Page 77 - Drumul_socialismului_1970_09

I
I i
PRv .TARI DIN TO ATE ŢĂRILE!. U N IŢ I-V A !

q Q.N.il.

Activitate diplomatică in legă­

tură cu situaţia din iordania

I
® Experimentul „Luna-16“-

o cale importantă în descifra­

rea Universului

s Agendă economică

® Curier, Atlas î

ANUL XXII. Nr. 4086 MI-RCURI 23 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI //////////////////////////////////////////////////////////////////W /'///////////A

Viii ta preşedintelui ALEGERILE ORGANi-

ZAŢIILE DE PARTID
de Stet el Republicii Socialiste

AUREL BULGĂREA si întreprinderea poligrafică
Deva au realizat tot; indica­
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara torii planului cincinal încă din
luna august a.c.
al P . C R.
România, HIICOUl , rile com uniştilor din unităţile
M erită subliniate şi efortu­
fie bazo prevederilor Statu­
s-au
tului P.GR. adoptate de cel seamă şî alegeri In toate o r­ agricole care rînduri situat
ganizaţiile de partid
primele
ale
menţio­
in
de^al X-lea Congres, organi­ nate. ţăranilor cooperatori în
zaţiile de bază ale partidului A trecut mai bine de un an acţiunile întreprinse pentru
in /lustria organizaţiile de partid conduse de lo Congresul al X-)ea al reducerea efectelor negative
de comitete din întreprinderi,
partidului, timp în care fieca­
ale inundaţiilor, precum şl ale
şi Instituţii,
unităţi agricole
precum şi organizaţiile terito­ re organizaţie a depus efor­ membrilor de partid din cele­
lalte sectoare de activitate e­
turi pentru traducerea în fapte
riale comunale şi cele orăşe­ în fiecare loc de muncă a conomică şi social-culturală.
neşti de categoria a 11-a îşi măreţelor hotărirl elaborate unde, de asemenea, s-au făcut
aleg, o dată la 2 ani, în adu­ de congres. Organizaţiile de proqrese simţitoare în îndepli­
O privire retrospectivă asu­ împrejurarea că de Ja ora so­ Arătam încă în însemnările realitate Poporul austriac, în­ nări generale şi conferinţe o r­ partid au m ilitat pentru ca fi­ nirea sarcinilor trasate de
pra zilei de luni, prima zi a sirii în Viena şi pînă dincolo de ieri că în jurul şefului sta­ deajuns cunoscut pentru ospi­ ganele lor executive, cărora ecare comunist să se simtă conqres.
vizitei în Austria a preşedin­ de miezul nopţii, cu scurte tului român, al .persoanelor o­ talitatea şi spiritul său gene­ le încredinţează înalta misiu­ coautor al proqresului in toa­ Organizaţiile de partid au
telui Consiliului de Stal, to­ intermitente, ce separă un ros. s-a dovedit extrem de ne şi răspundere de a condu­ te domeniile de activitate; au datoria să întărească conştiin­
varăşul Nicolae Ceauşescu, şi punct de altul din suita de ficiale care îl însoţesc în v i­ sensibil la idee? de conlucra- ce — între adunări şi confe­ stimulat gindirea personală şi ţa că nu trebuie să existe co­
a soţiei sale, Elcn-a Ceauşescu. acţiuni ce le-au fost rezerva­ zita in Austria, domneşte o rinţe — întreaga muncă, de colectivă, dăruirea pentru în­ munist! care — în lumina po­
relevă faptul indiscutabil ră te, oaspeţii români s-au aflat atmosferă de caldă ospitalita­ a asiqura înfăptuirea rolului deplinirea hotărîrilor. Se poa­ litic ii partidului — să nu ac­
a fost o zi încărcată, densă, te, de simpatie, de gratitudi­ ^Continuare lw p<>0 o A o) conducător al partidului în le spune, pe drept cuvînt, că ţioneze din proprie iniţiativă,
am spune, de activitate. Fie loată vremea în plin program U.M.M.R, Sîmerio. Tehni­ toate domeniile din raza lor iniţiativa, spiritul creator, di­ care au doar menirea să aş­
aceasta judecind doar după de activitate. ne. Este aceasta o remarcabilă cianul Aurel Ardean verifică de activitate. Pe baza hotărî- namismul constituie cartea de tepte „in d ica ţii“ , „sarcini*
dornurile pentru locomotive­ r ii Secretariatului C.C. al vizită a comuniştilor. pentru ca să intervină. Prac­
le aflate in reparaţie, P.C.R, urmează ca în perioada Ideea necesităţii perfecţio­ tica a dovedit că deseori pre­
Foto : N. GHENA octom brie— decembrie a-c. să nării necontenite a conducerii ţul aşteptării sarcinilor din
intreqii vieţi economice şi so­ partea forurilor superioare, al
albă loc adunări de dări de
ciale, care străbate documen­ lor măsuri nu este de loc ne­
tergiversării aplicării diverse­
tele congresului, a avut pro­
Convorbiri oficiale Dejun oficial oferit de funde im plicaţii pentru fieca­ glijabil. sec­
A lătu ri de unităţile şi
re membru de partid, al cărui
loc de frunte în societate tre­
cancelarul federal Manifestări ştiin­ FESTIVAL QlTURAi-ARTISTIC buie să devină tot mal pldn de toarele unde hotârîrile de par­
tid şl de stat au prins viaţă
responsabilitate şi competen­ fără echivoc, se situează şi
In cea de-a doua zi a v iz i­ vă, ale fiecăreia din păr|i pen­ ţifice în a patra ţa. iiinele unităţi ori subunităţi
tei şefuluj statului român în tru ca evoluţia colaborării în Bruno Kreisky Rolul mobilizator al comu­ cu răm îneri tn urmă, care
Austria, la Palatul Hofburq domeniile economic, tehnico- niştilor hunedoreni, care s-au umbresc 'rezultatele qenerale
au început convorbirile oii- ştiinţific, cultural, turistic să zi a festivalului situat în fruntea luptei pen­ obţinute de judeţul nostru,
ciale între preşedintele Con­ cunoască un curs mereu as­ După convorbirile oficiale fred M^leta, membri ai guver­ tru transpunerea in viată a printre acestea numărîndu-se
siliului dc Stat al Republicii cendent. intre cei doi şefi de stat. can­ nului, reprezentanţi ai vieţii cultural-artistic hotărîrilor congresului, re­ întreprinderea „M arm ura" Si-
Socialiste România. Nicolae Cele două părţi şi-au expri­ celarul federal al Austriei, publice, personalităţi ş tiin ţifi­ flectă tn mod sin te tic’ în în­ meria E.M, Ţebea şi Deva. în­
Ceauşescu, şi preşedintele fe­ mat convingerea că vizitele Bruno Kreisky. a oferit. în ce şi culturale. deplinirea planului producţiei treprinderile forestiere Haţeg
deral al Austriei, Franz Jonas. reciproce ale conducătorilor numele quvernului federal, un Dejunul s-a desfăşurat în- „Sarmis“ globale industriale pe primele şî Petroşani. întreprinderea de
Din partea română, la con­ de stat ai României si Austriei dejun oficial în onoarea pre­ tr-o atmosferă cordială. Can­ 8 luni din acest an In propor­ industrie locală Brad şi altele,
vorbiri iau parte Iosif Banc. prezintă o însemnătate deose­ şedintelui Consiliului de Stat celarul federal şi preşedintele ţie de 101.6 la sulă. al pro­ rare au înregistrat nerealîzărî
vicepreşedinte al Consiliului bită pentru dezvoltarea bune­ al R o m â n ie i, Nicolae Consiliului de Stat au toastat In codrul monifestârilor din ducţiei marfă vîndutâ si înca­ la unii din principalii indica­
de M iniştri, Cornelîu Mănescu, soptămino culturalo „Sarmis", sată de 101,9 la sută; benefi­ tori de plan.
lor relaţii • Tomâno-austriece. Ceauşescu, şi a soţiei sale. pentru dezvoltarea m ultilate­ ciul planificat pentru întregul Orientarea directoare a fie­
m inistrul afacerilor externe, că raporturile dintre România Elena Ceauşescu. Dejunul, la rală a relaţiilor slrînse ro- ostăzî Io Muzeul judeţeon
Cornel Burtică, ministrul co­ sl Austria constituie o ilus­ jnâno-austriece. pentru pace şi Deva va avea loc ¡naugurareo cincinal realizîndu-se pînâ la cărei organizaţii de partid în
merţului exterior. Constantin trare concretă a u tilită ţii coo­ care a participat preşedintele înţelegere între popoare. expoziţiei de arheologie o secţiei 15 august, iar prevederile perioada de pregătirea adună­
'miilea şi Gheorqhe Oprea, perării reciproc avantajoase Austriei. Franz Jonas, a avut La sfirşitul dejunului, can­ de istorie (ora 9). In continu­ creşterii productivităţii mun­ rii de dare de seamă şi ale*
Consilieri, Dumitru Aninoiu, dintre ţâri. a perspectivelor loc în Sala mare a Congrese­ celarul Bruno Kreisky a ofe­ are, solo de conferinţe vo cii pînă la 20 seplembrîe a c.
ambasadorul României la V ie­ larqi ce se deschid colaboră­ lor din Cancelaria federală rit in dar preşedintelui Nicolae găzdui sesiunea anuală de Io Ardeu" - Gh. Lazin sau Fabrica chimică Orăştie, între­
ri*. Cornel Vladu, director in rii intre state cu orînduiri so­ Au luat parte losif Banc. Ceauşescu un microscop mo­ comunicări ştiinţifice o muzee­ „A rămas Micio un pagus ?" prinderea de materiale <le (Continuaré ' in feag. ‘ a 2-a )
M.A.E. ciale diferite, in folosul pro­ vicepreşedinte al Consiliului dern, cu o capacitate toarte lor din judeţ. de L. Mărghitan. Pentru pro­ construcţii Bîrcea, întreprin­
Din partea austriacă, la con­ gresului qeneral, al apropierii de M iniştri, şi celelalte per­ mare de mărire, ca o dovadă La lucrările sesiunii porticl- blemele de istorie contempo­ derea „Refractara" Baru
vorbiri iau parte cancelarut între popoare. soane oficiale care însoţesc a proqresului tehnoloqic înre­ pă cercetători din domeniul is­ rană un deosebit interes pre-
federal Bruno Kreisky, vice­ pe şeful statului român în v i­ gistrat de Austria şi a dorin­ toriei, etnografiei si ştiinţelor
cancelarul Ru.dolf Hauscr, Ru­ In cadrul convorbirilor, pre­ zita pe care o face în Austria ţei conducerii statului aus­ noturale. Temele ce vor fi
dolf Kirclischlaqer, ministrul şedintele Consiliului de Stat La dejun au participat pre­ triac de a colabora cu Româ­ dezbătute cu acest prilej se (Continuare in p ag . a 3 -a) Putem obţine pro­
de externe, Josef Slaribacher, al României şi preşedintele şedintele federal Franz Jonas. anunţa o fi interesante. Iotă
ministrul comerţului, indus­ federal al Austriei au abor­ nia în domeniul tehnico-ştiin- cîtevo : „Aşezarea dacică de
triei şi meşteşugurilor, Herta dat, de asemenea, unele pro­ preşedintele Parlamentului, A l- ti fie.
Firnberq, m inistrul ştiinţei şi bleme ale situaţiei internaţio­
cercetării. W ielfried Pla-tzer, nale şî s-au informai reciproc
asupra poziţiei ţărilor lor în ducţii sporite degrîu
secretar general în MA.E.,
aprecierea unor evenimente
Georq Schlumberqer. ministru care se petrec azî în lume,
plenipotenţiar, director în S-a relevat că In cadrul efor­ In cadrul cooperativei agri­ producţia nu a ajuns decît la
M A E .. Karl Trescher. direc­ turilor pentru destindere şl cole din Foit grîul se numără 1 270 kg qrîu la hectar. Bine­
pace, pentru îmbunătăţirea în­
tor de cabinet al preşedinte­ printre principalele plante de înţeles că o influentă hotârî-
tregului climat politic euTo- toare a avut-o şi modul dife­
lui federal, Friederich Meznik. cultură. Dată fiind importanţa
pean, un rol de seamă are economică şi suprafaţa ce-o rit de pregătire a solului.
şeful serviciului de presă de Astfel, pe o tarla cultivată cu
convocarea conferinţei qene- ocupă cultura respectivă, a­
pe linqă Cancelaria federală. pare pe deplin justificată a­ gr Iu tot după trifoliene, pro­
ral-europene, direcţie în care
Convorbirile au p rile ju it un tenţia pe care o acordăm ob­ ducţia nu a depăşit 1 305 kg
România si Austria acţionea­ la hectar, deoarece terenul
amplu schimb de opinii cu ţinerii unor recolte ctt mai
ză cu consecventă. Cele două mari la hectar. nu s-a arat sl discuit dedt o
privire Ia relaţiile dintre singură dată, neavlnd asiqu-
părţi au subliniat că dezvol­ Din analizele efectuate se
România şi Austria şî au evi­ desprinde concluzia că. în a­ rate utilajele necesare în pe­
tarea unor bune relaţii în zo­
denţiat posibilităţile largi care cest an, nivelul producţiei s-a rioada respectivă.
na dunăreană, precum sl în Terenul s-a prcqătit din
evistă pentru dezvoltarea lor, situat sub lim ita posibilităţilor
orice regiune a Europei este ce ie avem $i a cerinţelor. vreme, ceea ca ne-a permis
au subliniat cadrul prielnic de natură să Influenţeze fa­ Din suprafaţa pe care am cul- să încheiem semănatul Înain­
si dorinţa comună de a am­ tfvat-o in toamna anului tre ­ te de 18 octombrie. Calitatea
vorabil cursul politicii euro­
plifica şi diversifica coopera­ cut, ne-a răimas în cultură lucrărilor de pregătire a te­
pene, perspectivele păcii în mai puţin de 60 la sută din renului si semănatul sînt ac­
rea dintre cele două ţări. S-a
înlreaqa lume. terenul însămîntat, datorită ţiuni care au stat permanent
apreciat ca deosebit de utilă in atentia conducerii unităţii,
Convorbirile s-au desfăşurat calam ităţilor naturale — res­
explorarea tuturor căilor, a Inlr-o atmosferă cordială, pectiv inundaţiile provoca­ aplicind principiul conform
tuturor mijloacelor care pol prietenească, de profund res­ te de rîul Mureş. In ceea ce căruia cheltuielile efectuate
priveşte amplasarea pe mal pentru orice lucrare necesară
contribui la cunoaşterea mai pect reciproc. Ele vor conti­
mult de jumătate din suprafa­ în plus se pot compensa prin
aprofundată a disponibilităţi­ nua pe parcursul vizitei dele­
ţa rămasă 1n cultură, qriul a sporurile de producţie reali­
lor, prezente şi de perspectl- gaţie! române In Austria, ur- urmat după leguminoase. în ­ zate.
mlnd să se Încheie vineri. semnătatea amplasării Judici­ Important de evidenţiat slnt
oase a culturii este ctt se poa­ cîteva aspecte economice. Ast-
te de evidentă dacă avem In
lin ctirînd vedere că pe o tarla în su­ CONSTANTIN CORICIUC
prafaţă de i i hectare cultiva­ inginer şef la C A P. Foit
Stagiune permanen­ tă după trifoliene recolta a
depăşit 2 150 kq la hectar Iar
tă de concerte Toate OBIECTIVELE PRODUCTIVE PLANIFICATE - unde plantele premergătoare (Continuare in nag. a %• o )
au fost culturile de prăşîtoare
la Deva
puse în funcţiune fără abateri de la grafice
In viaţa muzicală, a mu­
nicipiului Deva se ¿Imţea a­ 450 tone de mase plastice
cut lipsa unei stagiuni per­
manente de concerte, care să
ofere melomanilor posibili­ Reducerea duratei de execu­ tive productive printre care trasat ca. sarcină organizaţii­ ne. Este vorba de putui p rin­ putea înlocui noile obiective produse peste plan
tatea uncf continue îmbo­ ţie şl punerea in funcţiune qruiput energetic nr. 2 de la lor de partid din întreprinde­ cipal DiIja. instalaţia de ex­ în fluxurile tehnologice, res­
găţiri a culturii lor muzicale. intr-un termen ctl mal scurt a Termocentrala Mintia, noua rile şi organizaţiile economi­ tracţie puţ auxiliaT Paroşenî, tantele devenind iminente. Im­
Iată că această necesitate tuturor obiectivelor înscrise fabrică de oxigen de la Hune­ ce, comitetelor de direcţie să instalaţia de sortare şi Snsilo- portant este însă de retînut In perioada care a (rec ut de la începutul anului şl
va II rezolvată cu con­ în planul de Investiţii este o doara, instalaţia de bricheta- ia măsurile cele mai eficace zare Dtlja, funicularul de la că o asemenea situaţie recla­ pînă in prezent, datorită bunei organizări a muncii şl
cursul Filarmonicii de stat cerinţă dc prim ordin dictată re Coroeştî, instalaţia dc mă­ pentru pregătirea condiţiilor Paroşeni şi altele. Ce con­ mă din partea imor benefici­ unei aprovizionări tehnico-m ateriale corespunzătoare,
din Arad, care va deschide o de ritm ul Impeluos de dezvol­ cinare a talcului de la Zlaşii de execuţie a investiţiilor a- secinţe vor atrage după sine ari şi executanţi o reconside­ colectivul de muncitori, in gineri şl tehnicieni de Ia
stagiune permanentă la De­ tare a economiei naţionale, şi altele. Fără îndoială că re­ nuluj 1970. Centrala cărbune­ aceste restante asupra bunu­ rare a întregii lor activităţi. secţia de mase plastice a F.C. Orăştie a reuşit să pro­
va, cuprlnzînd cîte 9 con­ de necesităţile reale-de rid i­ zultatele obţinute confirmă pc lui Petroşani şi Şantierul lui mers al producţiei anului Desigur că rămînerîle în ducă şi să livreze peste prevederile de plan peste 450
certe lunare. In cadru! a­ care a etlclenţeî in acest do­ deplin că în acest sector de T.C.MM . Valea Jiului au tro­ viitor, este de înţeles. urmă fată de termenele pre­ tone produse din mase plastice. Printre acestea se nu­
cestora îşi vor da concursul meniu de activitate. Orice activitate factorii răspunzători tat însă cu uşurinţă neper- La Fabrica chimică Orăştie văzute in planul de stat nu mără si noile tipuri de navete de transport pentru pîlne
d irijo rii Nicolae Brinzcu, Ell- intîrziere faţă de graficul pu­ au acţionai energic, cu mă­ misâ această obligaţie de lucrările în antrepriză au fost vizează obiectivele de mari şl sticle, ceea ce duce la ec onomisirea m aterialului lem­
odor Rău, Erich Berqel, nerii in funcţiune generează suri eficace şi de mare randa­ prim ordin. Aşa se face că la terminate dc mult. insă bene­ proporţii care se construiesc nos folosit la confecţionarea ambalajelor.
violoniştii Ion Voicu, Ştefan pierderi de producţie, dereglaj ment. sfirsitul lunii august 30 dc ficiarul a tărăqănat in mod în judeţul nostru. Aceasta nu
Ruha, Varujan Cosiqhian, în procesul de aproviziona­ Cu toate aceste realizări va­ obiective cu termene departa­ nejustilicat execuţia in regie înseamnă că realizările obţi­
Ştefan Cimpan-Falyol, ma­ re şi consum, cheltuieli su­ lorice şi devansări de terme­ mentale nu aveau create con­ astfel că punerea în funcţiu­ nute pe marile şantiere pot
rele violoncelist maghiar plimentare de execuţie şi mul­ ne In primele fl luni s-a reali­ diţiile de execuţie pentru a­ ne la timp a matriteriel este suplini restantele la lucrările
Miktos Perenyi, mezzoso- te alte neajunsuri. Iată mo­ zat numai 51,5 la sută din nul in curs. iar pentru alb' periclitată. La linia nr. 2 de maj puţin spectaculoase. Ne­ Un nou cerc la Casa de cultură
prana Viorica Cortez-Gu- tivele care impun ca benefi­ planul anual de punere în 50 termenul de execuţie şi cărămiz.i dialit şi ciLptorul de cesitatea şi oportunitatea fie­
quîanu şl alţii. ciarii, proiectanţii şi con­ funcţiune, execuţia unor lu ­ punere în funcţiune a fost vată minerală de la l.M.C. cărei investiţii. fie ea mică
Concertul de debut se des­ structorii să depună eforturi crări fiind prelungită peste depăşii. Beneficiarul şi con­ Bîrcea instalaţia de gaz me­ sau mare, a fost bine funda- din Petroşani
chide in data dc 19 octom­ susţinute pentru materializa­ termenul stabilit. Sînt în a­ structorul, acum cînd «u ră­ tan nu a putut fi finalizată Da curînd, la C aic da eulturo
brie a c. cu oratoriul „A n o­ rea Investiţiilor în fonduri ceastă situaţie obiectivele m i­ mas doar ci-leva lunj pînâ la datorită faptului că beneficia­ Ing. IACOB PEPENAR din Petroşani o luoi fiin (d cercul Mondo, de la Şcoala de m utica
din Petroşani - i-au discutat te­
tim purile“ de Jose! Haydn. fixe înlr-un timp cît mai scurt. niere din Valea Jiului, de la finele anulu\ au ajuns la con­ rul a obţinut cu înlirziere a- „P rieteni o i m uzicii", in cadrul mele „U n <intcre( de locol din
In program mai figurează un La finele Jurn'î august in IM . Ţebea, cele de la Fabri­ cluzia că nu pot asiqura. u ti­ vizărilc necesare. activist al Comitetului Judeţean căruia ie va prezenta un ciclu Bucuresliul de o lto d o lo " ţi „M o ­
da m oteriale
in titu la t „C înlecul
festival Beethoven, arii şl co­ judeţul Hunedoara ş-a reali­ ca de produse refractare Ba- lajele, amplasamentele mate­ Exemple de acest gen sini de partid din toate zilele", in icop u l im- da romantica }i valoorea ei ar*
tiilîc a ", care au trezit un deo*
ruri din opere, „Am orul vră­ zat 68,6 la sută din planul anual ru. Uzina Victoria Călan şi rialele necesare unui număr multe la număr şi nu ne în­ bogăţiei» culturii muzicale o iubi* ro bit interes in rindul celor pre­
jito r" de De Falia, stmtonil de investiţii. Au fost puse In F C. Orăştie. imporlant de obiective, multe doim că pentru^ fiecare in parte lo rilo r acestui gen de 0 H0 . zenţi.
Plnfi în prezent, la a ceit cerc
şl concerte celebre etc. funcţiune înainte de termenul Comitetul judeţean de par­ dintre ele cu rol direct în se pot găsi justificări. Numai - condus da profesorul Bruno del M. CHIOREANU
planificat o seamă de obiec­ tid, 1ncă din anul trecut, a creşterea produoţiei de cărbu­ că aceste justificări nu vor