Page 79 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMS UI (J (Ir. 4866 MIERCURI 23 SEPTEMBRIE 1970

EFORTURI ENTUZIASTE Cronica filmului Manifestări ştiinţifice în a patra zi a

Festivalului cultural-artistic „Sarmis“
ta
PENTRU UN TEATRU ROMÂN Armando duşescu etc. Lo secţia de ştiin

fi au­
sa FÍSTflftl CUTURAl-ARTISTtt (U rm a ** din- pag- (e naturale vor putea „Contri­
şi „Calul alb
diate comunicările :
ARDEAL( I) zintâ lucrările „Aspecte ale buţii la cunoaşterea peşteri­
lor din bazinul Văii Polatişteo"
Cinematograf io bulgorâ a obljnuit spectatorii de ci­ participării minerilor din zona - Mirceg lonescu, Eleno Po­
„Forme
porogu,
noi pentru
nema cu pellculo in oore se reliefează cu gravitate un ton Brad la greva generală din paleoflora României in colec­
patetic de adinei rezonanţe, suit parco din străfundurile octombrie 1920" - Marîa Cre- ţia muzeului judeţean" - lus­
Eforturile pentru crearea începutul anului 1870, pe fondul nă sB alcBtula9c8 an program unei conştiinţe istorice fromîntate. Privită prin această prismă ţu, „Contribuţii la cunoaşterea
unul tealru naţional In Ardeal dezideratului emancipării na­ de măsuri pentru etapa respec­ alăturarea celor două pelicule menţionate in titlu — care situaţiei clasei muncitoare din tinion Petrescu, Agnişo Nuţu şi
„Regiuni biogeografice şi im-
se intensifica In mod deosebit tionale şl sociale, lupta pentru tivă. Din comitetul celor cinci au, altminteri, o autonomie dromaturgicâ net definită — Valea Jiului în anii 1923-1928" prejurimile Devei" — Vulcu
In anul 1870, ctnd, prin stră­ ridicarea culturală a naţiunii iâceau p a rte : Vicenţlu Babeş, pore să fie rezultatul unei raţiuni estetice meditate, deoa­ — Mircea Valea. Eugen Fir-
dania unu! qrup de intelectuali, române şi, tn cadrul acesteia, losif Hodoş. Petru M lhall, A- rece se stabileşte intre ele o înrîurire complementară, con­ czak, „Nicolae lorga despre Bujor.
In frunte cu Inimosul publicist militau pentru înfiinţarea tea­ lexandrui Mocioni şl losif V u l­ cretizată în afinităţi de ton, de viziune, de sensibilitate o masacrul de la Lupeni din au­ ■Ar
losif Vulcan, se fac In mod trului national român. In şe­ can. Programul de acţiuni a fost investigării. gust 1929“ - Clement Negruţ Tot azi, la ora 19, locuitorii
treptat paşi glqurl spre fon­ dinţele parlamentului din 9, 10. întocmit de losif Vulcan şl Codrul ambelor filme este periooda celui de al doilea şi Ion Poporogu, „Parchetul satului Cristur vor fi martorii
darea unul orqanism cenlral, 11 şl 12 februarie 1870, depu­ publicat 1n Familia nr. 12. din război mondial. Primul film, cel semnat de Ludmll Kirkov. unui „Dialog pe aceeaşi scenă"
care să coordoneze contribu­ taţii români losif Hodoş, Siqis- 1870, sub titlu l „Să fondăm ara un punct forte, ce constă ?n conflictul său plasai pe tribunalului Hunedoara" — N i­ — o întrecere între formaţiile
ţia tuturor factorilor chemaţi mund Borlea. Euqen Ion Cucu. teatrul naţional I". In primele planul Inefabil ol conştiinţei. Categoricul circumstanţei, colae Wordegger, „Elemente artistice de amatori ale cămi­
sa Înalte templul Thaltel ro­ Alexandru Mocioni, Mircea B. două articole programul pre­ generator de atitudine decisivă, e reliefat în faptul că un arhaice in portul popular din nelor culturale din Deva şi
mâne dincoace de C ariaţi- In Stănescu şl Vlcenţiu Babeş, vedea următoarele obiective; partlzon, core primeşte o misiune dificilă, trebuie să a ­ Valea Jiului" — Viorico Brin- Cristur.
prim ul său numflr din ^mul -I — Se va forma o „Socie­ leagă Intre corectitudinea necesară luptătorului de vocaţie
1870, fellcltîndu-şl cKltorH cu tate pentru crearea unul fond şl accentul sentimental al firi] umane.
p rlleful Anului nou. revista spre a înfiinţa un teatru naţio­ Filmul celălalt, „Calul olb", li aparţine Iul Mllan Nl-
Familia atrâqea atenţia asupra nal român*. kolov, o oltă tînoră speranţă a cinematografiei bulgare. 9 / A U , * *
problemei teatrului, conslde- Spre acest scop » Ca şl colegul său, Nikolov adoptă formula situaţiei limită, „v maiorn de bani mărunţi nu
rtnd-o drept o datorie supre­ Centenarul vieţii II — Se emile un comitet de in care condl(la umană trebuie să se definească prin ac­
ma a tuturor românilor arde­ cinci membri cu reşedinţa în cente tragice. Ca ton, „Colul a lb “ nu este o naraţiune ci­
leni : Budapesta \ acest comitet i nematografică psihologică, ci un poem care valorifică mai
In primele zile ale anului teatrale ardelene «1 va elabora un proiect de toate cuceririle genului liric, folosind recurita poeziei de ce
pou să ne aducem aminte şl statute pentru- acea Societate calitate ; metafora vibrantă, reversul el, nuditatea deme- au in reţeaua comercială
de datoriile supreme ce avem şi-l va publica fn ziarele ro ­ taforlzării, ritmul interior al Imaginii, pentru a transmite
să împlinim In decursul aces­ mâne pentru a putea f| dezbă­ sentimente umane aflate lo ceas de cumpănă. Cele două
tui an cu care se începe un tut de către public» personoje ale filmului se întîlnesc în virtutea unul hazard In comerţ mal sini unii lu­ depistate accsle elemente a- şl împachetat drojdia respec­
deceniu nou. Să facem oa a­ b) tn trei luni după publicare desâvirşit, avfrid un raport neutru din toate punctele de crători (din fericire puţini le lişează haina vinovăţiei, a tivă cu lipsă la qramaj prin
cest deceniu să se înscrie cu bartndu-se pe principiul eqe- va convoca o adunare oenerals vedere. Ca şl In primul film, atitudinea ulterioară, şlefuită număr), care Îşi murdăresc recunoaşterii (la unii acesle vinzare realizînd 8 lei la kg
Utere de aur In Islorla cul­ lltătH tuturor naţiunilor din la Deva. pentru a dezbate pro­ de complicate procese psihice, e declanşată de momen­ cinstea, eăulînd ca prin diver­ qreşeli se repetă). împlorînd în loc de 5.40 lei cit este pre­
tu rii ş| civilizaţiei noastre I Să monarhie, prevăzut de altfel iectul de statute şl a se consil­ tul dat ol „n-ol încotra-ulul". Această întîmplare prilejuieşte so metode să „dupoască“ bani iertare din parlen orqanelor ţul leqal. La cofetăria din
începem lucrările noastre In şl în legile statului prin In­ iu! Societatea. o dezbatere po marginea unor adevăruri care pătrund în nemuncdll, Ciupeala la cîntar. de# control. Dăiţa gestionara Dobra Roza­
privinţa asta cu fondarea unul 9 tervenţii categorice sl ple­ Acesta este dec! docu­ conştiinţa omului chior Împotriva voinţei sale — prletenlo la măsurătoare sau la preţul Zilele trecute la ConsiUul lia vindea siropul cu 0,75 lei
teatru naţional de dincoace de doarii Înflăcărate, cer 98 se mentul 1n care apare pentru sau credlaţo — fără de oare existenţa este searbădă. m ărfurilor sînt metode Irec- popular al m unicipiului Hune­ paharul în loc de 0,50 lei, cit
CarpaU". prevadă tn buqetul pe 1870 prima dală numele oraşului Protagonistul filmului este calul olb. elementul liant "vent folosite de aceste ele­ doara s-a prezentat cumpărâ- este preţul leqal, Iar atunci
clnd a fost sancţionată cu a­
Ofensiva declanşată de mo­ suma de 200 000 florini pentru nostru-, de oare se vor lega o) reacţiilor sufleteşti, fermentul conflictului. Acest onlmol mente care umbresc munca toarea Viorica Vuleâ — din mendă a protestat. Prip cofe­
bilizatorul articol „Să fondăm înfiinţarea teatrului român. de-a pururi începuturile unei metaforic, purlind culoarea sentimentelor curate, vehicu­ masei de lucrători cinstiţi din satul Cerlşor — cu o varză tăria nr. 72 din Brad, cafeaua
comerţ. îm potriva acestor e-
teatru na|lonal I". publicat de P rilejul se Iveşte tn şedinţa acţiuni culturale tn care se lează, parcă, pe drumul do munte, nobleţea sentimentelor lemenle trebuie să se formeze In braţe pentru care a plărit cu lapte se vindea cu 1 leu
la maqazinu) F.A.S. din ioca-
losif Vulcan In Familia, nr. 29 din 10 februarie, clnd comisia investeau mari nădejdi şl Idea­ necesare. Pentru caracterul poematic ol filmului pledează o opinie de masă. atlt din lîtate suma de 2.50 lei. Cum- porlia d© 200 ml în loc de
sr .10. din 1869. pentru În fiin ­ centrală supune spre dezba­ luri. Semnificativă nl se pare şl faptul că este structurat (dacă putem folosi această partea lucrătorilor cinstiţi cît părăloarea era însoţită şl de 0,80 lei, Iar ceaiul cu 'lămîle
ţarea teatrului naţional tn A r­ tere şl aprobare subvenţiona­ comentarea artlcotulul IT din expresie formală a criticii In cazul poeziei) în baza alchimiei şl din partea cumpărătorilor către martorul Gheorqhe Voi- cu 0,75 lei în loc de 0,00 lei.
deal se desfăşoară cu un vi­ rea teatrului maqhlar cu suma program tn cadrul căruia se poeziei de rasă, Indeterminabilă ca sistem de formule. Toc- La flecare porţie, în mod Izo­
de 62 000 florini din buqetul care nu rareori trec cu vede­ nca. din Hunedoara, care a
brant entuziasm tncă din prima dau explicaţii cu privire (a s- mol de aceea filmul acesta nu se poate povesti oldomo rea înşelarea la cîntar şt mă­ asistat la achitarea sumei Şi lat. diferenţa este mică. dar
lună a in u lu i 1870. cuprlnztnd statului. Intervenind. losif Ho­ leqerea oraşului Deva drept unul poem de o rară frumuseţe, care transmite prin emi­ surătoare, neTeslituirea corec­ la discuţiile Intre cumpărătoa­ dacă luăm vlnzărlle pe zl, pu­
mai multe forme de manifes­ doş se situează pe o poziţie Qozdă a adunării qenerale pen­ ţătoare sensibile un fior autentic. tă a restului de bani cuveniţi tem vedea că „ciupeala" nu
tare. fermă, sustlnlnd ca „din dările tru constituirea „Societăţii AL. COVACI ele. re şl vînzător. La fala locului este de neluat în seamă. Pen­
s-a stabili-t că varza tn cauză
tării să se voteze o anumită pentru fond de teatru român
M obilizatoarelor opţiuni ale In ţoale cazurile clnd sînt cintărea 1.200 kq. costînd 1,25 tru faptele lor necinstite, aceşti
lu i I. Lapedatu. N. Butariu. sumă şl pentru cultivarea na­ In Ardeal“ : lei, vînzălorul Griqore Dincă lucrători au lost sancţionai! cu
ţiunii române". Deşi lupta de­
G. Craciunescu si M. Străjanu. putaţilor români a fost cate­ „Comisia a crezul de bine a „ciupiJid" 1,25 lei (încă o dată amenzi care au depăşit 1 500
inserate In Familia (1869). 11 se gorică şi dîrză. (ar cauza nobi- vă recomanda oraşul Deva de costul.) Pus tn fata faptului, lei. fiind avertizat! că In v ii­
alătură cea a poetului M. E- loc al adunării generale, pen­ acest vînzător Incorect a pus tor. pentru astfel de fapte, vor
minescu, care. prlnlr-un fericit iâ şî dreaptă, datorită condi­ tru că consîderlnd comunicatlu- placa » „Am qreşit Tecunosc. fi adust în faţa Instanţelor îu-
concurs de îm prejurări, pu­ ţiilo r politice ale perioadei îs* nea căilor ferate şl publice, dar vă roq să mă Iertaţi**. decăloreştl.
blica în nr. 3 al aceleiaşi re­ lorice respective, ea n-a fost consîderlnd oraşele de prin Cu cltva timp In urmă. fn Faptele relatate, Insă, evi­
viste. din Ianuarie 1870. artlco- încununată de succes. Inter­ prejur. care In mare parte sînt unităţile comerciale s-au pus denţiază şl un alt aspect, dacă
lu t „Repertoriul nostru teatral“. venţiile şl pledoariile lor însă locuite de români. conslde- In vinzare unele produse ali­ cumpărătorii — acela care, de
semnificaţie,
au o profundă
Ocupîndu-se de repertoriul mal ales privite din perspec­ rtnd şi localităţile ce acolo 6-ar mentar© la preţ redus. La ma­ fapt. au fost înşelaţi — ar fi
teatrului altt de mult dorit, tiva celor 100 de ani ce s-au afla mal comod dedt in «sile gazinul „U niversal" din Ilia. luat o atitudine fermă, de ne-
Itnârul poet, cu înalta sa con­ scurs. Ele evidenţiază credinţa oraşe, dar mal ales consîderlnd borcanele cu acesle produse tolerare a unor asemenea fap­
ştiinţă artistică, cerea ca a­ ocestor spirite luminate şt te­ că acest oraş s-ar putea zice a n-au losl oferite cumpărători­ te, lucrătorul din comerţ ar fi
cesta să fie işstfel realizai Incit, merare In necesitatea în fiin ­ fi mal în centrul rom ânilor de- lor pînă ce nu s-a Lipit pe fost obllqat să respecte pretu­
prin conţinutul $i forma sa cît alte oraşe, nu poate s8 vă ele noul preţ, pentru a ii cu­ rile şl gramajele stabilite. Dar
„nu numai să placă, cl să şt ţării institu|illor de cullurfl ro­ recomande un alt loc mal po­ noscut. Dar unii lucrători cer­ el ,.nu fa In seamă' 5 9au 15
mânească. cu ajutorul cărora
adu­
triv it (optstu) pentru o
loloseaseă", să aibă un profil se putea asiqura educarea con- taţi cu cinstea au căutat să bani. Vînzătorul însă îl so­
sănătos, educativ. A lături de Ştlln(ej naţionale, afirmarea şi nare la care se speră că vor profite de reducerile de pre­ coteşte. îl adună şM baqă în
problema repertoriului, atrage dezvoltarea naţiunii române. Şi grăbi a participa cit se poate turi în folosul lor. punîrul în buzunar pentru că „picătură
atenţia asupra q rl|l| pentru acţiunile lor merituoase vor de mul|l români Iubitori de vinzare sorlimenleOe respecti­ lingă picătură..." ştie el că se
formarea unul corp de actori continua. In luna februarie — arta ş| cultura naţională ro ­ ve la un loc cu celelalte, com- adună.
talen tu l şi însufleţii!, căci. 1870 — Intelectualii români din mână". binîndu-le cu multă ingeniozi­ Vina pentru asemenea defi­
„daca repertoriul e sufletul Aşadar. Deva a fost aleasă tate, fără să expună şl eti­ cient© o mai poartă, desigur,
Budapesta se aduna In cîteva
unui teatru, actorii sfnt corpul rfndurl la locuinţa Iul Mocioni ca qszdă tn vederea declanşă­ cheta cu noul preţ redus. Aşa şi conducerile organizaţiilor
Iul, sini materia in care se în­ rii unej acţiuni culturale de au procedai Emanoîl Steavn, comerciale. Acestea au dato­
truchipează repertoriul". pentru i lua o holărlre cu p ri­ interes naţional, acum 100 de din Buces. Mirón Neaq din ria să sancţioneze asemenea
vire la Instituirea unul orqa­ ani. Blăjeni. Anişca Pălrui din M i-
In Ideile sale cu privire la nism care să colecteze sumele hăilenl şi Martonaşi Ştefan elemente, mergind pînă la
problema repertoriului teatral ce se obţineau deja din serbări, Prof. DUMITRU SUSAN din Hărău, toţi gestionari ai desfacerea contractului de
•î a actorilor. Emlnescu se 1n- concerte, baluri. subscripţii, maqazinelor respective. muncă. Pentru că „vfnătorii
tîlneşte şl se completează cu pentru înfiinţarea teatrului ro ­ Fiind zl de tlrq, la magazi­ de bani m ărunt!" aruncă cu
opiniile Unărulul ardelean mân. La întrunirea din 13/25 Modernizarea continuă o staţiunilor de odihnă şi trata­ nul alimentar din Bălţa era noroi tn demnitatea lu crători­
I. Lapeditu, rare, în 1869, In februarie 1870. în prezenta tu­ ment, crearea unor bune condi ţii celor core vin să-şi petreacă mare aqlomeraţle. Cumpără­ lor din comerţ, tn strădaniile
„Reuniunile literare st cestl- turor deputaţilor români din „Tineretul român concediile in acesta staţiuni preocupă in permanenţă unităţile torii se Inqhesuiau să poată lor de a servi prompt şl co­
unea teatrală“ . „Publicaţiile li­ nudapesta. se hotărăşte a se care le deservesc. . cumpăra drojdie de bere (com­ rect cetăţeni!.
terare.şl cestiunea teatrală“ . Iar convoca o conferinţă îs care să Uz Geoogiu-Câi, vizitatorilor le stau la dispoziţie un nou primată) In urma controlului
In 1870 în „N l trebuiesc două hotel, o braserie şi o cofetărie, grupate intr-un modern complex s-a constatat că vînzătoarea SILVIU NEAG
participe tntreaqa „Inteligentă în literatură“
londurl pentru înflinlarea tea­ Eleonora Rovfnar a porţlonat inspector comercial de stat
trului naţional". Insista în mod română din Budapesta" pentra 01 COOpe,° 'iei de Foto : V. ONOIU
deosebit asupra caracterului a lua hotărîrl.
naţional al teatrului, demon- Conferinţa s-a ţinut la data Tradiţiile de luptă şl de I), Dorel Stănllă. muncitor
strînd că un teatru nu poale fixată, fiind prezenţi aproxi­ muncă ale tineretului ro­ ta cooperativa „M o lu l"
fi denumit naţional numat pen­ mân, atit de boqal oglindi­ (premiul II), Laurcn(lu Or-
tru faptul că e ridicat de na mativ 70 de Intelectuali, tn fata te in paginile literaturii iowskl, elev (premiul iii), E- ŞANTIERUL 8 I. C. i. M.
tiune. Ca să fie un adevărat cărors s-a prezentai un Istoric contemporane, au consliluil oill Heliu. elev (menţiune),
subiectul unul antrenant au evocat publicului bră- citoresc“ ) ; Jandormul io insoa*
teatru naţional el trebuie să asupra mişcării teatrale, urmat concurs „Cine ştie, cîştlqă", dean, prin răspunsurile lor CINEMA iâ („C u ltu ra l"); LONEA : Vtrl-
PAROŞSNI :
rliana
M in e ru l");
prezinte pe scena sa 1n primul de dezbateri Înflăcărate cere­ Iniţiat de către Comitetul bine documentate, momente M o ga iir.u l de pe strado mare BV. TIMIŞOARA
rînd „cugetarea şl moravurile au stabilit tn mod unanim şl orăşenesc al U.T.C. Brad tn impresionante din lupta u- („E n e rg ia "); PETRILA : Domni-
(„M u nciloro sc“ ) ;
ţoora doctor
naţiunii". categoric necesitatea înfiinţă­ colaborare cu biblioteca şl tecişlllor fn Ueqalltate. din DEVA : C ălă to rie In stil grec VULCAN : llu ill („M u n c ito re s c ");
casa de cultură. Temeinic participarea la grevele din (C inum ologrolul „ P o irio " ); Ar­ URICAN1 : Ferestrele tim pului
In arena vieţii politice, de- rii teatrului român. Cu acelaşi mando ţi Cotul o lb („A ria ” ) ; Sl-
pregătiţi, concurenţii C.heor- februarie 1933 McKLA : N oapte cu coaţâ („M u - („7 N o ie m b rie "); ORAŞTIE : U l­ Bd. RepublIeN, nr. 21, telefon 24852
pulaţi 1 români din parlamentul prlte) s-a format o comisie din ghe Sabău, elev (premiul icsul” ) ; -H U N E D O A R A : C atul tim a dragoste („P a lrio “ ) ; SA IrA-
luni
pino
jm
(„F la co ro “ ) ;
de la Budapesta desfăşoară, la cinci membri ce jsvea ca sarci­ sergentului G tiţo („C onstruc­ G EO AG IU -BAl : D ragostea este ANGAJEAZA
to ru l” » ; M o n jlrii („S iderurgic* in ie n iiA ; H AfEG : Cu d irija b ilu l
tu l') ; CALAN : M emonto ( „ t i Iu ­ spre Polul Nord („P o p u la r” ) ; — sudori autorizaţi;
nie” ) ; TEUUC : Tigrul („M in e ­ DRAD : Roju ţi auriu („S lea u o
rul") ; GHELAR : VerHicot, nu R oflo” ) ; GURABARZA : A dio Te­ — instalatori termo-sanitarişti;
c iis lâ mine („M in e ru l“ ) ; PETRO­ sos („M in e ru l“ ) ; IH A : Cele trei
ŞANI : Al 6'lca („7 N oiem brie“ ) ; — electricieni;
nop(l olo unei Iu b iri („L u m in a ");
Fugo b u ie itra ţu lu i („R e p u b lica “ ) ; BARBATENI : O peraţiunea Lady — dulgheri;
LUPENI: Totâ dn (om ilie („M u n ­ C boplin („A August“ ). — zidari;
— geamgii.
Se asigura cazare, masă.
Un nou succes hunedorean la campi­ George Slm onls; 13,00 M utică uşoa­
ră ; 13.15 A rii din opere; 13,30 Undo
K. 0. la preşedinte RADÍO veselă: 14,08 De prin io te odunate
— m utica pop u lară ; 14,30 M e lo d ii de
onatele republicane de navomodelism PROGRAMUL I : 5.05-6,00 M u ilcc D inu Şerkâneicu |l Tllel Popovlc!:
14.55 Ş llln ţa Io l i ; 15,00 P ublicitate
d im in e ţii; 6.05-9,30 M utică fl octuo radio; 15.20 Form aţia Roy C on n ilf;
Recent s-au tncheiat. pe la­ urma clştiqărll întrecerilor la Senzaţionali Se joacă ma­ Ultim ul upercut al reporte­ lila ţi: 7.00 R adiojurnal; 9.J0 Viaţa 15.30 Radio jc o a lă ; 16.00 R adiojurnal;
c ă rţilo r; 10.10 Curs de lim bo germ a­
16.20 Lucrări do comeră do Myrlam
cul Sulqhiol de lingă Mamaia, „veliero M internaţional“. rele meci contînd pentru un... rului : „V ă rog t Maşina mai n ă ; 10,30 Vreau io j ll u ; 11.US As­ M a rkă ; 16.50 Pe teme m edicole: Ministerul Industriei Chimice
întrecerile din cadrul campio­ ,jnachete Istorice“ jl vellere Interviu. In ring — reporte­ poale aştepta. De clnd... pecte de la Festivalul coral sonal 17.35 C ărţi de pretutindeni ; 18.30
natelor republicane de navo- „Junior“ . rul şl preşedintele Asociaţiei boxăm, rezolvam problema". ..C lprion Porumbescu” din Suceova; Curs do lim ba germ ană: 18.50 - 365
modelisin — clasele vellere, Succesul navomodeliştilor sportive Constniclorut Hune­ Din nou... parare ' „V-am 11.30 De loate pentru to ţi... lu r ljtll; de c in le ce ; 19,00 S o lljtl da murlcâ
11.45 Pe teme de prolectlo m uncii:
usooră : Glcă Petrescu. E dUh Pieha
leleqhidate. propulsate civile hunedoreni se adaugă bunelor doara. Vaslle Gheorglilii. Cil spus — nu polf V|-l las pe.. 12.00 Form oţll vooo!-lnsirumen«ole de jl O rnelo V a n o n l; 19.30 M orldlane ŞCOALA PROFESIO
şi m ililare, submarine şl mo­ performanţe reallzale de cei­ garda ridicată (avea stiloul arbitru, pardon, secretarul a- muzică uţooră : Sincron, Les S urii liric e i 19.50 Noapte bună, co pil. Po­
chete de vitrină (copil ale co­ lalţi modeldşl! din )udeţ In gata pregătit), reporterul a- soclaţlei". (Abandon. In re­ • I C ora l; 12,25 Ş llln ţa <a cll 12.30 vestea „Zm eul din W a w el*; 20,00
Lieduri de mare p o p u la rita te ; 20.15
In rlln ire cu m elodia populară )i In­
răbiilor Istorice). La starlul acest an. conflrmînd populari­ Iacă : „V ă rog să ne spuneţi priza Intfll terpretul p rele ro t; 13.00 R odio|urnol; Teatru document. Crimă fără pedeop*
onlrecerslOT s-au aliniat 180 tatea acestui sport şl întărind cile va cuvinte despre activi­ — Mulţnmesct 13.10 Avanprem ieră co tid ia n ă ; 13.22 să de Ionel H rlite a )l A driana O no­
de concurenţi din 17 asociaţii ideea că In curlnd se va pu­ tatea asociaţiei [“ Cu o direc­ Abandon — eschivă La M urlcâ ujoorA da H. M o lln con u ; im i ; 21,15 Plete Instrum entale; 21.30 NALĂ PENTRU
13.45 M e lo d ii populore: 14.00
Con­
sportive din taiă. precum şi tea vorbi do o adevărată tă de dreapta, preşedintele Ieşirea din ring. clnd preşe­ certul nr 1 în «ol minor pentru vioa ­ Pagini din opere ; 22,00 Trei
piese
de
pentru
orchestră
ctţiva sportivi din R.P. Unga­ şcoală hunedoreană de mode­ ripostează : „N-am timp". A r­ dintele se considera învingă** ră |l orchestră de M a r Bruch Solist N icolae Brlnduş; 22.15 M utică de
ră llsin. bitrul, secretarul asociaţiei, lor Ia puncte, spectatorii — Anhur Grumlaus i 14.40 Publlcltote jazi ; 22,45 De toate pentru to ţi... tu-
Se cuvine să adresăm felici­ tl numără pe reporter Jubl- antrenori şl sportivi al sec­ ro d io ; 14,50 M u ilcfl de e itrad A ; r ljt ll: 23.35 M utică de e stro d ă :
Judeţul Hunedoara a fost Hnd. (Ce ţi-e şl cu arbitrii ţiilor, între care şl unul de 15.00 Serial rodloloelc pentru tl nori I INDUSTRIA CHI­
reprezentat la această compe- tări acestor sportdvi oare cu ăşlla ?). Dar, nu I Reporterul hox ft... asaltează pe repor­ o ie u ltâ ta r); 15.30 Cînleco |t Jocuri 24,00 1,00 Festivalul „M u ilc o Iugo­
litîe de sportivii de la Jiul migală şl rBbdare au construit îşi revine ş] încearcă un nou ter : „Aşa ne... abandonează populare; 16.00 R ad lo |urn o l; 16,20 slavă la rodia — 1970*.
M uiicA uşoară: 16,30 C onsultaţie Ju­
Petroşani şi Voin|a Deva. Pro­ modele ce s-au Impus In com­ atac : „Totuşi, vă rog, e vor­ sl pe noi totdeauna clnd a­ rid ică ; 16,40 Selecţlunl din opornto
bele au început prin acorda­ petiţiile naţionale. rîdidnd ba de cinci m lnule". Garda vem probleme cu el". K.O. Teatrul p lu tito r do Korn; 17.05 Ante­
rea punctajului pentru corec­ presliqlul sportului hunedo­ na tin e re tu lu i; 17,30 Prelucrări de MICĂ TIMIŞOARA
rean. bine Închisă a preşedintelui •a preşedinte! O K . fo lclo r; 18.03 Ş tiin ţă , tehnică fante-
titudinea Si fineţea construc­ respinge : „Nu, nu pol nici ilo ; 18.30 Concertul nr. 5 în Lo mo-
ţiei modelelor. La această p ri­ LADISLAU BALO cum. Mă aşteaptă maşina". N. STANCIU jor pentm vioară ţi orchestră de
M orort. Solist Jascha H e lfe ti; 39.00
mă verificare, tlnărul Tudor instructor principal de G oreto radio; 19.30 Aţa cio t6 pe la Recrutează candidaţi - băieţi - pentru con­
Palade (Voinţa Deva) a obţi­ modelism noi — m utică populară; 20.05 Table­
nui cel mai bun punctaj Intre ta de seară de N lcalon Teodorescu: curs de admitere, sesiunea septembrie 1970, absol­
sportivii hunedoreni. L*a capă­ 20.10 M lcrorecltol Fva DemoncTyl«: venţi ai şcolilor generale in vîrstâ de pînă la 16
tul probei de navlqaţie. echi­ 20.20 Argherfona Pinto m ea; 20,25 ani îm pliniţi la 31 decembrie 1970, în următoarea
Zece m elodii preferate; 21.00 In o rln
pa de seniori Jiul Petroşani a Id e ilo r; 21.20 Cîntă Aurellon Andre- meserie :
ocupat locul trei pe ţară. La Campionatul naţional al juniorilor e icu ; 21,30 Moment poetic. Versuri
individual, maestnil sportului de R nhlndranolh Tagore; 21.35 So­ - OPERATOR LA CHIMIZAREA PRODUSELOR
lista serii : Borbra Strei $ io nd ; 72,20
Frledeiich Csazar (Jiul) a ctş- Sport: 22,30 Pentru magnetofonul DE RAFINĂRII (durata de şcolarizare de 3 ani) pen­
18.00 Deschiderea em isiunii;
liqat patru probe Ia teleghida­ Corvimil Hunedoara—Arieşul Turda 3-Í (1-1) d v .; 22.54 Concert de m utică u jo a ră ; 18.03 U n ite ria l fotron - enciclo­ tru uzinele „Azur" Timişoara şi „Solventul" Timi­
te şi locul’ tnttl la categoria F 0.03 5,00 Estrada nocturnă. pedia pentru c o p il; şoara.
(vînăloare de baloane), Iar Lu­ PROGRAMUL FI : 6.00 Program mu- 18,30 C abinetul economic TV;
dovic Strasz a ocupat primul 1 n I î In ir ea dintre echipele frontal dispozilivul tuiriean. Din minutul 53, oaspeţii ră- lic o l de d im in e a ţă ; 7 00 Rnd>o)urnal; 19.20 1 001 de seri - emisiune A dele necesare sint prevăzute în instrucţiunile
pentru cei m ici;
loc la autopropulsate, ambii Corv'inul Hunedoara şi Arieşul pe caîe-1 străpung In minutul mîn in 10 oameni. Zahan fi­ 7.15 Prngrom m uricol de dim in ea ţă; 19.20 Talejurnolul de seoră ; Ministerului învăţământului privind admiterea in in-
M ori Inter-
liind declaraţi campioni repu­ Turda contînd pentru etapa a 12, prin Giurqiu ■ 1-0. ind eliminat pentru in ju rii la 8.10 Tot în a in te; 8.25 Perlco; 9.00 20.00 Telecinem alcca : „R occo vâţâmînlul profesional.
Ionel
n re|l : d irijo ru l
)! Irofi* săi“ (partea I) -
blicani. It a. a seriei a Xll-a a campi­ După qol. oaspeţii îşi revin, adresa arbitrului, iar in minu­ C(1 Io Breoro — prelucrări corole; producţie o studiourilor Ita­ înscrieri se fac zilnic, pinâ la 24 septembrie
Echipa de juniori Voinţa onatului naţional al juniorilor, atacă pe aripi, poartă acţiuni tul 57. Keres, venit din urmă 0.15 Orchestra de m urlcă populoră a liene ;
R adinlelevirlunil.
d irijo ri
George
Deva, alcătuită din sportivii desfăşurată pc stadionul Cor- în viteză şi In minutul 19 e- ca un botid înscrie ultim ul qol Voncu si Rodu Volnescu: 0.45 Frag­ 21,25 Concert de muzică ujoară 1970, la sediul şcolii, Splaiul Peneş Curcanul, nr.
susfinut de otcheslro Cosei
Ladislau Varga Ana Kasler. vinul, a furnizat o partidă di­ qalează prin Crăciun. al partidei în favoarea qazde- mente cl J a ooern cam-că ..RărMerul de discuri „ile c tre c o rd ” ; 5 şi al întreprinderilor menţionate, iar concursul de
namică. marcată dc o luptă în- din Sevîllo” de P olslnlle; 11.00 Pe-tm
Adrian Ţăruş. Valentin Ţăruş In repriza secundă, hunedo- lor. Şi... 3-1, scor cu care în- 21,45 G alo m arilor interp re ţi ro­ admitere va avea loc in perioada 25-30 septembrie
Tudor Palade Şi Alexandru siillelilă pentru victorie şi in- renii schimbă din nou fata ja­ nir.ior de plai - kolodo ji locuri mâni : soprano Em ilia Pe- 1970 din următoarele materii : limba română (scris
11,70 A r-'llm p u rlliţ sl mu­
nnpdlore;
trescu ;
Gu’a» i, a cucerii tocul do* pe rhcialâ cu reuşita meritată a cului, se aruncă tn atac cu lîlnirea se încheie. tica uşoară; 11,50 Duete d '" noere*o 22.1.3 Telejurnalul de noapte;
ţară. L.n probele individuale. qa/.dolor. Corect arbitrajul lui llie ..C ulegătm ii H« sîels" d*» Fla^în Ca- 22,35 Radm ilo M ikic — film mu­ şî oral), matematică (scris şi oral). Informaţii la se­
Adrian Ţăruş, Ana Kasler şi Localnicii, antrenaţi de Du­ curaj semănînd panică In ca­ Şlclăniţă Hunedoara. m ije l; 12.C3 Avanprem ieră co tidia n ă: zical ; cretariatul şcolii, telefon 12574.
Valeelin Ţăruş au fosl decla­ mitru Pălraşcu. renurţînd Io reu) advers şl, in minutul 50. 12.15 Concertul nr. 1 în la minor 23.00 Închiderea em isiunii.
de
pontru plan |l orchestră op. 15
raţi , campioni republicani, tn perioada de tatonare, atacă DeJIu rlddcă scorul la 2-1. V. IO AN Mao Dowal. A laora simfonic da