Page 8 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4868 • MIERCURI 2 SEPTEMBRIE 1970
%
« M B B I V B l
25 DE AM DE LA PRO
CLAMAREA R. D. VIETNAM
Adunarea festivă din Capitală r
Intervenţte romaneasca încheierea Confe j
Sub auspiciile Consiliului Rădoi, secretar a) Comitetului
National al Frontului Unităţii municipal Bucureşti al P.C.R.. rinţei bianuale a
Socialiste, ComiletulL-i muni activişti de partid şi de stat şi în Consiliul U.N.C.T.A.D. ATLAS
cipal Bucureşti al P.CR. şi Co- ai orqanizaţiilor obşteşti, nu
m ilcluluj de solidaritate cu meroşi oameni ai muncii. miniştrilor aface
lupta poporului vietnamez, la Au luat parte Nquyen Danq GENEVA 1 (Aqerpres). — In tre ţările dezvoltate şi cele a
Teatrul U.G.S.R. din Capitală a Hanh, ambasadorul R.D. Viet cadrul Consiliului UNCTAD flate In curs de dezvoltare nu
se poate realiza decît printr-o rilor externe din
avut loc, marţi după-amiază. nam în România Nquyen Duc şi-a început lucrările comite NOI ZĂCĂMINTE DE
adunarea festivă consacrată Van, ambasadorul Republicii tul care, la cererea ţărilor in micşorare a diferenţelor teh
celei dc-a 25-a aniversări a Vietnamului de Sud la Bucu curs de dezvoltare, examinea nologice dintre cele două gru ţările Consiliului PETROL IN
¿¡lej nationa'e a Republicii De reşti, şi membri ai celor două ză punclu) privind ..transferul pe dc ţări.
mocrate Vietnam. ambasade. de tehnici, inclusiv know-how In încheiere, delegatul român CIUKOTKA
Au participat tovarăşii Paul şi brevele". a amintit că pe ordinea de zi nordic
Nicu'escu-Mizil, membru al După Intonarea im nurilor de Luînd quyînlul la acest punct, provizorie a celei de-a 25-a se In Ciukotka (U.R.S.S.)
Comitetului Executiv al Prezi slat al R.D. Vietnam şi Republi delegatul român Ton Pah, a OSLO 1 (Agerpres). — In au fost descoperite noi
diului Permanent, secretar al cii Socialisle România, aduna subliniat importanţa pe care siuni a Adunării Generale a capitala Norvegiei au luat sfir- zăcăminte de petrol şi
C.C. al P.C.R., Ion Turcu. vice rea a fost deschisă de Ion Cos- România o acordă transferului O.N.U. a fost înscris, la propu şit marţi lucrările de două zile gaze. Zăcămintele se in*
preşedinte al Consiliului Na- ma prim-vicepreşedinle al Co de tehnici pentru stimularea nerea României, punctul in titu ale Conferinţei bianuale a m i tind sub tundră la adin-
lional al FrontulLj Unităţii mitetului Executiv al Consiliu lat : ..Rolul ştiinţei şi tehnolo niştrilor afacerilor externe ai cimi variind intre 1 000 şi
Socialiste, Vasile Gliqa. lui popular municipal Bucureşti, creşterii economice în ţările in ţărilor membre ale Consiliului t 500 metri pe distanţe de
adjunct al m inistrului afaceri Despre semnificaţia acestei curs de dezvoltare. Dezvoltarea giei moderne In dezvoltarea nordic. Din acest organism, în zeci de kilometri in depre
lor externe. Alecu 'Coslica. aniversări a vorbii preşedinte comunităţii internaţionale, a a naţiunilor şi necesitatea întări fiinţat în anul 1952 pentru a siunea Anadir. Prima
vicepreşedinte al J.R.R.C.S.. Ion le Comitetului naţional de so R.D.G. — La şantierele navale de la Stralsund se fabrică rătat în continuare delegatul rii cooperării economice şi teh- permite consultări între gu sondă forată in această
Preoteasa, secrelar al Uniunii lidaritate cu lupia poporului nave de pescuit in special de tip „Atlantik". Dotarea cu aparate român, se poate realiza printr-o nico-ştiintifice între state", ce vernele ţărilor nordice asupra zonă are un debit de
generale a Sindicatelor din tehnice moderne permite ridicarea din apă a navelor în timpul unor probleme de interes co
vietnamez, Tudor Ioricscu. repartiţie mai largă a rezulta ea co va permite o abordare mun, fac parte Danemarca, 200 000 de metri cubi de
Republica Socialistă România. operaţiilor de încercare, chiar a celor cu un deplasament de Suedia, Finlanda, Islanda şl gaze.
Mircea Anqelescu. secretar al A luat apoi cuvîntul amba 2 200 de tone în numai 30 de minute. telor. ştiin ţe i. şj tehnicii. Redu mai largă şi de ansamblu a Norvegia.
C.C, al U.T.C. Cela Boqa Ioa sadorul Nguyen Danq Hanh. In foto : Aspect al şantierelor navele Stralsund Volkswerft. cerea decalajului economic din- acestei probleme. • UN MILIARD DE
na, vicepreşedinta a Consiliu In încheierea adunării a iost In cadrul unei conferinţe de
lui Naţional al Femeilor. Marin prezentat un proqram artistic. presă, m iniştrii de externe
scandinavi au declarat că ţă PERECHI DE
Festivităţile de la Hanoi comunicat difuzat la Haga a La Addis Abeba s rile lor sprijină propunerea or în c ă l ţ ă m in t e
HAGA 1 (Aqerpres). — Un
ganizării unei conferinţe asu
HANOI l. — Coresponden forţele a milioane de oameni nunţă că vizita oficială pe ca pra securităţii europene şi in Combinatul de încălţă
tenţionează să menţină
un
tul Aqerpres. Corneliu Vlad, ai muncii, obtinînd realizări re preşedintele Indoneziei, BELGRAD 1 — Corespon- contact strins pentru a contri minte „Svit" din Gottwal*
transmite : In sala Ba Dinh din cu care poporul vietnamez se Conferinţa la nivel mall a • dentul Aqerpres, G, Ionescu, bui la pregătirea ei. Ei au a dov (R.S. Cehoslovacă) a
Hanoi a avut loc o adunare poale mîndri. Suharto urma să o Iacă în \ transm ite: Secretarul qene- preciat, de asemenea, că re realizat în ultimii 25 de
solemnă consacrată îm plinirii Oprindu-se în conlinuarc a Olanda cu începere de marţi a j ral al O.N.U., U Thant, a de- centul tratai de renunţare la ani un miliard de perechi
a 25 de ani de la fondarea Re supra siluaţiei internaţionale, fost amînalâ cu încă 24 de ore statelor membre ale O.D.A. î clacat ziariştilor pe aeropor- folosirea forţei încheiat intre de încălţăminte.
publicii Democrate Vietnam. premierul Fam Van Donq a a „din motive de securitate", fi j tul din Belgrad, după înche- U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei
Cu acest prilej, a luat cuvîn- rătat că R. D. Vietnam esle : ierea vizitei sale în Iuqosla- reprezintă o contribuţie im Potrivit planului de dez
tuj premierul Fam Van Donq lerm holârîlă să se unească cu ind redusă la numai o zi. Co ADDIS ABEBA 1 (Aqerpres). Si Republica Sud-Africană unde I via, că, după părerea sa. portantă la reducerea încordă voltare a combinatului,
care a evocat evenimentele dc popoarele cambodgian şi lao municatul precizează că preşe- In capitala Etiopiei s-au des regimurile rasiste minoritare j reacţia părţilor implicate în rii în Europa. următorul „miliard" va fi
acum un sfert de veac şi a tre ţian in lupta contra aqresori- chis marţi lucrările celei de-a promovează o politică de opri ! conflictul din Orientul Apro M in iştrii de externe -al ţări produs de combinat in
cut in revistă lupta poporului lor americani. Poporul vietna 7-a conferinţe la nivel îna’t a mare a populaţiei africane ca , piat fată de planul Rogcrs lor nordice au declarat totoda numai 15 ani.
vietnamez pentru independen mez — a spus el în conlinua statelor membre ale Organiza re reprezintă majorilatca locui j a fost pozitivă. Secretarul tă că vor susţine eforturile Faţă de 37-40 de mi
tă şi libertate. V orbitorul a rc — îndeplinind testamentul ţiei Unităţii Africane. La con torilor acestor ţări, Parlicipan- j general al O.N.U. a subliniat O.N.U. pcnlru realizarea „unei lioane de perechi de în
subliniat că noul reqim este sacru al preşedintelui Ho Şi ferinţă participă M şeij dc sta tii la sesiune vor lua în dezba ; că situaţia internaţională pre- păci juste şi durabile în Orien călţăminte pe an, cit rea
rezultatul acţiunii a două for Min a depus în mod constant Preşedintele Indo te trei vicepreşedinţi. Irei tere problema ajutorului acor i zintă „m ulte semne încuraja tul Apropiat". Referindu-se la liza întreprinderea înain
ţe ale epocii noastre — inde luate eforturile pentru a con prim -m inişlri şi numeroşi m i dat celor două regimuri rasiste i loare". De exemplu — a ară- poziţia ţărilor scandinave faţă te de război, in prezent ea
pendenţa naţională şi socialis tribui ia întărirea solidarităţii neziei şi-a redus niştri, rcprezentind 40 din cele de unele ţări occidentale, mem i tal el — siluatia în Europa de situaţia din Asia de suri- produce anual 50 de mi
mul — tradiţiile poporului Si prieteniei între ţările socia 41 de tari membre ale organi bre ale N.A.T O.. şi eventuali : esle acum mai clară decît est, ei au subliniat că numai lioane de perechi.
vietnamez îmbinîndu-se cu r liste frăţeşti pentru consolida durata vizitei zaţiei. tatea suspendării cmbarqoului i era cu un an în Lrmâ. S-a o soluţie politică „care să asi \
deoloqia marxisl-leninislă. A- rea şj dezvoltarea forţelor fie Cu puţin limp înaintea deschi asupra livră rilo r dc arme b ri ! făcut un pas spre înţelegere gure dreplul popoarelor ¡ndo- MODIFICĂRI LA
bordtnd problemele construirii cărei ţări şi a sistemului so derii sesiunii. în capitala Etiopiei tanice călre Republica Sud-Airi- . mutuală şj spre destindere, chineze să-si hotărască sinqure \
socialismului. preşedintele cialist în ansamblu. pentru în Olanda s-a anunţat că între Nigeria pe cană. j In acest sens, privind lucru- viitorul lor" poate să ducă la ' MODULUL DE SERVICIU
Consiliului de M iniştri al R.D. restaurarea şi întărirea unită du o parte. Zambia Tanzania. Luînd cuvîntul la deschide j rile în perspectivă, sint opti- o pace trainică. Ei au arătat, (
Vietnam a spus că puterea ţii mişcării comuniste şi mun Coasta de Fildeş şi Gabon, pe rea lucrărilor conferinţei, i U ; misl — a spus secretarul de asemenea, că se pronunţă „APOLLO"
citoreşti internaţionalp, pe baza in favoarea interzicerii vînză-
democral-populară. sub condu de alta. a intervenit un acord Thant, secrelar qcncral al O r
marxism-lenjnismului şj inter j general al O N U. rilo r de arme către regimul ra Administraţia N.A.S.A.
cerea partidului, a mobilizat naţionalismului proletar. flinlcle Republicii Indonezia va de reluare a relaţiilor diploma ganizaţiei N aţiunilor Unite, a sist din Republica Sud-Africană. a anunţat că in urma stu
sosi la Haga in dimineaţa zilei tice. întrerupte în urma recu subliniat că „situaţia qravâ din dierii cauzelor care au
noaşterii de către cele patru Africa australă preocupă intens
de joi. urmînd să n'cce vineri state a independent'*!’ fostei re nu numai popoarelq indepen dus la eşuarea misiunii
„Apollo-13",
va efectua
Congresul Ampere la Bonn într-o vizitii oficială. giuni secesioniste Biafra. E li dente din Africa, care o consi In legătură cu răpirile din Uruguay j modificări importante ale
ultim elor disensiuni
deră pp drept cuvînt ca o a-
minarea
După cum s-a mai anunţai,
un qrup dc locuitori aî insulei dinlre Nîqcria federală si une menintare a securităţii şi in modulului de serviciu pen
le state africane întăreşte si dependentei lor naţionale, ci Guvernul a acuzat oficial nouă tru a-i mări posibilităţile
Ambon, din Arhipclaquţ Molu- pe loti membrii Organizaţiei j de recuperare în coz de
şi stima ce o poartă altor po mai mu’ t părerea unor obser pericol. Astfel, va fi insta
poare. celor de sud. care trăiesc In vatori că această sesiune a O r N aţiunilor Unite. U Thant a membri ai unei organizaţii ilegale \
(U rm ate din p a g . 1) După încheierea şedinţei exil în Olanda, au atacai luni ganizaţiei L'nilotii Africane ar abordat problemele Namibiei. lată o baterie suplimen
inaugurale, preşedintele Con dimineaţa reşedinţa ambasado urma să se desfăşoare sub sem Rhodesiei. apartheidului şi ale tară care va asigura ne
in
cesităţile de curent
siliului de Slat. Nicolae rului Indoneziei la Haga. Pă- nul colaborării şi întcleqcrii coloniilor portugheze El a ară- MONTEVIDEO 1 (Agerpres). rează însă asasinarea consilie
V orbitorii au exprimat dintre statele membre. Se lat că Organizaţia N aţiunilor cazul unei intreruperî a
Ccauşescu, preşedintele Con — Guvernul uruguayan a acu rului american M ilrione.
preşedintelui Consiliului de siliului de M iniştri, Ion trunzînd în interiorul clădirii relevă. în această ordine de Unite nu va înceta să îndemne zat oficial nouă membri ai u După cum anunţă agenţiile sursei principale. Modulul
Slat. Nicolae Ccauşescu, Gheorqhe Maftrer şi ceila |i Si deţinînd ca ostatici cîţiva idei. că pentru prima dată din statele membre să acorde ajutor nei organizaţii ilegale, aflaţi dc presă politia uruguayană va dispune, de aseme
recunoştinţă mulţumiri conducători de stat prezenţi membri ai personalului diplo 1964. cînd a fost creată O.U.A., inova1, si material popoarelor a sub stare de arest, de răpirea continuă cercetările sale pen nea, de o rezervă supli
pentru prezenţa sa la lucră ta deschiderea lucrărilor statele participante la o aseme fricane aflate suh dominaţie co consulului brazilian Dias Go- tru descoperirea locului unde mentară de 9 litri de apă
rile Congresului, fapt care matic şi dc serviciu al amba nea reuniune nu vor avea de lonială. pentru ca acestea să-Si /iiide şi a consilierilor ameri sint ascunşj Dias Gomide şi potabilă şi de un al treilea
demonstrează interesul deo Congresului au vizitat expo sadei precum şi !>e membrii fa rezolvat nici un diferend major redobîndcască „drepturile lor cani Daniel M ilrione si Claude Claude Fly. In timpul unei rezervor de oxigen. Pină
sebit manileslat dc statul ziţia de aparatură şliin ţifiră miliei ambasadorului. Incition- între ele. Principalele probleme inalienabile". Flv. După cum se afirm ă, la descinderi într-unul din cartie in prezent, modulul t|e
român faţă de progresul şti de aplicaţii nucleare, orga II) a fost soluţionat în aceeaşi dc pe agendă sini lupta de e li Montevideo, în următoarele zi rele capitalei, s-a produs un serviciu „Apollo" era e
inţei si cooperarea interna nizată în foaierul sălii Pala berare a populaţiei din terito Şeful stalului zambian. Kcn- le urmează să înceapă procesul schimb de focuri Intre o pa chipat numai cu două a
tului cu ocazia deschiderii
ţională. Ei au relevat celui de-al XVJ-Ica Conqres zi în urma unui acord inter riile aliate încă sub dominaţie Yieth Kaunda, a fost ales pre trulă şi un grup de membri ai semenea rezervoare. După
înaltul sens uman al chemă Amperc. Sint expuse diferi- venit între primul ministru o străină : coloniile portughez® şedinte al celei de-a şaptea intentat. celor nouă acuzaţi. organizaţiei ilegale care şi-a a cum se ştie, aceste rezer
rii adresate de preşedintele landez. Piei de Jonq şi condu Anqo'a, Mozainbic. Guineea — conferinţe la nivel înalt a Printre capetele de acuzare re sumat responsabilitatea răpiri voare au făcut explozie in
Nicolae Ccauşescu. in cuvîn- le aparate originale produse cătorii grupului. Bissau, precum si din Rhodesia O.U.A. ţinute împotriva lor nu figu lor. cursul zborului navei
tarea sa de salut, de a pune în laboratoarele şi ateliere „Apollo-13".
ştiinţa şi mijloacele pe ca le InshtutuUh de fizică ato
re le creează In slujba pro mică din ţara noastră si ale SE ÎNMULŢESC
gresului §i păcii, a apropierii firmelor dc specialitate Bru- Luni scara şl-a încheiat lu pul şederii sale la Roma, în
<i cooperării intre naţiuni. ker (R.F. a Germaniei), Preşedintele R. S F. Iugo crările Comisia lordanlano- şedintele Vecel Executive Fe ACCIDENTELE PE
Totodată, au fost aduse mul Thomson — Houst.on (Fran slavia, Tosip Broz Tito, a prl- trevederi cu premierul Emi derale a R.S F. Iugoslavia, va
ţum iri guvernului român ţa) Varian (S.U.A.). Tesla mlt la Brloni pe preşedintele palestlniană care a examinat lio Colombo şi cu preşedin face o vizită oficială de cinci ţ ŞOSELELE FRANŢEI
pentru ajutorul material şi (Cehoslovacia) Jeol (Japo guvernului aîqan, Noor Ah situaţia din ţară în urma In tele Senatului italian Am into zile. Premierul lurc este înso
cidentelor înregistrate dumi
moral acordat organizării nia). med Ettcmadî. Cu acest pri nică la Amman. La reuniune re Fanfani. ţit. de m inistrul de externe Franţa o cunoscut o
Congresului, pentru larga sa Preşedintele Consiliului de. lej s-a procedat la un schimb au participat, din partea qu- 0 + 0 Caqlayanqil şi de al(i mem nouă perioadă de creşte
ospi t a li t ale Slat şi celelalte personalităţi de păreri cu privire la rela vernului, primul m inistru A b In comunicatul comun iu* bri ai guvernului turc. re a numărului accidente
Oamenii de slîintă care au oficiale au felicitai pe repre ţiile bilaterale şi problemele del Moneim Rifai precum şi goslavo-atgan, dat publicită lor de circulaţie. Un bi
luat cuvîntul au subliniat a- zentanţii firm elor realizatoa internaţionale actuale o a- alţi membri ai cabinetului ţii la încheierea vizitei In Iu 0 + 0 lanţ, comunicat de Minis
porlul şco'ii de fizică din re pentru înaltul nivel ştiin tentie particulară acordin- iordanian. Delegaţia palesti goslavia a prim ului ministru terul de Interne, arată că
România la dezvoltarea şti ţific şi tehnic al aparaturii du-se apropiatei conferinţe a niană a fost formală din M arţi, preşedintele Consiliu
inţei in general, a cercetă prezentate. şefilor de state şi de guver Yasser Araiat, preşedintele al Afganistanului, Nur A h lui Prezidenţial al R P. Un la sfîrşitul săptâmînii tre
mad Etemadi, se arată că în
rilor din domeniul rezonan Lucrările Congresului se ne din ţările neangajate care Comitetului Central al Rezis gare, Pal Losonczi. s-a «îna cute şi-ou pierdut viaţa
ţelor magnetice şi fenome desfăşoară în continuare in va avea loc la Lusaka tentei Palestiniene, şi toti cursul convorbirilor cu Mftîa poiat Ia Budapesta după' vizl- pe şoselele Franţei 300 de
nelor asociate, contribuţia ei Irei sesiunj paralele. în ca conducătorii organizaţiilor de protestanţi şi Catolici. Intr-un Rlblclcl, preşedintele Vece| E- tefe oficiale de prietenie fă persoane, iar alte 1 3U au
in cadrul diverselor inslilu- drul cărora se vor prezenta 0 + 0 guerilă din Amman. comunicat se arată că o pa xetuMve Federale, au fost e- cute fn Sudan, Tanzania şi fost rănite.
11i ştiinţifice internaţionale 23 de conferinţe care sinte Uniloti ale Guvernului Pro trulă a armatei a descoperit xamlnate rezultatele obţinute R.A.U.
de specialitate. V orbitorii tizează principalele proble vizoriu al Republicii Vietna La sfîrşitul lucrărilor n-a luni după-amiază la Belfast pînă în prezent în colabora intr-un comunicat comun CERERE PENTRU
şl-au exprimai convingerea me ale rezonanţei maqnotice mului de Sud au declanşat fost dat publicităţii vreun un mic arsenal format din rea bilaterală şi posibilităţile publicat la Încheierea vizitei
că această reuniune de pres şi fenomenelor asociate, pre noi acţiuni puternice împo comunicat. Agenţia France 500 de bombe incendiare. de dezvoltare a acesteia. Cei la Cairo, preşedintele Pal INSTALAREA UNUI NOU
tigiu va constitui o verigă cum şi un număr de 250 co triva poziţiilor fortificate a- Presse relatează însă că cele 0 + 0 doi premieri au reafirmai a Losonczi şi preşedintele
în lanţul prieteniei între ţări. municări originale, care vor mericano-saiqoneze. In cursul două părţi au subliniat nece deziunea guvernelor lor la R.A.U., Gamal Abdel Nasser, CABLU TRANSOCEANIC
un nou prilej de slringcre a oglindi cele mai noi rezul- luptelor angajate în regiunea sităţile dc a soluţiona pro Secretarul general aL Orga? cauza păcii în lume şi la pro şi-au exprimat dorinţa de a
legăturilor dinlre oamenii de laie obţinute de oameni de I.onq Khanh, situată la 70 de blemele care au dus la iz.buc- nlzaţlel N aţiunilor Unite, U movarea cooperării Interna dezvolta şi de a adinei cola Societatea „American
ştiinţă, de adîncire a coope Ştiinţă din diverse lahora- kilom etri nord-est de Saiqon, nirea incidentelor din ultim e Thant, a avut luni seara o în tionale pe baza respectării borarea multilaterală dinlre Telephone and Telegraph
rării şUinţilice internaţiona toare de fizică, chimie, biolo forţele patriotice au provocat le zile şi de a lua măsurile trevedere cu m inistrul italian principiilor independentei, e cele două ţări. Părţile decla Co" a cerut Comisiei fe
le. gie sau lehnică dîn ţări ale Importante pierderi inamicu cele mai eficace penlru evi ai afacerilor externe, Aldo galităţii, neamestecului in ră că restabilirea păcii in O- derale pentru comunicaţii
unor
eventuale
nof
tarea
Jn numele Consiliului Europei. Am criciî Asiei si lui în oameni şt materiale de Moro. După cum se arată în- treburile interne şi dreptului ricntul Apropiat este posibilă să-i aprobe instalarea unui
popular al municipiului Bu A fricii. Prinlre prob’cmele luptă. Au fost semnalate lup ciocniri. tr-un comunicai oficial, în popoarelor la autodetermina pe baza îndeplinirii necondi nou cablu submarin între
cureşti, Ion Cosma. prim- care vor forma ohieclul dez te Şi in zona Kien Hoa, din 0 + 0 cursul întrevederii au fost a re şî la dezvoltare internă de ţionate a rezoluţiei Consiliu America şi Europa. Cablul,
viceprcşedinte al consiliului, baterilor se numără: crista Delta fluviului Mekonq, unde bordate probleme privind si sine stătătoare. lui de Securitate a O.N.U. care va costa 86 milioane
a adresat un călduros salut le iradiate, radica’ţ liheri. palriotiî au supus unui intens Politia din Irlanda de nord tuaţia internaţională in spe din noiembrie 1967. Cei doi de dolari, ar urma să asi
de bun venit participanţilor proprietăţile feroelcc! r ici lor, tir de artilerie şi mortiern continuă să efectueze cerce cial chestiuni referitoare la 0 + 0 preşedinţi au apreciat că re gure legătura telefonică
la cel de-al XVI-lca Congres rezonanţa de spin a electro poziţiile saiqoncze. tări pentru descoperirea de Asia de sud-est şi posibilita Primul ministru al Turciei, cunoaşterea realităţilor ac intre S.U.A., Franţa şi
Ampcre. arătind că alegerea nilor de conriucţie din meta Avioane americane de tipul arme în cartierele oraşului tea unej reglementări paşnice Suleyman Dcralrel. a sosit tuale din Europa constituie o R-F. a Germaniei. El va
In
de
Belfast, care a fost
Bucurcsliuluj ca loc de des le, maonetooplîca, rezonanţa „B-52" au efectuat misiuni cursul ultim elor luni teatrul In Orientul Apropiat. premisă necesară pentru a- avea o capacitate de
Secretarul general al O.N.U.
făşurare a acestei importan magnetică nucleară în chi de bombardament în provin unor violente ciocniri Intre a avut, de asemenea. în tim marţi la Belgrad unde, la in siqurarea securităţii europe 825 circuite.
ne.
vitaţia iul M ltla Riblcict, pre
cia septentrională Quanq Tri.
te reuniuni onorează pe toţi mie fizică mişcarea molecu Motivîndu-şi cererea,
cetăţenii oraşului. V orbito lară rezonanţa nucleară in societatea a subliniat câ
rul şi-a exprimat convmqe- structura materialelor şi alte intr-un singur an convor
vra că participanţii la con le birile telefonice pesfe o
gres vor folosi prezenţa lor M *rfi seara Consiliul OSLO 1 (Aqerpres). — tat că exploatarea acestor cean au crescut cu 43 fa
in România pentru a cu popular al municipiului Bu Noile explorări petrolifere zăcăminte va Începe în p ri sută.
noaşte frumuseţile ei. realiză cureşti şi Comitetul de or- din Marea Nordului au con mele luni ale anului viitor.
rile poporului român pe plan oanizare n celui de al l6-)ra firmat existenţa unor „gigan Două dintre cele mai recente CONGRESUL
material şi spiritual dragos Conqres Ampere au oferit tice rezerve de petrol", a foraje — a menţionat el —
tea Ini fierbinte de pace, in un rocleil în rinstea parti anunţat un reprezentant ai ar putea produce aproxima INTERNATIONAL DE
dependenţă. progres şi cola cipanţilor la această reuniu companiei ..Phillips Interna tiv 10 000 barili de petrol
borare intre naţiuni, precum ne ştiinţifică internaţională. tional Petroleum". El a ară- zilnic. ŞTIINŢE
FARMACEUTICE
Luni s-a deschis la Ge
Din presa străină neva cel de-al 30-lec
Congres internaţional de
ştiinţe farmaceutice, la
care participă 2 000 de
Senatul are in aceste zile specialişti din 45 de ţâri.
prilejul de a stabili o poli- „0 POLITICĂ RAŢIONALĂ Moi multe grupe de lucru
icu raţională pentru încheie vor studia şi vor face re
rea războiului din Vietnam. comandări in legătură cu
In forma actuală, amenda principalele probleme ale
urmează să se pronunţe, pro PENTRU ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI duselor farmaceutice. Pe
producţiei şj vînzârii pro
mentul asupra căruia Senatul
pus iniţial de senatorii ordinea de zi a dezbateri
McGovern şi Hatfield, cere de zece zile, o extindere su minarea războiului este in in condiţiile unei politici na lor se affâ, de asemenea
retragerea forţelor americane plimentară o perioadei fixa interesul Casei Albe, ca şi In ţionale ireversibile. Ierna pericolului pe care îl
tuturor argu
In spatele
piuă la 31 decembrie 1<)7). te 1...1 cel al întregii ţări. In orice mentelor pro şi contra amen reprezintă substanţele ha
lăsind deci o perioadă de Pînă in prezent, Adminis caz, adoptarea de călre Con damentului există, pe de altă lucinogene mai ales pen
Unii pentru lichidarea impli traţia s-a situat pe o poziţie gres a unui program de re parte, faptul vital că Senatul tru tineret.
cării. In caz de forţă mniniă, opusă oricărei acţiuni a Con tragere va obliga pe preşe încearcă să revină in do Parolei cu congresul de
preşedintele va pulea fi au gresului în acest domeniu dinte să dispună evacuarea ştiinţe farmaceutice îşi
torizat să extindă aceasta pe Fără îndoială, aceasta reflec la data cea mai apropiată po meniul elaborării politicii a desfăşoară lucrările şi A
rioadă cu 00 de zile, irr (lam tă preferinţa Casei Albe pen sibil. Totodată, o astfel de supra războiului şi păcii.
aceasta nu va intjădui to'.nri tru o libertate de acţiune de Administraţia ar face o gre dunarea generală a Fe
o retragere in siguranţă din plină. Dar. in problema viet legislaţie i-ar obliga pe con şeală tragică dacă ar adopta R.P. CHINEZĂ — In RP. Chineiâ s-a deschis universitatea Tsinghua, o nouă universitate deraţiei international?
Asia de sud-est. el va putea nameză o iniţiativă a Congre ducătorii noştri militari, ca poziţia arbitrariului. socialistă de ştiintă şi tehnică. farmaceutice (F.l.F.j.
cere Congresului, in termen sului menită să ducă la ter şi pe diplomaţi, să acţioneze (WASHINGTON POST) In foto : Studenţi la electronico în sala de studiu experimental.
- \
Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva, 44065
Redacţia şi admîniitratîa ziarului t Deva, ilr. Dr. Petru Groxa nr. 35. Telefoane: 12317 şî 11275