Page 73 - Drumul_socialismului_1970_09

Încheierea Concursului şi
$0 ___ We -
PROLETARI DIN TO ATE TAR ILE, U N Ip * V A !

festivalului internaţional

George Enescu“

Cea de.a V-a ediţie a Con* Nfculescu-Mizil. Gheorqhe Râ-
cursuluj şi festivalului inter­ dulescu. Maxim Berqhianu. Pe­
national „Georqe Enescu" tre Lupu. Dumitru Poposcu,
care a reunit la Bucureşti per­ Leonte Răutu, Vasile Vîlcu. Mi*
sonalităţi marcante sie vieţii ron Constantinescu. Ion lonită.
muzicale internationale şi ti­ care au fost salutaţi prin vii
neri aspiranţi la titlu l de lau­ aplauze de numerosul public.
reat al acestei exiqente com­ In sală se aflau membri ai
petiţii. manifestare care a fă­ CC. al P.C.R.. ai Consiliului
cut din capitab României un de Slal şi ai quvernului. con­
deosebit Dimct de atracţie pen­ ducători de instituţii centrale
tru numeroşi iubitori aj muzicii şi orqanizalii obşteşti, reprezen-
~ s-a încheiat luni seara. In­ lanti ai vîetil cu ltu rile , un
tr-un cadru festiv. 1n sala mare numeros public.
a Palatului Republicii Socia­ Erau de fată şefi aj misiuni­
liste România. lor diplomatice acreditaţi la
La festivitatea închiderii şi (Agerpres)
la concertul laureaţilor celui
de-al V-lea Concurs interna­
tional „Georqe Enescu" au a- (Continuare In pog. o I o)
MARTI 22 SEPTEMBRIE 1970 slstat tovarăşii Ion Gheorqhe
Manrer, Emil Bodnaraş, Paul

Vizita preşedintelui Consiliului de Stat Primele trei trimestre—nu realizări

al Republicii Socialiste România, peste indicatorii planificaţi

trei
încheierea prim elor
mentar fn acesl an. Cu Im­
tone producţia de oţel reali­
trimestre cu realizări peste rldlcindu-se astfel Ia 17 500 lone cărbune extras supli­
Ia prefa­
nivelul Indicatorilor de plan zată peste plan de la Înce­ portante depăşiri de beton,
NICOLAE CEAUŞESCU, in Austria mal bune condlţiunl a cinci­ aslqurat un plus de produc­ cable şi cărămizi dialit se
bricate, blocuri
putul anului. Lamlnatorit au
are o deosebită Însemnătate
tn cele
pentru
finalizarea
prezintă lucrătorii din între­
ţie de 285 tone, Iar cocsari!
de
prinderile producătoare
nalului aciuai şl trecerea la
Rezultate deosebite
înfăptuirea sarcinilor cinci­ au dat 84 tone cocs. obţin materiale de construclil. Chl-
nalului v iito r. Tocmai de a­ şl furnallştli. In cele două mlşlii dr la Orăştie au obţi­
Vin. de asemenea. înalţi dem­ roasă manifestaţie de simpatie tă de edificiul baroc al Biblio­ ceea, în această lună, colec­ decade din septembrie ei au nut un plus de 13 tone pro­
Plecarea din Capitală nitari ai statului qazdâ : Ru­ şefului statului român. In m ul­ tecii Naţionale, alte grupuri tivele din Industria Judeţului realizat pe seama creşterii duse din mase plastice. Efor­
dolf Hauser, vicecancelar şi ţime întUnim un qrup masiv mari de vienezi au tinut să-l şl-au amplificat eforturile în Indicilor de utilizare a jurna­ turile forestierilor pentru re­
Preşedintele ^ n s ilîu lu l de de partid şf de stat, vicepre­ ministru pentru problemele de reprezentanţi al coloniei salute pe preşedintele Nicolae muncă, acţtonlnd cu rezulta­ lelor, o producţie mal mare cuperarea restantelor se con­
Stat el Republicii Socialiste şedinţi ai M arii Adunări Na­ sociale, Rudolf Klrchschlaqer. române din capitala Austriei. Ceauşescu sl pe soţia sa. te bune tn direcţia folosirii cu peste 3 000 tone fonlă, cretizează în această lună
România. Nicolae Ceauşescu. ţionale, al Consiliului de M i­ ministrul afacerilor externe, El îşi exprimă bucuria de a-şi Elena Ceauşescu. Oaspeţii sînt intensive a capacităţilor de faţă de perioada corespunză­ prin depăşiri iată de plan
împreună cu sofia. Elena niştri, membri ai Consiliului Josei Staribacher, m inistrul putea manifesta direct stima conduşi de la intrare spre producţie şi sporirii (produc­ toare a lunii trecute, cu un de 580 mc buşteni. 136 mc
Ceauşescu. au plecat luni de Stat şi ai quvernului. con­ comerţului. pentru conducătorul României Sala mozaicurilor florenline şi tiv ită ţii muncii. consum de cocs sub cel pla­ cherestea şl cfte 25 mc lemn
în Austria, unde vor fa­ ducători de institutH centrale Este de fată, de asemenea. socialiste, de a~l saluta tn apot spre Sala oglinzilor, stră­ Situaţia existentă Ia două nificat. Indici înalţi se obţin de mină şi celuloză.
ce o vizită oficială, la Invi­ şi orqanlzetlt obşteşti, zia­ Dumitru Aninolu. ambasadorul m ijlocul lor. Şi după ce oas­ veche sală de ceremon/ii. unde decade ale lunii septembrie şl la furnalele de la Călan Realizările pozitive con­
taţia preşedintelui federal. rişti. Republicii Socialiste România peţii au intrat In reşedinţa ce sînt întim pinati de preşedinte­ evidenţiază din aceste punc­ unde s-au dai suplimentar In semnate demonstrează că In
Franz Jonas. Intre 21 ş| 25 Erau. de asemevnea, prezenţi la Viena. Cel doi şefi de stat le-a fost rezervata, mulţimea le federal, Franz Jonas, şl de te de vedere realizări valo­ această Jună 230 tone de decada premergătoare înche­
septembrie 1970. Rudolf Boqner. însărcinatul Îşi strtnq călduros m iinile, îşi de vienezi a continuat să râ- sofia sa. Grete Jonas. roase. concretizate în sub­ fontă. ierii primelor trei trimestre
Şeful statului român este cu afaceri ad-interim al Aus­ adresează respectuoase şi cal­ mînă în faţa H otelului Impe­ Oaspeţi şi qazde pătrund în stanţiale sporuri de producţie. Alături de slderurgiştt. pe există certe posibilităţi pen­
tnsotit de loslf Banc, vice­ trie i la Bucureşti, membri ai de cuvinte de întîlnire. In rial. Cuvintele „Trăiască Româ­ Sala „M aria Tereza“ , unde cei In condiţiile unor sarcini de graficul cu Tealizărl de pres­ tru un bilanţ rodnic In In­
preşedinte al C onsiliului de ambasadei austriece, şefi ai semn de salut, se traq 21 de n ia ", „Trăiască Ceauşescu" doi preşedinţi se întreţin cor­ plan considerabil majorate, tigiu figurează şl minerii de dustria judeţului, care să ga­
M iniştri. Corneliu Mănescu, m isiunilor diplomatice acre­ salve. Preşedintelui Ceauşescu exprima aici, In centrul stră­ dial clteva minute, după care sidemrglştlt hunedorenl au la I.M. Barza $1 Certej, Iar ranteze finalizarea cn deplin
m inistrul afacerilor externe. ditat I 1n România şi alţi mem­ îi sini prezentate personalită­ vechiului oraş de pe Dunăre, trec (n cabinetul preşedintelui acumulat <nol depăşiri. In o- în Valea Jiului. colectivul sucres a actualului cincinal.
Come! Burtică, m inistrul co­ bri al corpului diplomatic. ţile oficiale austriece. Se face prestigiul şl preţuirea de care federal, pentru a face un telărll s-au elaborat peste minei Lupenl consemnează
m erţului exterior, precuim şl Un mare număr de locuitori prezentarea oficialităţilor ro ­ se bucură azi pe plan interna­ schimb de vederi asupra unor un piu9 de aproape 37 000
de consilieri şl experţi. af Capitalei, veniţi ia aero­ mâne care însoţesc pe preşe­ ţional (ara noastră. Ieşind In probleme de interes comun. prevederi 934 tone de metal,
Pe aeroportul Băneasa port, ovaţionează tndelumq, dintele Nicolae Ceauşescu, balcon, preşedintele Ceauşescu La plecarea de la Hofbung.su-
au fost prezenţi tovară­ scandează entuziast „Ceauşescu Apoi, preşedintele Nicolae a m ulţum ii vienezllor pentru te de vienezi au încon jurat ma­
şii Ion Gheorqhe Maurer, — P.C.R/\ exiprimindu-şl cu Ceauşescu. însoţit de preşe­ calda prim ire făcută. şina In care se afla preşedinte­
Emil Bodnaraş, Paul NJcxjles- căldură sti'ma şi preţuirea fa­ dintele Franz Jonas. trece In Coloana de maşini străbate le Nicolae Ceauşescu. Am fost
cu-M izil, Gheorqhe Pană. tă de conducătorul partidului revistă garda de onoare ali­ din nou Rinqul. zonă In care din nou m artorii unei elocven­
Gheorqhe Rădulescu. Ilie V er­ şl statului. Un qrup de pio­ niată pe aeioport. Slnt pre­ se află Instituţiile şi edificiile te m ărturii a interesului şl sa­ Duminică, zi de
de!. Maxim Berqhianu. Florian nieri oferă flori. Tovarăşul zentaţi şefii corpului diploma­ cele mal importante ale ora­ tisfacţiei cu care populaţia ca­
Dănălache, Constantin Drăqan. Nicolae Ceauşescu răspunde tic acreditat la Viena şi per­ şului.
Emil Drăqănescu, Janos Faze- prieteneşte aclam aţiilor mul­ soanele oficiale austriece ve­ In fata intrării principale. în pitalei austriece salută vizita
kias, Petre Lupu. Dumitru Po- ţim ii. nite In lnlim pinare. frumoasa Joseplvplatz. străjui­ şefului statului nostru. lucru pe ogoare
pescu. Leonle Răutu. Vasile Avionul oficial cu care că­ Ceî doi preşedinţi iau loc
Vîlcu. Petre Blajovici, Miron lătoresc preşedintele Nicolae într-o maşină escortată de
Conslanlinescu, Mihai Gere. Ceauşescu şi celelalte perso­ m otociclişli şi se Îndreaptă Vizită protocolară In vederea asigurării li­
Ion iliescu. Ion lonită. Vasile nalităţi române decolează la spre Viena. Coloana oficială nei temelii trainica recoltei
PahTinet, Ion Slănescu, pre­ ora 10 străbate mai înttl localitatea Preşedintele Consiliului dc siliului de M iniştri, Corneliu
Schwechat, orăşel purtînd nu­ Stat. Nicolae Ceauşescu şi so- Mănescu, m inistrul afacerilor viitoare, duminică, pe o­
cum şi soţiile conducătorilor (Aqerpresl Tia sa. Elena Ceauşescu. an goarele cooperatorilor din
mele unui riu. la a cărui externe. Cornel Burtică, mi­
confluentă cu Dunărea se gă­ făcut, luni la prînz. o v iz i­ nistrul comerţului exterior. comuna Dobra s-a desfăşu­
Sosirea în Austria seşte situat. La intrarea in tă protocolară preşedintelui Dumilru Aninoiu, amltasado- rat o activitate Intensă.
f.a C.A.P. Roşeau! s-a la­
federal, Franz Jonas. şi soliei
rul României la Viena.
Viena, pe ■ faţadele maj m ul­
tor clădiri | -vedem flaturlnd sale. Grete Jonas, Io reşedinţa Cei doi şhfi de s'.ot au - avu* ctat cu 6 tractoare la ara­
Eveniment politic remarca­ mă 2 va p rile ju i reluarea dia- tricolorul românesc. Un soare oficială a şefului statului aus­ un schimb de vederi asupra tul terenului pentra tnsă-
bil, vizita preşedintelui Consi­ loqului dintre cei doi preşe­ calm. autumnal. Îşi cerne ra­ triac din Palatul Hofburq. unor probleme de interes co­ mînţărlle de toamnă, Iar pe­
liu lu i de Stat al tării noastre, dinţi. schimburi de opinii şi zele pe străzile Vienei, dea­ Preşedintele Consiliului de mun. ste 40 de cooperatori au
.tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tratative pentru dezvoltarea supra zidurilor patinate de Stat a fost insolit de losif fntîlnirea s-a desfăşurat In­ fost prezenţi Ia împrăştiatul
şi a sofiei sale. Elena colaborării economice, tehni- vreme, descinse din gloria ba­ liane, vicepreşedinte al Con­ tr-o atmosferă cordiala. îngrăşămintelor naturale.
Ceauşescu. In Ausdria. se în­ co-ştiinţificc si politice româ- rocului. din faima Dunării al- Mecanizatorii de la C.A.P.
scrie In analele bunelor rela­ no-austriece. Aşa cum subli­ l>astre şi a pădurif vienezo. Pe Prezentarea preşedin­ Dobra şl l.ăpuşnlc au arat
ţii statornicite între România nia t o v a r ă ş u l Nicolae Renoweq, ln Schwartz.enberq- şl pregătit o Importantă su­
şi Austria. Intr-un cadru mai Ceauşescu în recentul in te r­ platz şi pe celebrul Ring, bu­ prafaţă cu cele 7 tractoare
cuprinzător, ea face parte din viu acordat ziarului „D.ie levardul care parcurqe circu­ telui Nicolae Ceauşescu repartizate la aceste acţiuni.
ansamblul de iniţiative între­ Presse". cooperarea şi mai lar centrul istoric al oraşului, De asemenea, In cadrul co­
prinse pe plan european, a- slrinsă dintre Bucureşti şi numeroşi locuitori ai capita­ operativei agricole din Ră-
vind ca scop statornicirea pe Viena va exercita o in-fluentă lei austriece se opresc pe tro­ a şefilor misiunilor duleştl s-au transportat tn
continent a unui climat de în- pozitivă in dezvoltarea înţele­ tuare Şi il salută cordial, cu cfmp 125 tone îngrăşăminte
teleqere, a unei atmosfere In gerii. mai bunei cunoaşteri re­ căldură. pe ' preşedintele organice.
care să primeze respectul re­ ciproce, in apropierea m ullîla- Nicolae Ceauşescu. Personali­ diplomatice Se detaşează In mod deo­
ciproc şi încrederea între sta­ leralâ a popoarelor român şi tatea eminentă a şefului sta­ sebii aportul mecanizatoru­
le $i popoare, cooperare-a pe austriac. lului nostru e binecunoscută In cursul după-amiezii, în aproape 50 de ţări ale Euro­ lui Iile Borşa, din secţia de
bază de eqalitate In dreoluri Marea poartă a Vienel. ae­ în Austria. Evocînd întîlnîrea somptuoasa Sală a oqlinzilor pei. Am ericii de Nord şi A-
şi avantaj reciproc. Această roportul Schwechat. are onoa­ sa cu preşedintele Ceauşescu. din Palatul Hofburq. preşedin­ mericii Laline. A fricii şi Asiei. mecanizare condusă de Ro­
vizită constituie încă o dova­ rea de a qăzdui festivitatea in septembrie anul trecut, la telui Consiliului de Stat Se aflau, printre aceştia : şe(.u mului Slcoe, care se stră­
dă că Intre slate cu sisteme sosirii pe păminlul austriac a Bucureşti, preşedinfelp Franz Nicolae Ceauşescu. şi soţiei misiunilor diplomatice aj U- duieşte zl de zi să foloseas­
sociale si politice diferite pot solilor poporului român. Jonas a declara' recent unui sale. celorlalte oficialităţi ro­ ¡minii Sovietice. Franţei. Eîve- că din plin timpul favora­
exista Şi se pot dezvolta ra­ Este ora 1200. qrup de ziarişti români : mâne. le-au fost prezentaţi Şe­ Strungarul loan Arsu este unul dintre cei mai harnici mun­
porturi fructuoase atunci etnd Avionul, pe ale cărui pârli , Mî-au produs o satisfacţie fii misiunilor diplomatice a- citori din cadrul Fabricii chimice Orăştie. In fiecare lună din bil şl utilajele re le are 1n
relaţiile dintre ele au la bază laterale flutură drapelele de deosebită contactele personale credltati in capitala Austriei. (Cotaţi nu ore In pag. a 4 a) acest an el şi-a depăşit sarcinile de plan, executind în acelaşi primire.
crite riile sacre ale dreptului stat ale României şi Austriei, eu preşedintele ţării dv. Au fost prezentaţi ambasadori timp lucrări de bună calitate. Foto : V. ONOIU
internaţional : respectul suve­ coboară pe pista de beton. Mi-am dai seama că domnia sau Însărcinaţi cu afaceri din * I
ranităţii şi al independentei Clădirea aeroportului este sa tratează problemele dez-
stalelor. neamestecul în trebu­ sărbătoreşte împodobită cu hălule nu numai c u .o marp
rile interne, înteleqerea şi drapelele naţionale ale Româ­ inteligentă politică, dar şi n i
respectarea cu strictele a niei şi tării qazdă. Pe fron­ o participare personală uma­
dreptului fiecărei naţiuni, fie tispiciu se află două marj por- nă. Consider că vizita preşe­
aceasta mare sau mică. de trele : sini portretele şefilor dintelui Ceauşescu reorezinlă Mecanizare complexă şi metode de
a-şi croi singură destinul, de de stat român şi austriac. Sini un moment deosebit de im­
a dispune după propria-j voin­ înscrise pe -mari panouri. în portant In relaţiile dintre ta­
ţă de prezentul, de viitorul lim bile română şi qermană. u­ rile noastre".
său. rări do bun-venil adresate so­ In fata Hotelului Imperial
Urmînd vizitei pe care pre­ lilo r tării noastre. care va fi in cele cinci zile
şedintele austriac, dr. Franz La scara avionului. în înlîm - ale vizi-leî în Austria reşedin­ mare randament în toate abatajele
Jonas. a făcut-o anul trecut Pinarea oaspeţilor vin preşe­ ţa preşedintelui Nicolae
în tara noastră, prezenta în dintele Austriei. Franz Jonas. Ceauşescu şi a sofiei sale.
Austria <a şefului statului ro ­ $i soţia, doamna Grete Jonas. Elena Ceauşescu. un mare nu­
măr de vienezi fac o căldu­ In acest ultim an al cincina­ tn principul. deschiderea dc căror volum se ridică pînâ a­ 1 000 lei producţie marfă, îm ­ de mecanizare a încărcării şl
lului şi îndeosebi in cincinalul noi zone mineralizate in peri­ cum la circa 50 000 tone. La bunătăţirea indicatorilor ichni- transportului In abaLaje să
viitor minerii din Poiana Rus- metrele existente, paralel cu aceasta a contribuit direct co­ co-economici Ia Uzina de pre­ crească plnă In 1975 la un ni­
căi au de făcut faţă unor sar­ investigarea unor zone de per­ lectivul uzinei de preparare, parare Teliuc, extinderea valo­ vel de cel puţin 70 la sută din
cini importante In domeniul spectivă, creşterea gradului de care a ştiut să rezolve compe­ rifică rii minereurilor mai să­ totalul producţiei abatajelor.
Festivalul cultural-artistic dezv oltării şl valorificării supe­ mecanizare şi a vitezelor de tent probleme de eficienţă e- race. pe anii următori Este firesc, deci, ca, în condi­
rioare a bazei de materii prime,
ţiile afluxului de tehnică mo­
conomicfi concretă, prin reali­
Sarcinile
avansare, reducerea continuă a
pentru satisfacerea intr-o mă­
atenţiei
dernă, să se impună
sură mai mare a siderurgiei cu consumurilor specifice de lemn zarea unei valoroase raţionali­ sînt însemnate şl acest lucru colectivului grija sporită pen­
de mină şl altele.
zări privind recuperarea
unor
este cunoscut de toţi salariaţii
minereuri de fier şi alte m i­
„SARMIS“ 1970 nerale utile. Aceste sarcini slnt, tru creşterea cadrelor. In acest
scop s-a propus ca anual să se
In cadrul
desigur, concepute
general al obligativităţilor im ­ pregătească circa 100 de mun­
citori cu înaltă calificare pen­
puse tuturor întreprinderilor Cw £• 1* « tru activităţile din subteran
Duminică dimineaţa, la sola „Arta“ din pe linia sporirii eficienţei, o- finalizam í \ ¡ m n i a n cincinalul actual I Pentru a asigura condiţii
Devo, a avut loc deschiderea Festivalului cui- bligativltăţl exprimate prin ‘ » îl optime de executare a planului
îural-arîistic „Sarmis" 1970, organizat de Co­ creşterea productivităţii mun­ i B- /I ii Ml cincinal, comitetul de direcţie
mitetul judeţean pentru cultură şi artă, Co­ cii în subteran, valorificarea Să pregătim cincinalul viitor j trebuie să intervină la forurile
mitetul judeţean al U.T.C. şi Consiliul jude­ minereurilor mai sărace, dim i­ de resort — Centrala minereu­
ţean al sindicatelor. nuarea consumurilor specifice rilor de fier şt nemetalifere
In cuvintul rostit cu acest prilej, Constandîn şi reducerea tuturor cheltuieli­ Cluj şi Ministerul Industriei
Clemente, preşedintele Comitetului judeţean lor de producţie Miniere şi Geologiei — pentru
pentru cultură şi artă, a relevat ideea care Este un merit al colectivului Din ansamblul factorilor me­ însemnate cantităţi de metal, I.M. Hunedoara. Tocmai de a- rezolvarea efectivă a unor pro­
a stat la baza organizării acestei sâptămini I M. Hunedoara. că, sub în­ rită să amintim faptul că în paralel cu reducerea poluării ceea e necesar să se acţioneze bleme importante cum sînt :
culturale, simbolul istoric înscris pe genericul drumarea competentă a orga­ acest ?n tn abatajele minelor atmosferei Măsuri deosebite energic, încă de pe acum, pen­ asigurarea unui stoc minimal
festivalului — „Sarmis" - şi convingerea că nizaţiilor de partid, s-a anga­ Teliuc şl Gheţar funcţionează s-au întreprins In rambleierea tru rezolvarea unor problema de piese de schimb pentru u­
această manifestare, reprezentând chinte­ jat cu dăruire la realizarea a­ peste 30 maşini de încărcat cu spaţiului excavat, în special la rum sînt : dezvoltarea bazei tilajele conducătoare din fluxul
senţa mişcării culturole hunedorene din ulti­ cestor sarcini Izvorîte din Di­ siloz propriu, care, mlnulte cu Ghelar. asigurtndu-se ln viitor materiale şi punerea In func­ tehnologic, atacarea lucrărilor
mii ani, va continua şi în anii viitori.. rectivele Congresului al X-lea pricepere, au condus Ia obţi­ o ritm icitate corespunzătoare a ţiune a unor abataje sub ori­ de deviere a rlului Cerna şl
In cadrul festivalului se vor desfăşura spec­ al P.C.R. încă de pe acum se nerea unei productivităţi a­ planului în acest important zontul zero la Teliuc Est şi sub prelungirea extracţiei In carie­
anului
încheierea
prelimlnă
tacole muzical-coregrafice, serbări folclorice, proape duble faţă de Încărcarea cîmp minier. orizontul X la Ghelar Est, ră pe această cale, asigurarea
1970 cu rezultate pe măsura
expoziţii de artă grafică, mese rolunde, sim­ efortului depus şi a dotărilor manuală Recent, la I.M Hunedoara, precum şi la talc: extinderea desfacerii produselor şi orga­
pozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice. de care dispune întreprinderea. Datorită unei preocupări sus­ s-au dezbătut sarcinile planu­ procedeului de ardere perife­ nizarea unor cursuri de perfec­
Manifestările culturale din prima zi a fes­ Angajamentul de a se produ­ ţinute. viteza medie de avansa­ lui cincinal viitor, care prevăd rică la Uzina de preparare Te­ ţionare pentru personalul me­
tivalului „Sarmis" nu debutat cu spectacolul ce şl livra peste sarcinile de re In galerii este de circa 57 ridicarea activităţii de ansam­ liuc, asigurindu-sc, prin aceast;', diu tehnic şl ingineresc.
folcloric a( ansamblului hunedorean „Hale- plan circa 4 400 tone fier ln ml pe lună. situlnd din acesl blu a întreprinderii la noi cote. p€ întreaga perioadă 1971—107;". Aceste probleme stringente
gana". După-amiozâ, in centrul oraşului De­ minereu marfă, precum $1 de punct de vedere colectivul pc La mina Ghelar, spre exemplu, realizarea unei producţii supli­ sînt indispensabile realizării
va a avut loc o ..paradă a nodului popular", a depăşi productivitatea valo­ primele locuri din judeţ. Aici extracţia de minereu va spori mentare de circa 100000 tone importantului tonaj de metal
în concentrai: extinderea
fier
duoâ care artiştii amatori din Brad. Geoagiu, rică cu circa 250 lei pe sala­ se foloseşte de mulţi ani cu la un nivel de peste 1.2 m ili­ procedeului modern do săpare prevăzut pentru 197!—1975 şl
Baia de Criş, Luncoiu de Jos, llia, Bucium, riat se realizează cu succes. succes susţinerea lucrărilor mi­ oane tone, Ghelarul devenind a suitorilor, care conduce In este necesar să fie abordate cu
Bo'orod, Deva si Hunedoara au susţinut la Pentru colectivul celei mai niere cu toreret, clemente me­ astfel cca mai mare mină de dublarea vitezei de avansare. maximă atenţie. Cit priveşte
Grădina de vară timp de 3 ore (!) un bogot mari unilăti producătoare de talice şi din beton, prin care fier din ţară. Creşteri Impor­ colectivele minereşti din Poia­
tante se prevăd la dolomitâ şi
na Ruscăi, nu există nici o În­
Tn mod deosebit trebuie ac­
program artistic minereu de fier din ţară. sar­ s-au obţinui economii la con­ talc. Sarcini mobilizatoare sînt ţionat în direcţia extinderii doială că, prin hărnicie, p ri­
de mină de
sumul de lemn
Luni, după-amiozâ la Galeriile de artă a cinile stabilite de plenarele din circa 2 000 mc In primele 8 stabilite pc linia creşterii pro­ mecanizări» complexe şi a me­
avut loc vernisajul Salonului de toamnă al decembrie 1%9 şi iulie a.c luni. ductivităţii muncii ln subteran, todelor de mare randament In cepere şi abnegaţie, sarcinile
Cenaclului U.A.P Deva. Drecum şi deschide­ ale C. C. al P. C. R. con­ indicator la care sporul trebuie trasate de conducerea superi­
rea expoziţiei „Ceramică şi crestături in stituie un puternic spri­ Comitetul de partid şl con­ să fie numai la mina Ghelar abataje Conducerea întreprin­ oară de partid şl de stat, prin
lemn" din judeţul Hunedoara. jin şi o orientare eficace ducerea întreprinderii au ac­ de' peste 130 tone minereu pe derii a preconizat ca, prin do­ planul cincinal, se vor înfăptui
Seară, pe scena sălii „Arta", Teatrul de es­ şi de perspectivă, concretizate ţionat cu bune rezultate şl om şi an. Corespunzător aces­ tarea cu maşini de încărcat cu în mod exemplar.
tradă a prezentat spectacolul „Apollo ta în elaborarea unul program pentru valorificarea minereuri­ tor sarcini majorate, se preve­ siloz propriu şi cu alte utilaje
Deva**. detaliat de lucru care vizează, lor sârace din hâlzlle vechi, el de reducerea cheltuielilor la şl mecanisme moderne, gradul Ing. N. Zâ VOI A NU