Page 72 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 72
« ORU IUL SOCIALISMULUI fb Nr. 4884 $ DUMINICA 20 SEPTEMBRIE 1970
iM n rE T H i er nationale • secvenţe inten Watt onal le
In cadrul acordului cul
tural dintre România şi
Olanda. vineri seara a
avut loc In sălile municipa
^ I_ I ^ ^ ^ lită ţii din Haqa deschiderea ATLAS
Constantin Brân-
expoziţiei
cuşi“. Orqanizală sub auspi
ciile M inisterului Afacerilor
şl unităţile productive aqroa- produse din lapte pentru con detului Bistriţa-Năsăud de A Externe şi M inisterului Cul
limcntare. eficacitatea lo tu ri sumul curent al populaţiei dalbert Crişan. prun-secretar turii din Olanda în colabo
lor demonstrative, a pregătirii Se parcurg principalele secţii a) judelenei de partid preşe rare cu Comitetul de Stat INUNDAŢII IN COREEA
cooperatorilor pentru munca de fabricaţie în ordinea lluxu- dintele Consiliului popular al pentru Cultură şi Artă al DE SUD...
în acesl sector prin încadrarea Ilî tehnologic. Impresionează României. expoziţia înmă i
Rezultatele dnbîndite în sta judeţului. nunchează unele dintre cele Ca urmare a ploilor Io
ţiune. a IU în munca de cerce pe o perioadă de li mp în ac de la prima vedere condiţiile Au luai apoi cuvintul inq mai reprezentative lucrări a < renţîale care i-au abâ
tare. cil şi în producţie do tivitatea productivă a staţiu igienice în care se des Vdsile Trifănescu. directorul le marelui sculptor, proveni
nii.
vedesc marea însemnătate a făşoară activitatea de produc combinatului dc exploatare şi te din coleclii particulare şi \ tul in ultimele zile asu f
îm binării o clivitatii din aceste Tovarăşul Nicolae Coauşcscu ţie. nivelul lehnic dc dotare. industrializare a lemnului din publice din România. S.U.A.. ^ pra unor zone din sudul I
două sectoare. O materializa se interesează de volumul şi Utilajele si instalaţiile. în ma localitate, maistrul constructor Franţa şi Elveţia. ( ţi centrul Coreei de sud, /
re concreta a muncii colecti calitatea producţiei la nivelul re parte aulomatizate. asigur? Valentin Boncidaj, eleva ' Fe- suprafeţe intime au fost ţ
vului staţiunii este concen judet-ului. dc rezistenta In o productivitate ridicată. lieîa Adriana Urs, de la \ inundate. După cum (
trată în expoziţia cu produse timp a fructelor. recomandă Se subliniază eficienta eco liceul nr. 1* din localitate, ( transmite din Seul cores- ,
pomicole pe care oaspeţii sini să se dezvolte viticultura cu nomică a agregatelor de lac- şi Gheorqhc Jiqa, preşe , pondentul agenţiei Reu- ’
invitat! s3 o viziteze. atit mai mult cu cit aici exis loză. care permit valorificarea' dintele cooperativei agri ' Ier, 20 de persoane >i-ou l
Tovarăşului N ic o la e tă tradiţii recunoscute in acest superioară a produselor se cole dc producţie Bistriţa. \ pierdut viaţa, ţi alte 35 (
Ceauşe«cu. celorlalţi conducă domeniu. Un popas înlr-una cundare- In aplauze prelunql. în e- Expoziţia a losl inauqura- ^ au fost rănite. Peste 3 000 «
tori de partid şi de stal din livezile intensive, intre Pe parcursul vizitei se dau clamatii furtunoase ale m iilor lă de secretarul de stat la de locuinţe au fost dis- \
le slut Înfăţişate princi pomii încărcaţi de roade, pri explicaţii asupra caracteristi dc participanţi la adunarea M inisterul Afacerilor Exter \ truse sau avariate, 6 000 I
palele teme de cercetare lejuieşte aprecierea realizări cilor lehnice ale unor utilaje populară de la Bislrita, a luat ne al Olandei. H E. Koster. ( de oameni răminind fără /
rezolvate de Staţiunea ex lor. ca şi recomandarea ca Şi metodelor tehnice folosite. (uvîn lu l tovarăşul Nicohe Despre opera şi personalita , adăpost. Pagubele mate- î
perimentala pomicolă Bistriţa. accslea să fie extinse, adop- Secretarul general al partidu Ceauşescu. tea lui Constantin Brâncuşi a \ riale sînt apreciate la pe- l
Secretarul general al partidu tîndu-se cele mai potrivite lui apreciază calitatea produ Cuvîniarea a fosl ascultată vorbit prof Barbu Brezeanu. ste 250 000 de dolari.
lui recomandă ca obiectivele măsuri pentru ca preţul dc selor si eforturile depuse dr cu viu interes şi subliniată in La vernisaj au luai parte
ştiinţifice de viitor să fie o cost la hectar să fie cît mai acest lînăr colectiv. repetate rîndurî de îndelungi personalităţi marcante ale ţ ...Şl IN NIGERIA ^
rientate spre sporirea efica scăzut. Se indică, dc aseme Coloina de maşini se re si puternice aplauze. vieţii publice şi culturale o-
cităţii cercetării, către Îmbina nea, să se valorifice mai bine întoarce in oraş. Dc-a lungul După încheiere«, intr-o at landcze, şefi şi rnebri ai u \ Inundaţiile care s-ou ^
re« judicioasa a cercetării posibilităţile dc extindere a arterelor şi In piaţa din lata mosferă de mare însufleţire. nor misiuni diplomatice, ţ produs in Nigeria din ^
fundamentale cu cea aplicati staţiunilor experimentale şi să Consiliului popular jude|ean a adunării populare a oame printre care şi Emil Mănoiu, c cauza ploilor torenţiale /
va. Stabilirea lim itelor bazine se ia măsuri ca drumul de la se adună nenlru a participa nilor muncii din oraşul Bis- însărcinat cu afaceri adrinte* 1 au provocat daune con- ;
lor pomicole naturale pentru rezultatele cercetării la apli la adunarea populară, pcnlru liila . tovarăşul N ic o la e rim al României la Haqa. \ siderabile populaţiei. Nu- \
plantaţiile masive, elaborarea ca rea în producţie sa lie cil 3-1 vedea şi asculta pc condu Ceauşescu. ceilalţi conducă In ziarele apărute sîmbală I meroose case au fost dis- L
celor mai economice metode mai scurt. cătorii) partidului şi statului, tori de narfid şi de stat vizi în capitala Olandei sînl in , truse, aproximativ 500 000
de folosire a terenurilor In In încheiere, secretarul qc- cetăleni ai Bistriţei şi locuitori tează o expoziţie de planşe, serate cronici elogioase la R.P. POLONA - Castelul Kwiidyn din provincia Gdansk, a î de oameni răminind lârâ \
panta, precizarea speciilor şi ncral al partidului adresează ai satelor împrejmuitoare. A- grafice Şi imagini care înfăţi adresa expoziţiei şi organi cărui existen|â datează din secolul al 14-lea, găzduieşte un ţ adăpost. Totodată, căile \
sortimentelor pentru fiecare specialiştilor staţiunii cuvinte pariha ir» balconul edifi şează proiectele de dezvoltare zatorilor ei muzeu regional. Expoziţia cuprinde 60 de încăperi, in care sînl i de comunicaţie au fost in <
bazin pomicol, ameliorarea so de apreciere, felicitări pentru ciului a tovarăşului Nicolae a judeţului si sistematizare a expuse printre altele numeroase sculpturi vechi. 1 mare parle avariate. )
iu rilo r indigene şi crearea de munca depusă în rezultatele Coauşcscu este un moment în oraşelor şi şalelor din această In loto : Una din galeriile de arlâ ale castelului. \ După cum s-a anunţat ^
soiuri noi, qasirea celor mai obţinute. c irc mulţimea izbucneşte în narle a tării Se evidenţiază Sîmbălă dimineaţa a sosit l la Lagos, guvernul fede- (
eficiente căi de valorificare a Următoarea unitate vizitată oulernice şi neîntrerupte acla (aptul că in anii viitori. ca la Tokio deleqatia Partidului ral al Nigeriei a hotărît •
produselor agricole şi studie este iabîica dc biinzeluri fer maţii şi urale. Se scandează urmare a investiţiilor făcute, Comunist Român, cond-usă de \ să aloce suma de 100 000 ţ
rea posibilităţilor de îmbinare mentate amplasată în zona in ,.P C.R. — Ceauşescu!“, se va crea şi in acest judeţ o tovarăşul V irq il Troliu, mem Conferinţa de presă a ministrului l de lire nigeriene in ve- (
economică a pom iculluni cu dustrială a oraşului. Aceaslă ..Coauşcscu şi poporul f". bază puternică pcnlru indus bru al Comitetului Executiv, derea ajutorării populaţi
celelalte ram uri ale agricultu unitate a fost pusă în funcţi ..Coauşcscu — P.C.R.'V Este o trializarea. dezvoltarea si mo al Prezidiului Permanent, se ei. ‘
rii sînt clteva dintre obiecti une în anul 10611. aici fabri- vibrantă exprimare a unor dernizarea oraşelor Bislrita, cretar al C.C. al P.C.R. care francez al afacerilor externe,
vele asupra cărora cercetarea cindu-se pentru prima dală in sentimente sincere. izvorîtc Sînqiorz-Băi. Năsăud, Heclean, face o vizită în Japonia la
ştiinţifică va trebui să insiste tară. la scară industrială, lao din adîncul firii, din intim ita pentru sistematizarea localită invitaţia C.C. al P.C. din Ja MASURI SUPLIMENTARE
cu precădere. toză farmaceutică şi un sort tea sufletească a fiecărui parti ţilo r rurslc. Tovarăşul Nicolae ponia. Maurice Schumann PENTRU PREVENIREA
In cursul vizitei se sublini de brînză fermentată deosebit cipant l-i această adunare Ceauşescu relevă eă oraşul, Pe aeroportul internaţional DETURNĂRII
ază preocuparea ca. alături de de apreciată, care constituie ca si judeţul în întregul său Anermuj, oaspeţii români au AVIOANELOR
pamlcuitură, să se dezvolte şi principalul produs al fabricii populară. are perspective frumoase de fost întim pinaţi de Masayo NEW YORK 19 (Aqcrpres). general al O.N.U. In Orientul
zootehnia, perspectivele de a Oaspeţii sînt informaţi că uni Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dezvoltare, apreciază preocu shi Oka. vicepreşedinte al — M ipistrul francez a) afaceri Apropiat. Guvernul S.U.A. a or- 1
se (realiza o cooperare mai tatea produce anual I 300 1o- este salutai în numele tuturor parea proiectanţilor pentru a Prezidiului Comitetului Cen lor externe. Maurice Schu Reicrindu-se la sîtuatia din donat instituirea unor mă- ’
păstra în viitoarea sistemati
bună între fermele pomicole no brînzeturi fermentate şi alte locuitorilor oraşului şi ai ju- zare construcţiile durabile ca tral. membru al Prezidiului mann a orqinizat la New York Asia dc sud-esl, Maurice Schu 1 suri suplimentare pentru \
mann a contestat posibilitatea
Permanent al C.C. al P.C. din
re satisfac cerinţele locuitori Japonia. lehiro Sunama, o conferinţă de presă în cadrul i eqlemenlărij pe cale mi Iii ir ă ţ prevenirea deturnării a- l
lor. pentru a realiza o valori membru al Prezidiului, şef al căreia a exprimai îngrijora I problemei vietnameze şi a • vtoanelor civile de pasa- !
ficare judicioasă a zonelor tu secliei internaţionale a C.C., rea quvernului său în legătură SLbliniat că Franţa se pro I geri. Pe marile aeropor- '
| tu rî
americane,
aceste |
an
ristice. Privind macheta
H O T A R I R E A samblului nou Decebat-Bistri- Yoşhikazu Ibaraqi, membru cu situaţia din Orientul Apro nunţă în favoarea unei soluţii l I rea electronică a tuturor 1
controla- <
măsuri, vizînd
al secretariatului C.C.,
de
piat. E) a subliniat necesitatea
politice.
|a. secretarul qeneral al par
In declaraţia sa. ministrul de
tidului recomandă să se ia membri ai Comitetului Cen de a se depune toate eforturile externe a) Franţei s-a pro I bogajelor pasagerilor şi ţ
tral şi ai Comisiei centrale
toate masurile ca investiţiile de control şi activişti de par In vederea continuării misiunii nunţat în fsvoarea ideii con | inspectarea minuţioasă a ţ
Comitetului Central al Partidului Comunist să se depună o muncă susţi tid lui Gunnar Jsrring, reprezen vocării unei conferinţe pentru • J te, au început să lie a* \
oricărei persoane suspec- •
urii.
să fie realizate în timp
nută ca oraşul Bistriţa, cele tantul special al secretarului securitatea europeană. \ plicate imediat. ţ
Român cu privire la aniversarea a 150 de lalte localităţi ale judeţului UN STRANIU ACCIDENT (
să cunoască o dezvoltare
pe
sprijinului important
măsura
pe care partidul şi statul îl luarea contactelor intre păr DE CIRCULAŢIE ţ
ţile aflate în conflict.
ani de Ia naşterea Iui Friedrich Cngels acordă dezvoltării armonioase IO R D A N IA Postu-I de radio Cairo a di Un automobilist suedez 0 \
a tuturor localităţilor.
pierit in urma unui slra- (
Este seara tîrziu. Străzile o- fuzat textul ^ două teleqrame 1 niu accident de circula- !
adresate
preşedintele
de
le lărlle lumii, fără deosebire oamenii muncii din alte ţări, raşuhiî sînt pline de oameni & UN BILANŢ TRAGIC IN LUPTELE DINTRE Nasscr regelui Hussoin şi lui ^ ţie : automobilul său s-a ^
de sistem sociil-politic. m ili despre confruntările de idei care vor să salute încă o da ARMATA IORDANIANĂ Şl UNITAţILE DE C O M AN Yasser Aralat. preşedintele Co , ciocnit cu un... avion. A- ţ
(Urm are din pog.. 1) tează activ pentru afirmarea în ce au loc în epoca actuală, sub tă pe tovarăşul Nicolae DO PALESTINIENE mitetului Cenlra) a) Rezistenţei | paratul, in care se allau ţ
relaţiile dintre state a princi impulsul creşlerii influentei Ceauşescu, Palestiniene. în care se face ; trei persoane, a pierdut v
Ca si în judelui Mureş, v i
piilor de eqalilötc. suveranita nnrxism -lcninism ului. Se vor CAIRO 19 (Agenpres). t- pitii zac pe străzile capitalei un apel penlru încetarea ime | brusc din altitudine in ţ
frăţie cu naţionalităţile conlo te şi independentă naţională, tipări noi studii şi lLCrări pri zita de lucru în judeţul Bis- Bilanţul de pînă acum a| lup iordaniene. Republica Arabă diată a luptelor din Iordania.
cuitoare. îşi intensifică efortu pentru respectarea dreptului vind aclivilalca şi opera lui trita-Năsăud a ilustrat preocu telor dintre armata i’ordania- Unită încearcă să qăseascâ o Şeful statului eqiplean propu l momentul clHd tbWHbvro 1
rile pentru realizarea progra fiecărui popor de a-şi hotărî Gnqels. iar Dresa, radioul şi parea secretarului qeneral al i nă şi unităţile dc comando pa soluţie pentru oprirea imedia ne o încetare a locului. fie , în vederea ateniârii pe
mului elaborat de Congresul al de sine stătător, fără amestec televiziunea vor consacra ar partidului de a se consulta la q lestinîene este de 5 000 de tă a iLptelor. căci „continuarea ) aerodromul Dollins, din |
X-lea al Partidului Comunist dinafară, propriile destine, a ticole şi programe adecvate a- faţa locului cu oamenii mun | morţi şi răniţi — scrie ziarul războiului civil nu poale fi numai de 24 de ore, pentru | Suedia centrală. Trenul •’
Román de dezvoltare economi *estei aniversări. cii. cu cadrele de partid si de eqiptfan „A l Ahram” , citind tolerată“ — scrie „A l A hrim ". a se găsi „o nouă. şansă" în i de ateriza] a lovit auto- *
că şi sodală a (patriei. duce o contribuţie construc stal asupra sarcinilor ce u r relatări sosite din Amman. Si- Totodată, ziarul informează că vederea realizării unui acord I mobilul care s-a răs- ţ
tivă la rezolvarea problemelor
Partidul cheamă oamenii mun internationale contemporane. Comitelui municipal Bucu mează a fi îndeplinite, asupra lusţia eslc traqîcă. continuă R.A.U. a insistat pentru înce între cele două părţi aliate în \ turnat, ucigind persoana i
cii ca, în întîmpinarea acestei reşti al P irtidului Comunist măsurilor celor mai corespun ziarul, arătînd că m orţii şi ră- tarea imediată a luptelor şi re conflict. l aflată la volan. Deşi grav 1
aniversări, să desfăşoare larg Sărbătorirea a 150 de ani de Român va orqaniza o adunare zătoare pentru realizarea lor. . avariat, avionul a reuşit \
activitatea creatoare pentru Ia naşterea lui Friedrich En jubiliară consacrată aniversă Pretutindeni, la unităţile v i t sa aterizeze cu bine. ţ
realizarea obiectivelor stabili gels are loc sub semnul inten rii unui secol şi jumătate de zitate. Ia Consiliul popular ju
purtat
deţean, s-au
discuţii
te în domeniul industriei, agri sificării muncii ideologice şi la naşterea lui Enqcls. Muzeul fructuoase, s-au făcut nume S.U.A. a luat unele „măsuri de precauţie“ vizînd 1 I MESAJE PE MAŞINI
politice pentru abordarea cre de istoric a partidului comu
culturii, al ştiinţei şi culturii,
pentru Încheierea cu succes a atoare. în spiritul marxism- nist. a mişcării revoluţionare roase propuneri pentru soluţi
actualului plan cincinal, contri leninismului, a problemelor fău şi democratice din Româ onarea problemelor pe care le
buind la dezvoltarea neconteni ririi societăţii socialiste m ulti nia va orqaniza in Bu ridică realizarea noilor obiec întărirea flotei a 6-a americane din Mediterana
tă a orfnduirli noastre socia lateral dezvoltate, ale evolu cureşti o expoziţie docu tive economice, social-cultura-
liste, Ia ridicarea nivelului de ţiei societăţii în epoca contem mentară despre opera lui En le din judeţele vizitate sa americană in legătură cu
trai, la afirmarea mal puterni porană. In Jnlîmpinarco aces qcls şi răspîndirea sa in Româ Primirea călduroasă, entu Purtătorul de cuvîn-t al Ca dreptîndu-sc. împreună cu o întărirea flotei a 6-a america
că a României ca factor activ tei aniversări, orqanizatiile de nia. Comitetul de Stat pentru ziastă. pe care oamenii mun sei Albe. Roland Zieller, a de escadră de însoţire, spre M a ne din Meditcrană au consti
al forţelor socialismului şi pă partid, de masă şi obşteşti, in- Cultură şi Artă va lansa un cii — români, maqhiari. ger clarat că guvernul „nu a luat rea Medilerană. Potrivit sur tuit obiectul unei in tîln iri în
selor citate
de agenţie, alte
cii în lume. stituliile ştiinţifice, de artă şi concurs pentru ridicarea, în mani — au făcut-o tovarăşu încă o hotărîre într-un sens
cultură vor desfăşura o larqâ municipiul Bucureşti, a unui lui Nicolae Ceauşescu se în sau altul în legătură cu o im nave de război din flota A- tre reprezentanţii permanenţi
In spiritul principiilor mar- activitate de propagandă, con bust al lui Karl Marx şi a unui plicare a S.U A." în Iordania, llanticuluj se îndreaptă spre )a O.N U. a 14 ţări arabe şi
xism-leninismuluf, ale interna sacrată însuşirii fdeoloqiei mar- bust a| Ini Friedrich Engels. Se scrie ca o nouă si importantă dar a «dăuqat că este preqă- Medilerană, iar un număr de secretarul qeneral U Thant.
ţionalismului proletar, partidul xist-leninistc. a politicii in va e d ili un timbru jubiliar mărturie a adeziunii totale a tit „pentru orice eventualita avioane m ilitare de transport Intr-o declaraţie difuzată la
nostru desfăşoară o amplă ac terne si externe a partidului consacrat aniversării lui En maselor lată de politica par te“ . de mare capacitate de tipul reşedinţa m isiunii siriene la
tidului, a hotârîrii
lor de a
tivitate pe plan international, nostru, dezvoltării conştiinţei gels. face totul pentru realizarea cu in acelaşi timp, purtătorul „C-130" au fost trimise în re- O.N.U,, al cărei reprezentant
îndreptată spre dezvoltarea re socialiste a maselor populare. succes a proqramuluf elabo de cuvînt al M inisterului A qiunea Mediteranei răsăritene. permanent exercită şi funcţia
laţiilor României cu toate ţă Academia dc Şliinlo Sociale Comitetul Central <sl Parti rat de Conqresul al X-lea al părării al S.U.A., Jerry Fried Agenţia France Presse semna de preşedinte al grupului de . OBIŞNUIREA l
rile socialiste. întărirea soli şî Politice a Republici Socia dului Comunist Român îşi ex partidului, chezăşie a înaintă helm. a anunţat că „au fost lează. de asemenea, că nava- state arabe pe luna în curs, j CU ZGOMOTELE \
darităţii internationaliste cu*par- liste Românii. Institutul de primă convinqerea că oamenii rii impeluoase a României pe luate unele măsuri dc precau amiral a flotei a 6-a america se arată că delegaţii acestor
tidele frăţeşti, refacerea şi în studii istorice şi social politice muncii vor desfăşura larg ac drumul proqresuluî m ultilate ţie" vizînd întărirea liotei a ne a părăsit brusc, la 17 sep ţări au atras atenţia secreta | Doi cercetători japo- !
tărirea unităţii mişcării comu şi Academia de învătămîni so tivitatea constructivă. îşi vor ral pe drumul qlorîos al so 6-a americane din Mediterana. tembrie, portul Gaeta (Italia) rului qeneral al O.N.U. „asu nezi - Y. Hando şi /
mobiliza
creatoare
energiile
niste şi muncitoreşti in cial-politic „Ştefan Gheorqhiu“ pcnlru a obţine noi şi strălu cialismului. Agenţia UPI transmite, ciitind îndreptîndu-se în-tr-o direcţie pra im plicaţiilor grave penlru 1 H. Hottori — au adus o '
tern aliónale, a unîtătiî miş vor organiza o sesiune ştiinţifică cite îzbinzi în dezvoltarea eco surse oficiale americane, că necunoscută, deşi iniţial se « pacea si securitatea interna ţ consolare locuitorilor din \
cărilor democratice, dc e- cu participare internaţională, N. POPESCU-BOGDA NEŞTl portelicoipterul „G U AM ", cu nuntaşa că nu va părăsi rada . ţionala’' a unei intervenţii i ¡mediata apropiere a ae- i
lîberare naţională. progre consacrată problemelor actua nomică şi socială a patriei, că un batalion de f 500 de puş în aceste rile. străine in Iordania. 1 roporturilor : copiii aces- f
siste, a tuturor forţelor care le ale gîndirii marxist-Ieniniste. orqanele şi orqinizatiile de NICOLAE DRAGOŞ caşi marini Ja bord, a părăsit Declaraţiile de la Washing ^ tora vor li mai puţin sen- 1
luplă învpotriva Imperialismu Vor fi orqanizate simpozioane, partid vor m ilita neabătut pen MIRCEA S. IONESCU portul N orfolk (Virginia), tn- ton şi ştirile difuzate de pre (Aqerpres) l sibili decil părinţii lor l
lui, a colonialismului şi neo- conferinţe despre opera şi ac tru perfecţionarea întregii lor ■ la zgomotele înconjură- .
colonialismulul, pentru liber tivitatea lui Engels, despre actîvitAtr. pentru întărirea rîn- 1 ioare.
tate şi proqres social. durilor partidului, a unităţii şi
transformările revoluţionare în cofzîunii sale, a rolului său ţ Aceasta este concluzia \
Anqşjată cu toate forţele făptuite în România sub con conducător în societate, adu - care au fost supuse unor de păreri în.1r-o serie de ( un*i îndelungate anche- ^
sale creatoare intr-o amplă o ducerea partidului comunist, cînd astfel un profund omagiu discrim inări rasiale de către probleme ale vieţii interna ! te efectuate m rindul ma- i
peră de construcţie sociolă, Re despre luptele sociale şi de memoriei lui Friedrich Engels, PRAGA. — Preşedin organele guvernamentale. ţionale. ţ melor a 3 400 de copii '
publica Socialista România eliberare naţională purtate de operei sale nemuritoare. tele R. S. Cehoslovace. (| născuţi in oraşul Itami, \
este profund interesată în cau [ Ludvlk Svoboda, va fa BUDAPESTA. — S-a În OTTAW A. — La Otawa a > situat in imediata vecină- i
za păcii şi securităţii interna ce Intre 6 şl octom cheiat vizita In R.P. Ungară fost creai un „Comitet pen 1 late a aeroportului Osa- '
COMITETUL CENTRAL AL brie o vizită oficială în a m inistrului de externe al tru Independenta Canadei” ,
tionale. promovează relaţii de Finlanda. Ia Invitaţia R.S. Cehoslovace, Jan M ar ) In cazul in care ma- I
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN al cărui scop este de a ac
colaborare şi cooperare cu toa- preşedintelui Republicii ko. In comunicatul dat pu ţiona împotriva pătrunderii l ma locuieşte la Kami de 1
Finlanda. Urho Kekko- b licităţii se arată că oaspe tot mal accentuate a mono ţ la începutul sarcinii, nu- i
nen- tele cehoslovac a discutat polurilor americane |n eco ) mai 6 la sută din nou- ’
cu şeful diplomaţiei unqare, nomia tării. Din această orga ţ născuţi se trezesc şi pling ţ
Janos Peter. probleme inter nizaţie fac parte reprezentanţi i atunci cind trece un a- l
naţionale de interes reciproc, ai unor cercuri larqi ale opi • v*an# ia timp ce procen-
BONN. — Noul preşedlnle precum şi aspecte referitoa niei publice canadiene. Co l tăjul se ridică la 50 la ,
al Comisiei C.E.E., Italianul re la relaţiile dintre cele I sută dacă mama s-a in- 1
Franco M aila M alfatti, a în utile". „Ne aflăm în ajunul două ţări. ) mitetul a dat publicităţii o • stalat Io Itami după naş- \
ceput un turneu prin ţările unor neqocierl generale con declaraţie în care avertizea } tere sau în timpul uhi- .
membre ale Pieţei comune, sacrate unei reexaminări si. MOSCOVA. — Delegaţia ză asupra prejudiciilor pc *1 melor luni de sar- '
in prezent, el se află la implicit, redelinirii relaţiilor parlamentară japoneză, alia care le poale aduce econo » cină. Autorii descoperirii \
Bonn. unde a avut convor dintre Algeria şi Franţa în
biri ou preşedintele Republi toate domeniile*, a arătat tă Intr-o vizită In Uniunea miei ţării dominaţia monopo ajung la concluzia că, i
cii Federale a Germaniei, Bou/teflika. Sovietică, a losl primită de lurilor străine. Declaraţia se ) închis in capsula amnio- ,
Heinemann, cu cancelarul preşedintele Prezidiului So pronunţă pentru adoptarea | îică, copilul se obişnuieşte 1
Brandt şi cu alte oficialităţi. W ASHINGTO N.— O nouă vietului Suprem al U.R.S.S., unei leqislatii menite să lim i , Cu zgomotele unei lumi \
Au fost abordate probleme oficialitate guvernamentală \ pe care n-a vâut-o încă. (
privind actuala situaţie a americană, Rohert Affeldt, Nikolaţ Podgornîi. Cu acest teze influenta Statelor Unite \ Şi obişnuinţa este cu aii! '
Pieţei comune. precum şi director in Departamentul prilej, informează aqcntla asupra vieţii economice, cul i mai mare cu cit copilul
perspectiva lărqirii acesteia. dezvoltării urbane şl al con TASS, a avut loc un schimb turale şi politice a Canadei. ' este mai devreme supus (
Săplămtna viitoare, M alfatti strucţiilor de locuinţe, şl-a ) ei. (l
va fi oaspetele quvernului prezentat demisia In semn \ Cercetătorii japonezi ou ^
francez, cu care va dezbate de protest faţă de discrim i i explicat acest fenomen \
probleme similare. Prin „modificările provo- |
narea rasială care dăinuie
ZAGREB. — Agenţia Tanlug anunţă că vineri la ) cate de zgomot în e!«. i
SIS-
PARIS. — M inistrul aface încă In diverse sectoare ale Zagreb a avut loc şedinţa Prezidiului CI.CJ. Preşedintele , , , - ~ \
rilo r cxlerne al Algeriei. vlefii publice americane. In Uniunii Comuniştilor din luqoslavla Iosip Broz. Tilo, I temui nervos şi endocrin t
Abdelaziz Boulellika, a so tr-o conferinţă de presă. A f prez.entat o informare despre lucrările şi rezultatele \ al mamei, ceea ce poale ^
sit la Paris tnlr-o vizită o- feldt a declarat că a demi celei de-a 3-a conferinţe a şefilor de state şi guverne ^ avea o influentă asupra *
flclală. El a avut o între ale ţărilor neangajate dc la Lusaka. ţ copilului". Ei au putui de- l
vedere cu preşedintele Geor- sionat deoarece superiorii
qes Porapidou. Cu prilejul săi şi alte organe guverna Mem brii prezidiului au dezbătut o serie dc pio- ţ monstra, inregislrind bă- \
unei conferinţe de presă, m i mentale i-au blocat toate c- bleme legale de preqălirea primei conferinţe a U.C.I. şi tâile inimii copilului care ţ
In foto - Membrii ai echipei a 3-a din compania 22 de transport a Foiţelor Armate ale nistrul alqerian a declarat că forturilc de a stabili requla- au hotărît ca aceasta să aibă loc în zilele de 29 şi 30 ^ reacţionează la emoţiile ţ
poporului vietnamez onorată cu titlul de „unitate eroică", lucrînd Io degajarea unor drumur. convorbirile cu preşedintele mente antirasiale precise şl octombrie a.c. mamei.
bombardate de agresorii americani, pentru restabilirea traficului rutier, in vederea deslaşura- I
rii unei activităţi normale în munca de luptă pentru apărare şi f-'.onstrucţie. francez au fost „deosebit de a plăti daune persoanelor
r 1 rr» „nriiliii ! Deva. ilr: Dr. Patru Groza nr. 3S. Telefoane î 12317 tl 11272. Tiparul t întreprinderea poligrafie A Deva. 440*3
1
ţ Io aceasta vara, oraşul i
t Helsinki a lansat moda .•
• decorării autoturismelor î
1 cu tot felul de inscripţii l
ţ ingenioase, lată una din /
i ele : „După cum puteţi '
I vedea, eu sîni foarte di- l
\ leritd de toate celelalte /
I maşini întunecate, obscure '
.' şi lără personalitate. Pot \
) satisface chiar şi pe cei ţ
| moi exigenţi călători, ole- ,
. rmdu le posibilitatea une» 1
ţ delicioase călătorii". |