauză? ne de tone de cărbuni, mine­ munoi. drnlaslnd centrul de să Înfăptuim în economie. în
Aceasta e mult «tlnjenltă de folcloric de dansuri. Unde 7 De Şcoala de calificare ocupă 9 în­ reuri, enerqie electrică şi me­ qreutale al Irăm tnlărllor spre înlreaqn viată materială sl
ilpsa unor apaţll adecvate In aproape doi an! aoltcltâm să căperi din care 6 săli do cla­ tal de calitate Ireproşabilă ? aspectele calîiellve gle aclf- spirituală a tării. Ctf d"
care 8â ee desfăşoare. Tot ce­ n1 se dea pentru activităţi cul­ să pentru 120 de cursanţi la Care acceleratori trebuie puşi vilâtiî. adică spre efioienlă. simplu şl de măreţ erupe din
tăţenii dădeau şl eoluţla pen­ turale vechea clădire adminis­ patru specialităţi. In clteva în­ în mişcare pentru a ridica pe­ domeniu unde avem încă dc areaslă manifestare uriaşa for­
tru a asigura spaţiul necesar i trativă. Nu găsim înţelegere. căperi e găzduită arhiva. Am ste 5 ani forţa productivă a luptai din qrou peniru obţine­ ţă care propulsează nestăvilit
sl fie cedat In acest ecop ve­ Ne-am fl mulţum it şl numai cu putut vedea pe fereastră, de muncii Jjecăruia dinlre cei pe- rea proqreselor pe care le mersul nostru înainte I
chiul sediu administrativ al o parte, dar nu nl s-a dat de­ fapt numai rafturile pentru ea. *le i)0 000 de salariaţi cu nu
minei Lonea $1 de flecare da­ clt o încăpere pentru biblio­ In aşteptarea dosarelor O în­ mal puţin de 37 000 tel ? Şi
tă tovarăşii de Ia mină pro­ tecă. căpere găzduieşte biblioteca cum anume, prin ce căi. m ij-
miteau : „se va rezolva". De Preşedintele ar fl vrut să clubului, Iar clteva au fost ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA d e v a
rezolvat s-a rezolvat astfel t spună dlntr-o suflare tot ce transformate în depozit de
plictisiţi, cetăţenii — cel mat avea pe Inimă. Şl avea multe lemne şl cărbuni. Acesta-1 tot sir, Dr. Petru Groza nr. 20
m ulţi salariaţi )a mină — au — Cine ee opune ca o clă­ „Inventarul“.
renunţat sâ mal ridice mereu dire să fie întrebuinţată cu — Nu l-am încurca cu nimic
şl peste tot aceeaşi problemă. mal mult folos ? dacă ar vrea să menţină acolo S-a îmbunătăţit i ANGAJEAZA DE u r g e n j a
Dar lală-ne şl pe noi băttnd — Conducerea exploatării, şcoala de calificare. Cursurile
n-am I ruiajuS vagoanelor I
la uşa actualului sediu al clu­ directorul, ce să ne mal ascun­ se ţin de două ori pe aăptfi- ❖ UN BULDOZERIST.
bului din Lonea Neavlnd cu dem după deget. Am prim it de mînă. In acele zile noi
cine schimba o vorbă, l-am în­ la Consiliul Judeţean al sindi­ planifica repetiţii — se arăta Salariul este cel prevăzut de H.C.M. nr. 914 djn
trebat pe un bâtrln ce ae ni­ catelor 100 000 tel pentru repa­ conciliant preşedintele sindica­ de marfă 1968 şi H.C.M. nr. 546/1970.
merise cu nişte scule la el prin raţii Dacă ne-ar fl dat o par­ tului.
apropiere te din clădire, ptnâ acum era E un proverb bâtrînesc t
— Nu v i supăraţi, faceţi ce­ pusă la punct. Dar aşa. o eâ „De-ata n-are ursul coadă şl Ce¡ interesaţi se vor prezenta Ja biroul personal
va lucrări de reparaţii la vină sftrşltul anului şl o sâ vulpea abia o duce". Cită vre­ Una din preocupările cen- ! ol întreprinderii.
club ? dăm banii înapoi me nu avea noul complex so- trale ale colectivelor de
de
muncă ale ierovlarllor
— Fac lucrări acasă la mine. Cu directorul minei, Ingine­ clal-admlnlstratlv, care a cos­ . pe secţia rfe circulaţie Pe- j
Eu sînt pensionar Aici n-a mal rul Aurel Brînduş, n-om pu­ tat milioane, Întreaga activitate | Iroşanl — Simcrla o con- j
făcut nimeni nimic de multă tut discuta, fiind fn concediu : administrativă tehnică şl de slllule creşterea gradului de
vreme. Nici aici, nici dincolo l-am rugat pe tovarăşul loan conducere a minei Încăpea' In
— ş1 omul a arătat cu capul Balog, contabilul şef, să ne spu­ mult discutata clădire Acum utilizare a parcului de va­ Trustul de construcţii
clădirea de alături, cea solici­ nă cum e folosită clădirea res­ nu mat Încape nici Intr-un goane. Astfel. Ilmpul de — ___ ____ _____ ____ __________ *
tată pentru activităţi culturale. pectivă complex modern, deşi efecti­ staţionare a vagoanelor la
S-au pârăgtnlt amtndouă. Cea — Adăposteşte şcoala de ca­ vul minei n-a crescut de atunci ncărcare-descărcare, în lu ­
de dincolo stă mal mult degea­ lificare cu 120 de cursanţi, bi­ declt foarte puţin na august, a fost redus cu Hunedoara— Deva
ba, Iar aici nu poţi nici să roul pentru alocaţii de căr­ Pentru câ pe plan local nu 3,2 Ia sulă fotă de cel înre­
lună a
gistrai In aceeaşi
vezi un program la televizor. bune, arhiva exploatării. s-a ajuns Încă la un acord In anului trecut. De asemenea,
Trebuie sl recunoaştem câ — Credeţi câ o clădire atlt această problemă, noi am cău­
era mult regret In vocea omu­ de mare e folosită raţional tn tat să alăturăm atei clteva a fost redus ilm pul aferent
manevrelor cu 8,4 la sută.
lui. acest fel ? Răspunsul vine cam puncte de vedere Poate câ din Iar sarcina statică a (ost
La comitetul sindicatului mi­ pe alături de întrebare alăturarea respectivă cineva va Şcoala profesională de
nei am schimbat ctteva păreri — N-avem unde muta şcoala trage concluziile dorite de ce­ realizată In proporţie de
100,30 la sută. )n acest lei, ,
eu preşedintele loan Şlllncan de calificare şl apoi nici con­ tăţenii din Lonea. Eventual
La laboratoml da microbiología al Fabrlcll de Industriali­ — Tn ce condiţii se desfăşoa­ ducerea centralei cărbunelui nu a lost posibilă îmbunătăţi- I
zare a laptelul Simarla, Cornelia Benfa contralizeazá culturo da ră activitatea cultural-dlstrac- e de acord sâ cedăm clădirea. sâ-şl spună părerea comitetul rea rulajului vagoanelor de j
creşterea j
marfă şl Im plicit
fermen|L lactlcl. tlvâ la Lonea ? ~ Cit amortisment plătiţi municipal de partid. *
¡ : Poto: V. ONOIU — Vitrege. N-avem spaţiu. pentru ea ? tonelor expediate. I construcţii din Deva
Nu putem face repetiţii cu fan- — 13 000 lei pe an. ION CIOCLEI ________
PRIMEŞTE ÎNSCRIERI
In tlm p le t jl de ce lucrurile ou lu a i o asemenea întorsătură...
— Pină aici, lovarăgo Avrâmuţ I N u-ţi porm it so-mi doi alaiuri I încă
P R O C E S V nu o l ojuns la o asemenea m aturitate jl nici nu cuno)ll adevărul despre PENTRU COMPLETAREA LOCURILOR LA MESE­
fa m ilia moa. Te rog să te o b ţii- - Şi-apol, nu jtiu ce vroţi de lo mine,
■ e adresă tuturor. Vă rog să mă lăsaţi să-ml văd de treburi. Pioblemo
pe core a ţi început s e discutaţi — nu )tlu cu ce drept - e In a lora sor- RIA DE ZIDARI, cu du rato de şcolarizare de 2 ani.
vlciulul, mă privegto pe mine, absolut pe mine I A ţo că... înscrierile peniru examenul de admitere se foc
— Nu vorbi aga Ionică - interveni velcronul echipei. (Veteranul era
Lo relntrorao com pletului In »o)A, asistenţa %» fldlcA din nou In p i­ - iu nu cveil cA o l parfea la da vlnA I un om care peste 44 de cil« îm plinea patruxeci de onl de serviciu gl so lo sediul şcolii din Deva, în fiecare zi, între orele
cioare. Apoi, la un M im al p/e»odim olul, flecare |l-a reocupat locul. - ga d 0| dor ea e prin cipa la olnovalA. Şflu precis cA |l-a neg1l|at pregătea, nu fără em oţii, să iasă la pensie gl căruia, Inlreoga echipă,
Era ora 13 |l sa judocaioră rece caute i uno In legătură cu a tu itra - |l serviciul, a u ltot | l de copii |l |l-a vă iu t de viaţa el portlcutară... conducerea întreprinderii, Intenţionau să-i loca o surprlxă, sărbătorindu-j 7-15, str. A. Sahio, nr. 3, telefon 14005,
ge>o din ovulul abşteic, a lta cu o faptă de hullgonltm , a lia pentru o - Cum odlcă 7 -ntr-un cadru festiv). Al observat, iln t convins, că gr eu doreom să om
succesiune.. - s-a înhăitat cu Voler, un tehnician de po şantier, mal UnAr declt o vorbă cu dum neata. Spun, Intenţionam , dor n-am făcut-o. Acum Insă PE TIMPUL ŞCOLARIZĂRII, ELEVII PRIMESC ÎN ­
Din cote aproape o p l ore do deibotore, mal m ull de patru le-« ea cu 10—12 a ni gl... Iml oste mol Io Indem lnă să-ţl vorbesc, degi văd că de mal bine de
ocupat o cerere de desfacere a cAsAtorlel, e d re io lă de C odruta, îm po­ - Eşti convins V trei ore, din tot co ţl se spune, nu-|l Intră nim ic In cap. Sau vrei sâ TREŢINERE GRATUITA.
- Nu eută-n outâ, da/ oja ml-au «pul mal mulţi eunascuţl-
triva soţului el, lonlcA. Cea mal mare porte a asistenţei luase cunog- lagl Impresia că nu-ţl Intră I
tînţâ cu ocesl c a i din d iscuţii, m al b ln e -ili din confruntarea p ă rţilo r. _ Asta încă nu e totul, ar fi bine (A ta convingi personal fl sâ nu — Ce vreţi să spuneţi ?
Acum top o ţle p ta u pronunţarea. Nu mlcA le-a lost Insă surprlia clnd ou u iţi cA unul din motivele pentru care te-a pArăsIt este... gtil tu. — Ascultă-mă I Slnt sigur cA n-ol de unde sA gtil. nici dum neoto,
ausît po p reţedlntele com pletului pronunţlnd ; „C o iu l se omlnA cu IncA - Te rolerl la fem eia acela din vecini... I nici c e ila lţi tovatAgl de ochlpA i In tlu a cind îm plinesc p a tru ie d de
- Lo nici o femele, nu am verificat gl nici nu ml-am propus a ia
6 lu n i.,.". cova, dar Iţi spun, din acost punct do vedere iţi poate reproşa «i ea onl de serviciu, împlinesc gl palrusec) de ani de căsătorie Da, do, nu
★ D iscuţia s-a încins jl. cind era mol In toi, au apărut IncA doi to- vă m iraţi — continuă veteranul. Am crescut gl eu, împreună cu soţia, doi
Inlr-adevAr, In oceaslA iltu o lle , era greu de pronunţai a gentlnjA. varăţl din a c te a |l form aţie de lucru. copil. B ă la iu l a Inginer constructor. Cu clncî ani In urmă s-a căsătorit,
mol cu seamă <A nu te găseau motive fundam entale, de|l dosarul nu* - U ite ca-l tovoră)o Ionică, — Intră In vorbA unul mol In vîrsto, care are un b ă ia t gi peste vreo doua luni, mal ogteaplă o bucurlo. Probabil,
mAra deja c irc r 80 de file. era pi je fu i de echipă. M al de m ult intenţionam sâ te provoc gl eu la xlce el, o să fie fotă. Eu l-ag dori să a lb ă parte do această bucurie
C aufa, In întregul el, «sie pe rol de mol bine de del ani - pe­ O asemenea discuţia- Nu vreau sA Intru In fa m ilia dum ltale, dar o pă­ Fato mea este educatoare, lor soţul tehnician electrom ecanic. Au fa m ilia
rioada destul de groo, doefl ae ore In «edero ca o rlm ţlt gl c it o p ier­ rere ori un sfat mă glndeam să-ţl dau. Te gtlam un om dlnlr-o bucală, lor gl se îm pacă bine. A i ta e e porontexâ făcută Intenţional gl m-og
dut liecore din cele două pArţl. cu glndurl jl scopuri bune In viaţă. C unoojtem cu to ţii viaţa ultim ilor bucura dacă nu v-a plictisit-
Cel dai soţi ou convieţuit peste tâ onl. $l-ou Intem elot un cAmln, 10 ani al tAl. Te gtlam un om de casă, gospodar, harnic gi cumpAlat. In decursul celoi aproape patrusecl de onl am reoH iot ceva. Cu io - Şantierul
ou crescut doi copil — un b ă ia t |l o latâ — jl-o u construit o easA. Am­ De la un tim p, am observat InsA cA nu mal vo rbe jti do fam ilie Am pa m-am îm păcat bine, cu mici e ic e p ţli, chior gl In tim purile grele, pe
b ii declarau, ori de cita ori ou lost întrebaţi, că s-eu e â iă to rlt d in sen­ a fla t că te-ot certat cu soţia, că a ţi înaintat acţiune de divorţ gl că mol care m ulţi nu le Cunoegteţi. Sâ vă povestesc...
tim ente de dragoste jl c i aceste sentimente s-ou păstrat pin A |n urmă ...Erau a n ii de pregătire a ultim ului ru ih o l m ondial. S a la riile erau
cu mal bine de doi onl. mici. p re ţu rile produselor cregleou de Io o îl la a lta . Din casă lipseau
C itim în d eclaraţia rorlom antel ctteva argum ente i cA lo ţu l o rxv- oHmentelo. îm brăcăm intea. C opiii cereau... Au venit opoi a n ii râ ib a lu lu l.
glijoosă, că vina ocasă fln lu (tn unele seri), cA a pâlmuU-o de ctteva Prlntr-o minune om răm oi neconcentrot, d ar m o b lliia t pe loc gl urm ărit Valea Jiului superior
ori, nu o plImbA In oreg, nu o duce Io cinem atograf f l cA la m lţloc a pe motiv că lăceam parte din conducerea com itetului de fabrică, ce
intervenit o a ltă fomelo. activa Ilegal.
Soţul el - dupA ce reeunoogte citeva învinuiri - declară «A servi­ ( i ) D in salariu — Instabil gl modest — contrlbulam la ajutorul pentru
ciu l e de aga natură Incit e nevoit sâ lucrexe peste program , d ar cA mj lovorăgli a fla ţi In închisori iau pe drumuri, gomerl. N eajunsurile din casă
s-a g tn d lt niciodată să dlvo rţe ie , cA 1)1 lu b e jte soţia )l coplH, Iar de­ dădeau naţtere la d iscuţii. Io neplăceri, aricind se găseau motive dâ
spre vreo a ltă fem ele nici vorbă. M al susţine că. după ce ea a înain­ „sca nd a l". Dar aga ceva eu am evitat, cu toato că im l cădeau greu anu­
ta t ocţlunea do divorţ, sentim entele llre ştl pe care le nutrea înainte bine de doi ani vă torturaţi reciproc. A ţi Im p rA jtlat gl ce o |l agoni­ mite vorbe. Poale că gl eu si soţia ovem motive să ne bănuim reci­
fa ţâ de soţie s-ou răcit, cu deosoblre după retuşul el cotegorlc de a sit... De ce t Cui folosesc toate a tto a t ţ l o spun, ml s-o trin l Inima proc cu nu jtiu ce legături )i re la |ll. Dor acestea Ic-om lăsot pe plan cu sediul in Uricani
se întoarce a fa ră . {Ea a plecat cu co piii, fără ca In prealabil sA spu­ a u iln d că din elevi b u n i, co piii voglrl ou o|uru Intr-o situaţie de ptlns. secundar.
nă ce Inte n ţfon e a iă ). C raii că al nu sint IrA m lntoţl de neînţelegerile (ag spun# de co p ilă riile ) Ba nu I O să vă spun ceva ca să vă dovedesc că slnt IncA „ lln ir * .
Acesta este esenţialul din cele ceo. 80 de Iile a le dosarului sl cu voastre I In loc să le creoţi o am bianţă lom lIlară HreoscA, o jo cum Cu doi ani In urmă, am avut o discuţie cu soţia, mal blne-fls, ea a
focto strâdonto lor, nici avocaţii nu ou puiuţ stoarce mal m ult. i-o ţi oblgnult In prim ii onl ai co pilă rie i, le produceţi necaruri, la Inspi­ vorbit, Iar eu am a ic u lto t o. DupA a l doilea sau a l treilea cuvin! mă
In tim pul celor m al m ult de doi ani de despărţire, a tlt soţul d l ra ţi nesiguranţă In viitorul lor. introba ce am cu Leonn (leono era a femeie văduvă de rărbol, mamă
>1 soţie s-au a ră ta t „In d ife re n ţi" de seortă )l spuneau, nu de pu^ne In tim p ce gelul de echipă vorbea, a apărut încă unul, apoi a ltul a trei copil gi avea serviciu le T.T.C.j. Vă înch ip u iţi cA nu-l puteam da ANGAJEAZA DE URGENJA :
ori, câ Ofa a lost să IIe Ceva 1ntâ, In viata lor particulara gl In gin- jl plnă la urmă aproape loatA form aţia de lucru, vreo 13 oamgni Toţi decit un singur răspuns, dur core nu o m ulţumea. $1 m-a mal întrebat
d u rlle neeiprlm ale, se fnvălm âţa, I6»A putinţă de e ite rlo rlio re | l reiol- cunojleau sllu o ţia |l liecore doreo sâ-i spună ceva Iul Ionică. Pină la do nu gtiu cite ori, pină a vă iu t că... Apoi m-a lăsat. Acum se m glneaiă
vore urmă aga s-a gl tntlm plat. Lucrul se terminase, oga că aveou tim p. cind II amintesc întrebarea sau cind ii vorbesc despre Leana, priete­ ® tehnicieni normatori cu îndeplinirea condiţii­
rin ă la deiboterea flnolA mol rAmăseseiA elrco două luni de re- Încetase je fu i de echipă gl Interveni secretarul o rg a n iio ţie i de par­ na ei...
fte d o re sl m editate asupra situaţiei. Cam tot a lltn tim p răm Atete jl tid, opoi unul mal tinăr, nu de m ult căsătorit. $i cam la ţi vorbeou in — Am impresia că fleearo vreţi să-mi o fe riţi «tem plul personal, ln- lor de studii şi stagiu.
Dină la încheierea anului jcolar, clnd ovenu să vadA sl rorultotele co­ a c e la ii sens ; liecore so străduia so l spună ceva moi de lo suflet, să-l torvenl furios Ionică. $• v-ag ruga încă o dată sâ mă lâ scţl să-ml văd
p iilor. $1, .«ore surprinderea Ier, aceasto situaţie nu o fo it de loc ta tii- Iacă să înţeleagă <A poate gl o necesar io gl reîntregească fom lllo, spre de treburi. Docâ grejeiC, eu o trag, dacă nu, voi vedea. Mă lorturo ţl de
făcătoare. Din elevă oremlantA, la to o devenit submediocră, Iar băiatul, binele Iul, al copiilor. Aveai Impresio că l-o organizat un nou proces, patru ore. VA rog...
c fliu t la două m aterii, e o g alo sâ răm lnft repetent. fără avocaţi. — Şl to lo ţl, te frămlntA ceva, nedat tn vileag, mal spuse sem nifica­ O Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
Tn mod recioroc, fără să vorbeairâ unul cu a ltu l, soţii 1)1 roprojou, tiv secretarul.
oiuncau unul exi i Dra ^e lullo tt toată vino. - Dumneavoastră slnteţl trecut de vîrsto prim ei tinereţi - Interveni — Vă rog să vă vedeţi de treburi I Nu mol am de dat nici o e i- SE ASIGURA SPOR DE ŞANTIER, CAZARE GRA­
- Am meHitot m ult asupra situai ie. In core mă năresc — sounea To­ Aviăm uţ, ti nărui nu de m ult căsătorit. O nouă violo fa m ilia ră, cu o a lta pticoţie-.
nică unul cotea do serviciu — )l eram hot&rit să mai fac un ultim «fort femele, nu cred că mai puteţi începe- A nii s-au scurs, aveţi doi copil, Fireşte, discuţiile nu s-au term inal aici. O am enii »-ou îndreptat, In
oenir,' o mă 'm păco cu soţia. Cl«d om o ffa f tnsă x ltu otio «rnfn'ă o dlnlr-o căsătorie nouă mai pol re tu llo a lţ'i ji. . $i opoi ce eiem plu ne grup, spre coso. dar in oraj. cu e ic e p lln um ila dintre et, s-au oprit la TUITA LA BLOC, CANTINA CONTRA COST Şl ABO­
canlHo*. In fo ţă ml s-a făcut c in ţă . fa mi-a apărut Intr-n n«»!**''» do- d a ţi nouă. lin e ri'o r care abia pă)im în viaţa ? Im i amintesc cum, Intre o braserie, unde, lingă un pahar, au continuat.
testobH* .. multe in tiln iri ce Ic am avut, o dată ne vorbeaţi despre etica fom lliară. ION SANDULESCU
- De ce î Şi ml-am dat scama câ Intenţional a ţi lost oles pentru a ne vorbi, de­ NAMENT PE LINIILE DE TRANSPORT IN COMUN.
- Pentru câ o dlst.ii« situaţia celor doi copil. oarece aveoţi o fam ilie model- Nu jtiu , vă rog să mă ie rta ţi, ce l-o (Va urma)
y