Page 78 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 78
r M M i m IWWIJIW W
DRUMUL SOCIALISMULUI m Nr. 4886 $ MIERCURI 23 SEPTEMBRIE 1S?0
KJ. II . .m i i t »nl^l
A
ALEGERILE IN ORGANI
Premieră
ZAŢIILE DE PARTID tehnică
In acest an, colectivul
cil pentru îndeplinirea In con al X-lea — modul cum se în nelor conducătoare de partJd. minei Paroşenl s-a remar
tinuare a sarcinilor ce revin deplinesc sardnile stabilite cu Prezintă o deosebită impor cat prin Îndeplinirea şi de*
(Urmare din pag \) fiecărui sector din documente privire la dezvoltarea m ultila tantă pentru dezbaterea în a păşirea sarcinilor de plan,
le Congresului al X-lea. terală şi intensivă a agricul dunări modul cum s^au apli prin stabilirea m ultor re
Plecînd de la existenta u turii, cum se aplică hotărîrile cat prevederile Statutului corduri privind vitezele de
peri să fie mobilizarea efecti nor rezerve inepuizabile în plenarelor CC. al P.C.R. refe P.C.R. in care se subliniază
vă a tu tu ro r com uniştilor şî fiecare întreprindere din ju ritoare la îmbunătăţirea orqa- dreptul fiecărui comunist de avansare tn abataje şl ga
prio el a masei de muncitori deţ. birourile organizaţiilor de nizării planificării şi retribui a-şi exprima nestingherit, des le rii. Toate acestea stnt
sau ţărani cooperatori, pentru bază, comitetele de partid au rii muncii în C.A.P., precum chis, opinia sa în cadrul or- susţinute ferm de continua
Îndeplinirea sarcinilor de datoria să 1« depisteze, să ‘şi măsurile luate pentru tra ganlzat al partidului şi dacă creştere a gradului de me
plan la totl Indic a torid, pe caute să vină cu propuneri şi ducerea în viată a celor două s-a asigurat acest cadru care să canizare. Combinele din a
sortimente $1 cal Motiv. nu nu soluţii In adunări pentru pu programe naţionale — de îm permită fiecărui membru de bataje şl galerii,, maşinile
mai la nivelul uolt&tli. cl al nerea lor !n valoare în peri bunătăţiri funciare şl dezvol partid să-şi pună în valoare de Încărcat de mare pro
tuturor subunităţilor compo oada ce urmează. Folosirea tarea zootehniei — adoptate priceperea, iniţiativa, spiritul ductivitate. benzile de
nente. Desfaşuriud !n perioada deplină a capacităţilor de pro de plenara CC. al P.C.R. din combativ, dorinţa lui de a fi transport pe orizontală nu
premergătoare adunărilor o ducţie ş! a forţei de muncă, aprilie a.c„ stoblllndu-se în un m ilitant activ In opera de mal stnt de mult noutăţi
luptă susţinută pentru înlătu reducerea consumurilor speci acelaşi timp sarcini de viito r edificare a noii societăţi. pentru minerit Paroşentu-
rarea neajunsurilor. lntensiM- fice şl a cheltuielilor — care pentru fiecare domeniu şl sec Munca de influenţare. de I u 1.
clnd munca de educaţie ca e la unele secţii din C.S.H.. U tor în parle. educare prin toate mijloacele Nu peste mult timp, m i
lement sUmulator tn m obili zina „V ictoria " Călan, între Cu exiqenţă sporită să se pusa de partid la îndemîna na va .cunoaşte o nouă
zarea oamenilor muncii pentru prinderea minieră Hunedoara, desfăşoare Şl adunările orga noastră, preocuparea pentru premieră tehnică. Este vo r
punerea in valoare a tuturor în Industria alimentară, indus nizaţiilor de partid din dome ridicarea necontenită a nive ba de Introducerea pentru
rezervelor Interne din fieoere tria locală şl altele, se pre niul învătămîntuhil, din Insti lului p olitic şl profesional al prima oară lntr-un abataj
unitate, vom crea condiţii ca zintă cu mari depăşiri — mai tuţiile de ştiinţă, artă şi cul comuniştilor, modul oum se Muncitorul losif Ogneonu, de la Fabrica de industrializare a laptelui Simeria, recepţionea frontal din Valea Jiului a
adunările sa poată face un hi* tură) acestea să facă bilanţul organizează ş( ea realizează ză laptele sosit de la furnizori. anul complex de tăiere Şl
buna gospodărire a fondurilor
lanţ d t mai pozitiv — aceas materiale şl băneşti, creşterea stadiului aplicării hotărîrllor legătura dintre organizaţiile Foto : N. OHENA susţinere mecanizată, capa
ta fiind dorinţa tuturor. Congresului al X-lea $! să de partid şi masele largi de bil să asigure realizarea u
productivităţii muncii, îmbună nor randamente considera
Fără Îndoială că adunările tăţirea calităţii produselor etc. stabilească, în lumina lor, sar oameni a( muncii in vederea bil mal mari dectt recordu
de dări de seamă el alegeri sînt factori hotărîtorl tn rid i cinile perioadei următoare. m obilizării acestora la Îndepli
trebuie să constituie un Im carea eficientei economice Experienţa a arătat că în nirea hotărîrllor partidului şl rile de productivitate în
portant prdlej de abordare care, alături da analiza înde deplinirea obiectivelor con statului să facă, de asemenea, PUNEREA M FUNCŢIUNE registrate plnă acum.
critică şl autocritică a munci! p lin irii principalilor Indicatori strucţiei socialiste depinde nu obiectul unor largi dezbateri. Inginerul Aurellan Gro-
desfăşurate da către comu al planului de producţie şi numai de activitatea partidu Finalizării acţiunii I se va a su, ţe lu l zonei 1 a minei, ne
nişti, să facă o temeinică investiţii, trebuie să-şl găseas lui în Întregul său, d şi de corda Importanta cuvenită. relatează : „Complexul for
analiza a rezultatelor obţinute perfecţionarea muncii fiecă Dezbaterile, propunerile, su mat din combină şl cadre
In activitatea de p a rtid eco că locul cuvenit atît în mate reia din organizaţiile sale, de gestiile membrilor de partid A OBIECTIVELOR PLANIFICATE păşltoare. cu oare am fost
nomica şi sodal-culturală. a rialele ce 6e prezintă d t şl spoîirea capacităţii lor de in trebuie să conveargă spre un dotaţi de curlnd, l-am in
abatajul frontal
lipaurllor ce se mad manifestă, în dezbaterile adunărilor. fluenţare şl mobilizare a ma tel bine definit • înlăturarea trodus tn l-am încredinţat
8 159 şt
neajunsurilor, a cauzelor care
a cauzelor care le generează, Adunările organizaţiilor de selor. In această ordine de ' te-au generau extinderea şl de la M intia s^au angajat să le şantierelor sînt obligate să brigăzii conduse de experi
rtabilfndu-se totodată măsuri partid din agricultură să fie dei au o mare însemnătate generalizarea a tot ceea ce pună în funcţiune grupul cu ia toate măsurile pentru pre mentatul miner Costache
indicaţiile congresului referi
pentru mobilizarea comunişti orientate de a dezbate — în toare la obligaţia organelor şl este înaintat spre a deveni (Urm are d ir 'p a g . I) 10 zii« maj devreme. gătirea condiţiilor d© muncă Zaharla".
lor, a tuturor oamenilor mun- lumina hotărîrllor Congresului organizaţiilor de partid de a bun al tuturoral stabilirea de Fără Îndoială, sardnile de pe timpul Iernii, asigurarea Adus de la mina Motru,
asigura, In cunoştinţă de cau măsuri concrete cu termene şi Investiţii ale trim estrului IV fronturilor de lucru şi atinge unde a permis obţinerea
ză, îndrumarea calificată spe responsabilităţi. mentală $1 cu un »cop precis sini mari. Dacă avem In vede rea stadiilor fizice la lucrări net productivităţi de 50 to
cifică fiecărui sector, de a ho Alegerea oamenilor tn orga definit In procesul de sporire re si faptul că In această pe le in continuare. ne de cărbune pe post,
tărî, In lumina politicii parti nele eligibile constituie o sar a bazei tehntco^naterlol© a rioadă condiţiile atmosferice Nu Încercăm să prefigurăm complexul se detaşează prin
dului, de sine stătător, asu cină d« cea mal mare respon societăţi!. Prin urmare, bene nu sînltocm ai prielnice proce de pe acum bilanţul anual al ţinuta sa tehnică modernă.
pra soluţiilor concrete pentru sabilitate pentru flecare mem ficiarii împreună cu construc sului de construcţie, înseamnă activităţii de Investiţii. Dar da Tnlglnerul Grosu explică *
îndeplinirea sarcinilor ce le bru de partid. Trebui© promo torii — pilo n ii principali In că eforturile pentru m ateriali că to(i factorii răspunzători ..Acţionezi o manetă, por
revin. vaţi cei mai buni dintre cel fiuxul de materializare a In zarea Investiţiilor trebuie am îşi amplifică eforturile pentru neşte combina. Pul mtna pe
Adunările de dări de 6eamă mal buni, oameni cu conduita vestiţiilor — au obligaţia de plificate şl mal mult. Paralel rezolvarea sarcinilor ce Ie re alta şl cadrele păşltoare se
şl alegeri trebuie să constituie aleasă, cu prestigiu si autori a lua acele mSauri care să cu preocuparea pentru folosi vin, în mod cert că toate o- mişcă Înainte purtînd în
un prilej de întărire efectivă tate, care au dovedii prin conducă la recuperarea tu tu rea din plin a utilajelor, in bîeclivele productive planifi spinare toată greutatea
a organizaţiilor de partid, de muncă capacitate şi competen ror stadiilor fizice restante stalaţiilor si timpului de lucru, cate vor fi puse în funcţiune m untelui".
activizare şl amtrenare a co tă, spirit organizatoric, hărni astfel îrvclt toate obiectivele organizarea raţională a pro în anul curent şi la parame
m uniştilor la elucidarea pro cie şl pricepere) unor aseme cuprinse în plan să Intre în Specialiştii mineri de la
blemelor privind viata Inter nea oameni să le încredinţăm funcţiune în acest an. Deşi ne ducţiei şl a muncii, conduceri tri înalţi de exploatare. Paroşenl se străduiesc să a
nă de organizaţie. Din conţi sarcina de mare răspundere aflăm aproape iLa sfîrşitul tr i sigure complexului cele mal
bune condiţii. De aceea, a
nutul prevederii statutare de a face parte din organele mestrului III, Centrala cărbu r batajul. lung de circa 80
după care „membrii organelor conducătoare de partid. nelui Petroşani, TX2.M.M. Va i
de partid răspund atît pentru Antrenarea întregului organ lea Jiului, P.C. Orăstle, Fabri PE TEME DE ETICA metri, este dat pe mina u
nor oameni harnici şl p ri
Îndeplinirea sarcinilor In do la activitatea de pregătire a ca de produse refractare Baru, cepuţi, care vor face ca
meniul munci] încredinţate, adunărilor de dări de seamă I.CS. Hunedoara pot şl tre noul aqregal minier să
cît $i pentru activitatea între $î alegeri, precum $1 a altor buie să-şi mobilizeze In aceas Luni, In sala mică a Clubului sindicatelor din Petrlla,
gului organ din care fac par membri de partid, specialişti tă perioadă întreaga capacita în cadrul unei reuniuni organizate de conducerea clubu răspundă ctt mal repede la
Com
comenzile m inerilor.
te" rezultă necesitatea unei din sectoare diferite de acti te umană ş! materială pentru lui, tn colaborare cu comitetul orăşenesc a! U.T.C ., a avut plexul a şi ajuns in abaia-
temeinice analize asupra con vitate constituie un element asdgurarea utilajelor, amplasa loc o Interesantă expunere. Materialul prezentat iace
tribuţiei membrilor comitete esenţial, d* fond al problemei. mentelor şi materialelor, pen parte dlntr-un ciclu mai vast axat pe teme de etică şl a jnI 6 159. Semn că, în ru-
lor de partid şl al birourilor Gradul de pregătire asigură tru accelerarea ritm ului de dezbătut comportări, atitudini, idealuri ale tinerilor zile rtnd, primele tone de căr*
organizaţiilor de bază la con calitatea desfăşurării, conţinu execuţie. Se Impun© concen lor noastre. Expunerea a fost (lnută de proi. Tllu bune vor lua drumul către
ducerea întregii activităţi, la tul adunărilor. Punerea In trarea forţelor în mod spe Gherolu, directorul şcolii generale nr. 5. ziuă, purtind In sclipirea
elaborarea hotărîriior şl or dezbatere a unor probleme cial la capacităţile producti itr bulgărilor negri însemnul a
ganizarea controlului îndepli majore, asigurarea unul c li ve car© trebuie să asigure O expunere asemănătoare a avut Ioc şl la Clubul încă unul succes obtlnut de
n irii acestora, la sprijinirea mat propice criticii şl autocri sporurile d© producţie pentru sindicatelor din Lonca, pe tema „Rolul fam iliei in so m inerii de la Paroşenl în
organizaţiilor de partid din ticii, stimularea iniţiative! viitorul cincinal. cietate", ş| a fosl susţinută dc către învăţătoarea Aure promovarea progresului teh
nic.
verigile de jos, la activitatea membrilor de partid, prin lua In perioada care a mal ră lia Anca.
de Informare a comuniştilor rea In considerare a opiniei mas pînâ la finele anului, pe R. BRADEANU
şi a maselor larqî cu politica exprimate vor aslgwa adună lingă obiectivele de proporţii
internă şi externă a partidului rilo r un conţinut bogat, posi mal reduse, urmează că fie
şi statului. întărirea rln durilor bilitatea de valorificare depli puse în funcţiune grupul e-
partidului, numerloeşte ş! în na a qîndlrl! personale şl co nergetlc nr. 3 de la Termo
deosebi sub aspect calitativ, lective, care va trebuf să se centrala M intia, cuptorul m O v Jl w a O • •
asigurarea discipline! de par soldeze cu o simţitoare îmbu 2 de dolomltă de la Zlaştl, In âaptiiniiâ Lricii roşu, sub semnul unei
tid şl de stat, aplicarea nea nătăţire în perspectivă a în stalaţia de eortar© şl conca
bătută a principiilor de bază tregii noastre munci de par sare de Ia C.S. Hunedoara şl
— democraţia internă de par tid, condiţie esenţială în tra Instalaţia d© sortare de la U.
tid şi conducerea colectivă — ducerea în continuare cu suc V. Călan. Stadiul de execuţie
să constituie obiecte de con ces în viată a sarcinilor tra laborioase activităţi de educare sanitară
tinui în analizarea stilului şl sate de Congresul al X-lea al a acestor lucrări este, în ge
metodelor de muncă ale orga partidului. neral, avansat. Constructorii
Intrată In tradiţie, Sâptămî- îndemîna instituţiilor sanitare Moblfîzorea populaţiei la
na Crucii roşii este un prilej şi o organizaţiei de Cruce roşie, componlo Imunizărilor active
de Intensificare o acţiunilor ac
esle în oceosto perioada sar
în prezent
ce se desfăşoară
Producţii sporite de griu tivului de Cruce roşie de o cina esenţială, care îşi va găsi (vaccinări şl revoccinori) con
Io l.l.L Deva, şeful de echipă Troian Bocănişi verifică un sprijini reolizoreo obiectivelor manifestarea în cele mai di tribuie Io prevenirea specifică
nou lot do rame înainte de a fi erpedlato beneficiarilor. de ocrotire o sănătăţii ale verse forme şi metode : con a principalelor boli transmi
unităţilor şl Instituţiilor soni- cursul „Sanitarii pricepuţi'', sibile şl cu rospindire în moso.
tore. proiecţii de filme cu caracter Transfuzio de sînge a deschis
aplicat rfte 220 kg azotat de tele cuvenite, numai astfel Pe pion judeţean, Io îndem educotiv-sonitar, seri de între terapeuticii medicale şi chi
amoniu pe întreaqa suprafaţă. fiind posibil să fructificăm mai nul orgonelor de partid şi de bări şî răspunsuri, conferinţe rurgicale noi căi, core impun
(U rm ore din o o a . 1) Folosirea numai a azotatului bln© potenţialul de produttie stat, activiştii de Cruce roşie şi expuneri pe teme actuale. asigurarea cu contltăţi spo
a dus la o Înfrăţire slabă şl o al unităţii, să obţinem recolte au avut o contribuţie lăuda Mijloacele de informare pu rite de sînge. Iotă de ce unul
Mineri la odihnă şi tratament legare necorespunzătoare a cît mal mari la unitatea de bilă In campanie împotriva se la dispoziţia marelui pu dintre obiectivele de o deo
fel, tată de prevederile planu florilor, precum şl la o şlstă- suprafaţă. stihiilor dezlănţuite in moi, blic, cunoştinţele sanitare de sebită importanţă este creş
lui, cantitatea de grîu ce re vlre puternică, numai din a- Intre alteia, pentru produc pentru oplioareo normelor de care vo beneficia populaţia terea numărului donatorilor o
vine la o normă convenţiona eeastă cauză recolta dimlnu- ţia anului viitor, cultura g riu prevenire şi combatere o bo vor fi un sprijin în activitatea norifici de sînge, prin core se
In 8 Iun! din acest an au fost trim işi In diferite lă prestată la această cultură lndu-s© cu circa 600 kg la lui s-a amplasat din timp. Pe lilor contagioase, Io mobili- osîgură „medicomenul viu" şi
staţiuni balneoclimaterice din tară la tratament şl este maj mare cu peste 20 heotar. Intr-o măsură însem mal m ult de 75 la suta din zareo populoţieî Io voccînări, unităţilor sonitore în acţiunile prin care se recuperează şl
de prevenire şî combatere
o
odihnă un număr de 173 salariaţi al minei DtIJa. Pe kg. De asemenea, valoarea nată recolta s-a diminuat şi suprafaţa ce urmează să o la acţiuni de dezlnfecţle a te îmbolnăvirilor, De aceeo. pon se redau societăţii şi produc
adresa comitetului sindicatului au sosit vederi trimise producţiei totale obţinute se din cauză că nu s-a efectuat tnsămîntăm stnt efectuate ©- ritoriilor şi altele. derea eforturilor se va de ţiei nenumăraţi cetăţeni. Soli
situează cu 60 la sută peste nici o lucrare de întreţinere, răturl si s-a aplicat o discul-
do cel aliaţi în staţiuni, prin care el îşi exprimă mul O privire sumară asupra plasa in Instituţiile şcolare şl da ritoteo tovorăşilor de muncă,
nivelul cheltuielilor directe şi ploile frecvente îm piedîdnd re. înainte de semănat se mal o membrilor familiilor bolna
ţumirea pentru grija statului faţă de el şl totodată indirecte ce revin pentru cul- executarea <pli vi tul ui manual. face încă o lucrare cu grapa obiectivelor cuprinse în pla colectivităţile de copii, unde vului trebuie să constituie un
hotărlrea de a munci cu forte sporite clnd se vor În tuna qrlulul. Ca urmare, producţia totală cu discuri. întreaga cantitate nurile de acţiune ole comisii procesul educativ-sanitor va stimulent pentru donarea votun-
toarce la locurile lor de muncă. Printre cel care $l-au Nu ne-a m ulţum ii Insă a de grîu planificată a fost di de sămtntă necesară este a- lor judeţene şl de circumscrip cunoaşte o înviorare prin lec toră şi onorifică de sînge -
să
ţii. orqonizarea colţurilor
ţii. privitoare la orgonîzarea şl
petrecut concediul tn staţiuni se numără minerii şefi portul fe rtilizării In balanţa minuată cu aproape 13 tone, siqurată din producţie proprie, desfăşurarea Soptăminll Cru nătăţii, a celor 5 minute de oct umanitar şi patriotic.
existînd garanţia că ea este
nerealizarea respectivă nepu-
de brigadă Petru Scrădeanu la Eforie Sud, Gheorghc recoltei. El a fost destul de llndu-se pune în exclusivitate de calitate corespunzătoare. cii roşii, în cadrul căreia control şi autocontrol Igienic. Săptămînă Crucii roşii tre
slab. deoarece în toamna tre
Opreanu, V lclor Mlelea la Vata, Levol Cabor la Her- prîncipalo sarcină - propa- Largi acţiuni de depistare o buie să constituie un prilej de
cută nu am avut asigurate în- pe seama tartorilor clim atici. Ca şl In anul trecut, Insă, a
culane, tehnicianul Tralan Codreanu la Duzlaş si alţii. întirziat nepermis de mult o gendo sonitară — îşi cere o îmbolnăvirilor cronice in masă. ofirmore permonentă a insti
grăşămintele chimice necesa Din neajunsurile ce s-au susţinută desfăşurare, con tuţiilor sanitare şi a organizaţi
norarea comenzilor cu îngră cu porticiporeo şl concursul
PETRU GAlNA re. Doar în primăvară s-au manifestat am tras învăţămln- şăminte chimice, respectiv a- firmă preocupările pentru ca populaţiei, sînt obiectivul ca ei de Cruce roşie, pentru ridi
provlzlonarea cu superfoslat, numărul şl colftoiea ociîvîtă- ravanelor medicale şl ştiinţifice carea pe o treaptă mal înaltă
creîndu-se unele d/lflcultătl la tilor să reprezinte un pas îna organizate în coloborare cu Co o culturii sonitore o populaţiei,
fertilizarea solului. inte, tn concordanţă cu cerin mitetul judeţean pentru cultură a stării ei de sănătate.
ţele sporite ole educaţiei so- şi artă. De osemeneo, depista Dr. AUREL AITONEANU
Prin aplicarea riguroasă
a
din Romos — c o n tin u a to ri tehnologiilor stabilite pentru nitare. rea unor afecţiuni prin rodio- medic Inspector la Direcţia
Difuzarea lorgă. in toote di
microfotografle medicală se va
fiecare tarla ce se va cultiva
cu grîu, sînt create condiţii recţiile şl prin toate mljloocele, desfăşura din plin in această sanitară a judeţului Hunedoara,
favorabile ca la C.A.P. Foit o cunoştinţelor sanitare, Io secretar al comisiei judeţene
producţie de grîu eă sporească săptămînă. de Cruce roşie
p re s tig io ş i a i tr a d iţiilo r sa tu lu i slmtttOT în anul 1971.
Pierdut în negura anilor. după această prezentare ei dovedit soli d© nădejde a! Romos a fost întreruptă. Lipsa F OT OCRI T I CA
Căluşarul s-a impus ca joc al pol apare pe scena satului, densului hunedorean. lor s^a slm tit Imediat. După
bărbăţiei 5) vigoarci in toate pe scenele altor aşezăminte Revenirea Insă pe propria îndelungi căutări. In 1965, o
ţinuturile româneşti. Se încing culturale şi In concursuri pen scenă, aplauzele consătenilor nouă formaţie îşi iăcea apari In ziarul nostru din 4 sep- tăţeni insă au zis că ambala
lin
in ritm ul său trepidant tineri tru a-şi etala măiestria. se pare că le aduc cele maj ţia Ln fata publicului. jele sint bune pentru foc şî rea - de intrat ie priveşte pe intraţi cu maşina, tovarăşe di
dornici să-şi etaleze măiestria La Romos, se cunosc peste mari satisfacţii. Tocmai aceste De atunci, ne spune di tembrie a apărut Io lubrica s-au prezentat pentru a le unde intri şi ce faci in incintă. rector, şi portarul vă zice
„Fotocritică" o fotografie
(nr.
Jn executarea „ponturilor" şi 100 de figuri din rîndul căro aplauze, aprecieri, aprobarea rectoarea căminului cultural Râmine „in picioare" soluţia „sâ trăiţi", nu vă arată căra
a altor spectaculoase figuri. ra se aleq cele mal spectacu tacită a bătrînllor constituie din Romos, Olimpia Iar, — 1) pe care o republicăm pentru cumpăra. Aşa se „rezolvă" cu cizmele de cauciuc, tovarăşi rea, Ce-ar fi sâ vă întoarcă,
Jn satele hunedorene, dansul loase pentru a fl Interpretate focul sacru care face ca fru repetiţii — muncă — apariţii luare la cunoştinţă, reprezen- două probleme : dispar amba de la O.C.L. produse industria
acesta are o frumoasă tradi pe melodiile „C ăluţul“ , „Călu- museţea acestui dans româ — afirmări, lntruoît întreaga tind modul... gospodăresc in lajele (parţial) iar cetăţeanul le ? Printre buruieni, deocam numai o dată şi pe dumnea
ţie. Orice băiat la vremea şerii roată" şi „Banu Mărăci nesc sâ se perpetueze aici. qamă a figurilor e cunoscută, care sînt gospodărite ambala pleacă mulţumit, E meritul lui, dată, ne purtaţi (foto 2), dum voastră, să culegeţi o săplă-
cînd ÎI mijesc mustăţile, îşi ne” . Tinerii de astăzi le*au qeneratle după generaţie. A- se lucrează continuu la sin jele de la mobilă. Conducerea nu al O.C.L.-ului care tot aşa neavoastră nu vă pasă, nu vă mină întreagă scaieţii de pe
încinge şerparul, Îşi trece preluat devenind fiecare în reasta sugerează în acelaşi cronizarea lor pentru a le da O.C.L. produse industriale De „gospodăreşte" ambalajele. umpleţi de scaieţi ca noi că haine ?
peste umăr brlul tricolor şi îşi felul său un virtuos, iar gru timp necesitatea păstrării lui. n notă mai mare de spectacu va nu s-a sinchisit că se pierd Cum râmine însă cu accesul.
potriveşte la picioare zurqâ- pul de dansatori, o echipă cu Pentru că a existat cîndva. lozitate în viitoarele apariţii bani, nici pompierii n-au luat Că portarul „a primit ordin"
Jaii. păşind curajos în joc, certe calităţi care s-a Impus între anii 1960—1965, ne spu \ fata publicului, in seamă că se creează un real sâ nu permită intrarea in
după tradiţia părinţilor şl bu atît pe scenele din tară cît şi nea loan Rentea, o perioadă pericol de incendiu. Unii ce curtea depozitului, numai ieşi
nicilor. pe cele din străinătate. cînd activitatea căluşarilor din M. BODEA
La Romos, vechi sat din ţi — N’e place Căluşarul. E Jo
nutul Orăştiei, o mărturie fo cul nostru bărbătesc, ne măr
tografică din anul 1906 ne în turiseau Gheorghe Cozmol —
făţişează qrupul de căluşari frezor la U M. Cuglr, loan
îmbrăcaţi în costume naţiona Rentea — tîmplar la I.L. O- Clubul elevilor
le conducînd pe un ortac la răştie, Aurel Blaga — tîm plar
Incorporare. O mărturie care la U.-M. Cugir .ş! Nlcolae T l-
ne-a rămas .peste ani. Bâlrinii rănescu — tractorist, compo Din Iniţiativa organizaţiei petrece In mod util timpul
spun că obiceiul încetăţenit e nenţi al actualei formaţii. Pe U.T.C. şi cu sprijinul con liber.
ca, in timpul sărbătorilor de toti i-a impus atenţiei Con ducerii şcolii, la Liceul din ln cadrul clubului se vor
iarnă, căluşarii să viziteze cursul al IX--lea al form aţii Haţeg a hiat fiinţă un ciul. desiăşura dezbateri pe teme
liecare casă, aducînd prin Jo lor artistice de amatori (1969), al elevilor. Dotat cu 12 m i politice, de elică şi civice,
cul lor o notă în plus de ve cînd au obţinut locul al doi se de şah, radio, televizor, întreceri sportive, seri lite
selie $i bucurie oamenilor. lea pe tară- A urmat îngloba rare, audiţii muzicale, vizi
Sînt primele contacte cu publi rea in ansamblul folcloric ju masă de tenis şi biliard onări la lelevlzor, reuniuni
cul, al cărui ochi de critic se deţean spectacole pe scene clubul va oferi membrilor (balul „bobocilor" in 28
ver „leqiferează" dacă cel de le judeţului şl în afara lui, săi plăcute clipe de destin septembrie!).
a/i sînt la înălţimea celor de rulmi-nînd cu pnrliriparea la
dere şl posibilitatea de a-şi DORIN BORZA
ieri. dacă sini demni continu Festivalul folcloric internaţio
atori ai înaintaşilor. Numai nal de la Zagreb, unde s-au