Page 80 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 80
I I . . I I I — ....I l— — — » - I — H i J l ■ ■ ■ « .» < » 7 1 — — B ^ g —
ORII ML SOCIALISMULUI Nr. 4086 £ MIERCURI 23 SEPTEMBRIE 1970
I ir ^ I U — ■ -—^JMg-zs- io^. .... -■*». .. -toMÎ.'.arwwT.i;.' ■ - «
¡/¡¿¡la preşedintelui Consiliu iui de Activitate diplomatică în
legătura cu situaţia din Iordania ATLAS
Stei, Hi ico beCeauşescu, NEW YORK 22 (Aqerpres).
Securitate", dar, a precizat el,
Evoluţia situaţiei din Ior luni cu secretarul general al convocarea acestui orqanism !
O.N.U., U Thant.
dania afectează ritm ul dezba Un purtător de cuvînt al răinîne la latitudinea quver-
cS România şi-a afirm ai cu tre popoarele román şi aus- dintele Conciliului de Stat al terilor din Adunarea Genera misiunii britanice la New nulul iordanian. A PATRA EDIŢIE A
strălucire vocaţia ei paşnică 1 r i ac. României semnează în Cartea lă a O.N.U. După cum trans York a anunţat că ministrul A lţi şefi de delegaţii au a- FESTIVALULUI
E S E Œ in bazinul dunărean. în Bal In încheierea vizitei, preşe de aur a municipalităţii. mit agenţiile de presă, la se de externe, sir Alee Douqlas- nunţal, dn asemenea, anii na INTERNATIONAL DE
cani. în Enroipa şi pc plan diul N aţiunilor Unite din New Honie, care urma să ia cuvin* rea prezentării discursurilor FOLCLOR
mondial general arc ample York se desfăşoară o intensă lui marţi in fata Adunării Ge proqramate în cadrul dezbate
re si înţelegere Internaţională, De-a. lungul străzilor activitate diplomatică, delega
a activat şi depune eforturi rezonanţe în conştiinţa po ţiile purtind convorbiri parti nerale, Şi-a amînat prezenta rilor de politică qenerală. La
In această direcţie, iar faptul porului austriac. culare, in cursul cărora este rea discursului cel puţin pînâ New York. s-a anunţat că se Timp de o sâptâmînfi,
joi. El a declarat că Douqlas-
examinată situaţia din O rien Home se va deplasa miercuri cretarul de stat al S.U.A., W il la Zietona Gora se va
liam Roqers. care trebuia să
Vienei tul Apropiat. Reprezentantul la Washington pentru a dis vorbească miercuri, şi-a con desfăşura ediţia a 4-a a
La primăria Vseoei permanent al Iordaniei. M u cuta cu secretarul de stat al tramandat. cu lotul participa feslivaluluî internaţional
de folclor cu participarea
Gazdele au rezervat dupâ-s- depărlate se descoperă p riv iri hammad El Farra, s-a intîînit S.U.A., W illjam Roqers, evo rea la dezbaterile qenerale o 12 ansambluri de cin
miaza pentru a prezenta în a lţi lor. rind pe rind. în acest nu luţia evenimentelor din lor- poziţia S.U.A. urmînd să fie
Proqranuil zilei a doua a raşului Viena un salul căldu lor oaspeţi romăni o parte din cleu isiorir al capitalei Aus dania şî situaţia qenerală din expusă ulterior de reprezen tece şi dansuri din Bul
vizitei preşedintelui Nicolae ros din partea locuitorilor o- valorile materiale şi arlisliru I Orientul Apropiat. Purtătorul tantul permanent la O.N.U., garia, Cehoslovacia, Fran
Ceauşescu şi a soliei sale, rasului Bucureşti, din partea ale metropolei dunărene. triei. Fosta reşpdintă impprială I de cuvînt a arătat, de aseme Charles Yosl. Wifham Roqers ţa, lugostovio, R.D. Ger
Elena Ceauşescu, a început mea. a soţ roi mele Şi a cola De la reşedinţa preşedintelui Hnfburct. undp în prima zi după nea, că deleqalia britanică se va participa doar, Insoţin- mano, Polonia, Ungario,
sosirea
sa la Viena pre
cu convorbirile oficiale dintre boratorilor mei. Ceauşescu, maşinile au parcurs şedintele Nicolae Ceauşescu consultă cu membrii Consiliu du-| pe preşedintele Nixon, la Spomo şi Uniuneo Sovie
preşedintele Consiliului de lui de Securitate şl cu alte tico. România este repre
Vizita noastră in Austria Si mai întii bulevardul Rinq-nluî. a făcui. o vizită pro sesiunea jubiliară consacrată
Stat al României si preşedin in frumosul dv. oraş — capi care a cuprins în arcuirea sa tocolară preşedintelui iedera], deleqatii prezente la O.NU. zentata de Ansamblul
tele federal al Austriei, con tala Austriei — are loc la in străvechiul oraş medieval, de In legătură cu „posibilitatea cellei de-a 25-a aniversări fi folcloric „Chindia" ol sin
vorbiri rodnice, desfăşurate vitaţia preşedintelui dv., dom venit centru istoric. Incinta o Franz J^naş. a găzduit. în u lti unei reuniuni a Consiliului de creării O.N.U., in octombrie dicatelor din Ploieşti.
mii ani zeci de conferinţe inter
Intr-o ambiantă cordială, prie nul Jonas. Intr-adevăr, în ul
tenească, a continuat cu de ■ timii ani in ţările noastre au riginară a Vienei se grupează naţionale pcnt.ru rp.alizarea că MOSCOVA
în jurul celebrelor ziduri plun-
iunul oferit de cancelarul fe avut loc viriile reciproce la seculare. înnegrite de vreme, ale rora a luat, de altfel, fiinţă în A FOST 1NFIINJATA
deral Bruno Kreiskv |n onoa diferite niveluri: primul minis Catedralei Si Ştefan unde sti 1068 un nou departament al La Moscova a avut loc Intra ACADEMIA ŞTIINŢIFICA
rea înalţilor oaspeţi români. tru al României a vizitat V ie lurile. de la romanic si gotic M inisterului Afacerilor Exter 1-4 şi 22 septembrie un fes Au fost reluate luptele dintre internaţio nala
ne. Este momentul sa subliniem
După-amiază. preşedintele na Şi Austria, cu aproape trei flamboaiant oină la cel a| Re aici ră Austria, ca şi tara noas tival internaţional al filmu PENTRU PROTEJAREA
Nicolae Ceauşescu şi soţia. ani in urmă. domnul primar naşterii. se armonizează într-o tră, îşi manifestă — si aceasta lui. dc propagandă a protec VIEŢII, MEDIULUI
Împreună cu celelalte persoa a vizitat România şi Bucu- sinteză arhitectonică de o se nu numai prin faptul că Viena CCS. din U.R.S.S. Filmele, armata iordaniană si coman- ÎNCONJURĂTOR $1
de
ţiei m uncii, organizat
ne oficiale române au focul reştiu]. Acum un an am avui veră frumuseţe, Coloanele avin- este sediv.l a două organisme 6IOPOLITICII
o vizită la primăr/a oraşului plăcerea să primim vizita pre tale despre care s-a spus pe O.N.U., „Agenţia Internationals pe această tema, prezentate f
Viena. edificiu construit în şedintelui federal domnul bună dreptate, că departe de a ppnlru Energia Atomică'’ şi de ţara noastră, s-au bucurat
veacul trecut şi care se nu Franz Jonas iar astăzi, ra re diviza spaţiul. îl lărgesc, dau „Organizaţia N aţiunilor Unite de un frumos succes. Astfel, dourile palestiniene Cu prilejul unui congres
mără printre monumentele is prezentant al poporului ro impresia unr*- stalactite de pia pentru dezvoltare industrială". pelicula „Păţaniile lui Guţă" internaţional, organizotla
torice importante ale metro mân, raspunzind invitaţiei tră suspendate. — dorinţa de a contribui la a fost distinsă cu medalia de Luxemburg, pe tema ma
polei austriece. preşedintelui dv,, eu vizitez Maşinile înaintează pe Rinq- stimularea activităţilor consa aur, iar „Somnul condamna A M M A N 22 (Agerpres), — danlul suprem al lorlelor pa ladiilor civilizaţiei, a fost
La sosire, şeful stalului ro tara dv. Toate acestea vor slrasse. Dincolo de Ring, în ax crate apropierii tnlre popoare, bil“ a obţinut medalia de Ultimele telegrame diiuza.te lestiniene, prin care acesta a înfiinţată Academia ştiin
mân a fost salutat dc nume besc de relaţiile bune care r u edificiul gotic al primărie» la schimbul de opinii privind bronz a festivalului. Filmul de agenţiile internaţionale de respins Încetarea focului şi a ţifică Intemoţionalâ pen
roşi vienezi, care, ailind de s-au stalornicit după cel de-at oraşului, se concurează vestitul instituirea unul climgt. de „Dialog în noapte“ a fost dis presă informează că, marţi anunţat că unităţile de co tru protejarea vieţii, me
prezenta oaspeţilor, au venit doilea război mondial intre Burqlheater. Pe zidul unej case încredere şi cooperare în tins cu premiul special al dimineaţa, în îm prejurim ile mando vor continua luptele. diului înconjurător şl
să-şi exprime direct sentimen ţările şi popoarele noastre. din fata Universităţii o pagină tre naţiuni. Ministerului industriei U- Ammanului au fost reluate Comunicatul fedainilor afirmă biopoliticii.
tele lor de stimă şi preţuire, Dar, aşa cum aii menţionai de marmură aminleşte că acolo şoare din U.R S.S., iar filmul luptele dintre armata iorda că. in cursul angajamentelor Agenţio France Pressa,
să aducă omagiul lor. Oaspo- in cuvîntul dv., domnule p ri a locuit şi creat un timp Beet In timp re maşinile continuă „A m executat ordinul“ cu niană şi comandourile pales de pînă acum dintre armata care difuzeoza ştirea,
11lor li se oferă buchete de mar, intre popoarele noastre hoven titanul al cărui jubileu să străbată arterele oraşului de premiul special al Ministeru tiniene şi că, în regiunea de iordaniană şi comandourile precizează câ noua insti
flori. Şeful statului român şi există vechi relaţii de priete bicentenar Vîpna îl sărbătoreş pe Dnnărp. mii şi mii de vje- lui Energeticii şt Electrifică nord a ţârii, la operaţiunile nalestinîene, s-au inreqîslrat tuţie mternoţionalo nu
soţia sa sînt conduşi de pri nie. Este cunoscut că o serie te anLl acesta. Parlamentul, nez.i II salută cu multă căldură rii al U.R.S.S. m ilitare participă unităli de circa 8 000 de morţi şi zeci mără în rindurile membri
marul Bruno Marele, persona de oameni de cultură. buni construit în stil clasic, clădirea pc preşedintele Nicolae HELSINKI tancuri. Angajamentele cele de mii de răniţi. lor săi fondatori 182 d®
litate de vază a Vienei, cu* patrioţi ai tării noastre au barocă a Bibliotecii naţionale Ceauşescu. văzînd In persona Continulndu-şi turneul in mai violente sînt semnalate Pe de altă parte, guverna sovanţl din 42 de ţări,
nosout ca prieten al României, învăţat, au trăit şi au lu,plat tn care printre cele 1200 000 litatea şefului statului român ţările scandinave, Teatrul la Irbid şi Ramtha, Corespon torul militar qeneral al Io r dintre care 26 sînt dis
în Salonul senatului. In cu- pentru interesele României, de volume se păstrează papiru un exponent, de prim rang al C. Nottara din Bucureşti a dentul agenţiei Reuter, citind daniei, mareşalul Habes Ma- tinşi cu premiul Nobel
vînlul de bun sosit pe care ale poporului lor. aici la Vie- suri cu textul TIîadei precum idealurilor de pace şi coopera prezentat luni pe scena Tea surse palestiniene, arată că jali, — informează postul de pentru pace.
J-a rostit el şi-a exprimat no. Mă refer la cărturari şi şi preţioase tipărituri evocîni) re între naţiuni spre care nă trului suedez din Helsinki aviaţia iordaniană a interve radio Amman — a ordonat
deosebita bucurie de a avea patrioţi ca Samuel Micu. tradiţia relaţiilor culturale ro- zuiesc popoarele continentului primul său spectacol cu pie nit, de asemenea, Împotriva marţi dimineaţa reinstituirea
ca oaspete pe conducătorul Chcorqhe Lazăr. Petru Maior, mâno-ausiriece din secole in- nostru şi din întreaga lume. ţele „Christofor Columb“ şi poziţiilor unităţilor de coman restricţiilor de circulaţie la MEDITERANA — O MARE
statului român şi a subliniat Gheorqhe Sinoai. Enăchiţă Vă- „ Escoriol" de Michel de Gli- do palestiniene. Amman. ca urmare a neres- MOARTA ?
importanţa vizitei în Austria cărescu şi alţii Nu pot să nu elderade. Din Ammán se anunţă că peotărif condiţiilor formulate
a conducerii de stat a Romă menţionez că la Viena a stu La Kunsthistorisches- La spectacol a participat lunî, la puţin timp după ce de autoritătî. Reslrictiile de
ni ei pentru dezvoltarea în diat marele nostru poet M i- un numeros public, în spe regele Hussei-n ordonase tru drculatie fuseseră ridicate o Cineostul italian Bruno
continuare a rela ţiilo r priete hai Eminescu. N-aş putea. în cial oameni de cultură şi ar pelor îordaniene încetarea fo dată cu ordinul de încetare Voiloti, devenit celebru
neşti dintre popoarele român calitate de preşedinte al miisetini tă, artişti şi studenţi de la cului, Biroul de inform aţii din a focului, pentru a permite prin documentarele sale
şi auslrtac. El a evocat pe României, să nu menţionez institutele de teatru din Hel Beirut al organizaţiei ,,A1 Fa restabilirea aprovizionării cu despre mările şi oceane
larq relaţiile de prietenie cu (aptul că la Viena s-a aflat, sinki, Turku şi Tampere. Tah" a dîluzat un comunicat lumină, apă şt gaze a oraşu le plonetei. o declorot că
veche tradiţie, dintre poporul în 1601, primul domnitor ro După ce traseul oraşului se rătîndu-si comorile", în care Spectacolul s-a bucurat de al luî Yasser Arafa-l, coman- lui. Mediterono este pînditâ
român si austriac şi a ex mân care a realizat unirea încheie, maşinile se îndreaptă pictorul F. Franken a zugră un frumos succes, asistenţa
principatelor române. Mă re vit şi chipul voievodului ro de pericolul de a deveni
primat In numele populaţiei spre clădirea Muzeului de is aplaudind la scenă deschisă o mare moortă şi că, mol
Vienei. al său personal şi al fer la Mihai Viteazul, care a toria artelor edificată în stilul mân Mih-ai Viteazul. pe artiştii români curind sau moi tirziu, li- ţ
inlreqiî municipalităţi, senti venit să discute despre nece Renaşterii italiene. Celebra qa- La plecare, tovarăşul Nicolae Principalele ziare centrale torolul şi insulele ei vor
mentele dc preţuire şi stimă sitatea luptei comune împo lene vieneză se mindreşle cu Ceauşescu § semnat in oarlea din Helsinki au publicat ştiri, fi ofectole de consecinţe
nutrite fată de România, de triva jugului otoman. După numeroase pînze ale unor dc onoare a muzeului, ex-ipri- materiale şi fotografii despre le mortale ale distrugerii
poporul român, fată de pre cum vedeţi. Intr-adevăr tra maeştri spanioli, olandezi, ita mindu-şi satisfacţia de a li activitatea Teatrului Nottara oricăror forme de viaţă.
şedintele Nicolae Ceauşescu. diţiile de prietenie dintre po lieni. flamanzi şi qermani. cunoscut acest tezaur de va şi au elogiat spectacolele pre
poarele noastre sînt destul de lori artistice. Luindu-şi rămas Aceasta deoorece curenţii
In încheierea cuvîntării sa vechi. i La intrarea in muzeu, pre bun de la directorul muzeului, zentate la Helsinki. core îi aerisesc odincurile
le, primarul Vienei a spus; In anii de după cel de-al şedintele Nicolae Ceauşescu preşedintele Ceauşescu a spus VIENA prin Canalul de Suez ş»
In vizita dumneavoastră, dom si soţia sa Elena Ceauşescu că apreciază faptul că se a prin Gibroltar nu sînt su
nule preşedinte vedem un doilea război mondial ele au sînt inlîm pinati de Herla cordă alentie exponatelor ce Ansam blu/ tineretului din ficienţi pentru o asigura
dimensiune,
căpătat o nouă
pas deosebit de important deoarece popoarele noastre Firnberq, ministrul ştiinţei şi evocă civilizaţia înflorită de-a Cluj a susţinut in Palatul reînnoirea vieţii apelor
pentru dezvoltarea în conti preocupîndu-se de dezvolta cercetării al Austriei, care îi lungul istoriei pe teritoriul Schonbrunn, din Viena, un Medîteroneh
nuare a rela ţiilo r de priete rea lor economico-socială. sînt invită pe oaspeţi să viziteze României. frumos spectacol de cînteca
nie dintre ţările şl popoarele animate de dorinţa de a trăi sălile unde. în mod special După vizita la Muzeul de şi dansuri româneşti care s-a \
noastre. pentru acest prilej, au fost a
în pace şi prietenie. Vizita duso exponatele cele mai pre istoria artelor. oaspeţii ro bucurat de un deosebit suc \ MINICOMPUTER
Aşa cum spuneam înainte pe care o facem acum în Aus ţioase loqale de istoria rela mâni se reîntorc la reşedinţa ces, fiind primit cu căldură i
între ţările şi popoarele noas tria. convorbirile oare au în ţiilor româno-ausli iece de-a de la Hotel Imperial, la in de public şt răsplătit cit »n-
tre nu există probleme pen ceput astăzi evidenţiază posi trarea căruia vienezii fac din delunoi aplauze. I Construirea mlnicreieru-
dinte. Problema care se pune bilităţi largi pentru dezvolta lungul veacurilor. Intre altele, nou o manifestaţie spontană A fost de faţă ambasadorul 1 ui electronic „JR-01 ” ofe
pentru noi este cum vom pu- rea acestor relaţii în folosul în aceste săli este prezentat de stimă şi preţuire preşedin Republicii Socialiste România ră posibilităţi nebânuite
lea să servim si mai mult si ambelor popoare, al cauzei un tablou intitulat ..Crcsus a- telui Nicolae Ceauşescu. la Viena, Dumitru Aninoiu. pentru elevi şi studenţi.
mai bine relaţiile dintre ţările păcii şi securităţii în Europa. Luni, acelaşi ansamblu a El a fost pus la punct de
noastre. Sînt convins că Bucurcstiut susţinut la Linz un spectacol dr. M, Chamecki, profe
Noi, austriecii sîntem par şi Viena. capitalele ţărilor Spectacolul de gală folcloric românesc. sor Io Universitoleo d»n
tizanii unei colaborări pentru noastre, vor avea un rol im Salzburgul va aăzdui, de a R.P. UNGARA — Vedere aeriana a Expoziţiei internaţionale Brosilio, după core a fost
că noi considerăm că fără un portant in dezvoltarea acestor Scara. oaspeţii români au tacol. preşedintele Consiliului semenea. spectacolele ansam de maşini şi produse agricole aflata la a 67-a ediţie naţiona- prezentat Io Paris de so-
echilibru nu sînt posibile in- relaţii de prietenie şi colabo luat parte la un spectacol de de Stal Nicolae Ceauşescu. blu lui de cintece şi dansuri lâ, organizată recent la Budapesta. cietoteo „Juguetes Racio
teleqerea şi cooperarea. A tit rare. gală la Opera de Stat din Împreună cu solia. Elena din România. nales" în colaborare cu
Austria, cît şi România doresc Doresc să urez populaţiei Viena. unde a fost prezentat Ceauşescu, şi celelalte oficia „Bull General Electric”.
o lume a păcii şi acţionează oraşului Viena multă fericire ..Bărbierul din Sevilla" de lităţi române, au plecat din Prm intermediul calculu
pentru împlinirea acestui şi prosperitate. Rossini. Viena cu un tren special, lui binar, JR-01 ajută la
scop. Fi(l bineveniţi in prim ă Primarul Vienei prezintă a- P r e ş e d i n t e l e Nicolae spre Zeii am See. localitate BEIRUT — In capitala Li BELGRAD — După cura rezolvoreo problemelor de
ria oraşul ni Viena. domnule ])Oi şefului stalului român pe Ceauşescu şi solia sa. Elena situată în landul Salzburg, ; IZMIR — A luat sflrştt i banului s-au deschis lucrări Informează agenţia Tanlug, algebră, trigonometrie
preşedinte, stimată doamnă consilierii municipali. Intre Ceauşescu, împreună cu pre unde urmează să viziteze în j cea de a 39-a ediţie a j le conferinţei regionale a Or- la Invitaţia reginei Jullana a etc. Mimcomputerul facili
stimat! oaspeţi. oaspeţi si gazde are loc o şedintele federal Franz Jonas cursul zilei de miercuri im ! T lrgulul internaţional de j ganlzaţiel Mondiale a Sănă Olandei şl a prinţului Bcrn- tează rezolvoreo OtitOf O-
Luind cuvîntul preşedintele discuţie cu privire la modul şi alte persoane oficiale româ portante unităli economice ale j la Izmlr, la care au par- j hard, preşedintele R.S.F. Iu peroţh incit copiii pro
Consiliului de Stat al Repu de rezolvare a problemelor ne şi austriece, au luat loc In Austriei. j ticipaţ Întreprinderi şl j goslavia, losip Broz Tilo, va babil că nu vor mai avea
blicii Sorialisle România. urbanistice şi edilitare de lojile renum itului lăcaş de Cea de-a doua zi a vizitei I firme din 39 de ţări. prin- j face între 20 şl 23 octombrie nevoie să înveţe pe din-
Nicolae Ceauşescu. a spus : dezvoltare continuă a capita cultură oficiale in Austria a preşe j tre care şi România. In j a-c. o vizită oficială tn Olan oforă toblo înmulţirii şi
Aş dori în primul rind. să lei Austriei. Se relevă impor Spectacolul realizat de cei dintelui Consiliului de Stat al ş -acest an, produsele expu- I da. nici tobelele de logaritmi.
vă mulţumesc, stimate dom tanţa schimburilor de vjzite maj reprezentanţi interpreţi României s-a desfăşurat sul) j se au atras un număr re- î Incepind cu 1970-71, nu
nule primar, pentru cuvintele făcute între prim arii Bucu- ai operei vienrze s^a bucu aceeaşi ambiantă dc prietenie j cord de vizitatori — a- j meroase mmicomputere
rostite aici la adresa noastră, reşliului şi Vienei si alte rat de un deosebit succes. In şi cordialitate. i proxim ativ 3 milioane. j PARIS — M inistrul aface de acest tip vor fi mstolo-
a poporului român a priete acţiuni de acest fol care au încheiere, preşedintele Nicolae rilor externe al Alqericl, tc in şcolile şi universită
niei dintre popoarele noastre. contribuit la cunoaşterea reci Ceauşescu şi solia oferă ar HELSINKI — M inistrul co Abdelaziz Boutcllika. şl-a în ţile franceze.
De asemenea, doresc să folo procă a preocupărilor celor tiştilor drept omagiu un fru N. POPESCU-BOGDANESTI m erţului exterior al Poloniei, cheiat luni seara vizita ofi
sesc acest prilej pentru a vă două municipalităţi, la întări mos coş cu flori. OCTAVIAN PALER Janusz Burakiewtcz, aliat la cială întreprinsă în Franţa.
transmite dv. şi locuitorilor o- rea relaţiilor de prietenie din- In aceeaşi seară, după spec- MIRCEA S. IONESCU Helsinki la Invitaţia omolo In timpul şederii salo la Pa RECLAMATIE
gului său finlandez, a fost ris. ministrul do externe al- NEMAIINTILNITA
prim it de preşedintele Finlan şedintele Gcorges Pompidou
gerlan a fost prim it de pre
de
dei, Urho Kekkonen, şl
Experimentul „Luna- 16“ — o cale lainen. tăţii, la care participă dele şî a purtat convorbiri cu mi prem al S.U.A. a primit o
primul ministru. Ahti Karja-
Recent. Tribunalul Su
externe francez,
nistrul de
El a avut, de asemenea, o
asiatice. In cursul conferinţei
trul de stat însărcinat cu apă
Întrevedere cu ministrul pla gaţi din 21 ţări africane şi Maurice Schumann. cu minis reclamaţie neobişnuită :
„Considerăm că statul Ne-
importantă în descifrarea Universului nificării, dezvoltării şi rela care cunosc o mare răsplndi- rarea naţională. Michel Debr« voda işi însuşeşte nelegol
vor fi discutate probleme pri
vind combaterea maladiilor
şi cu ministrul dezvoltării in
ţiilo r comerciale al Finlandei,
norii din care or trebui
dustriale şl ştiinţifice. Fran
Olavî Mattlla. Cu -acest p ri
lej. Informează agenţia P.A.P,, re In Africa si Asia. cois Ortolî. să cadă plooio pe terito
riul
s-a făcut un schimb de pă Utoh”. statului nostru -
MOSCOVA 22 (Aqerpres). resping în mod caleqoric posi lor apropiate, a asteroîzilor, fi mericani şi fotografiile suprafe reri privind încheierea noului
Coborîrea Una pe suprafaţa bilitatea unor „vizite14 ale omu prafului cosmic compune suma ţei lunare luate de sovietici şi a acord comercial pe termen Varo trecută în stolul
Lunii a statici automate „Lu- lui. necesară cunoştinţelor pentru mericani şi-au dovedit valoarea. lunq între Polonia ŞÎ Finlan MOSCOVA — La 22 septembrie a sosit înlr-o vizi Nevado a fost aplicată o
na-16il, recoltarea unor mostre Prin urmare aici drumul es darea răspunsului final la a- Aşteptăm cu satisfacţie infor da. precum si în leqăturâ cu tă oficială la Moscova preşedintele Indie!, Vcnkata invenţie originală : in
do rocă lunară si decolarea te deschis numai pentru apa ceaslă întrebare. maţiile ce vor rezulta din ana unele probleme ale schimbu Varahaglri Girl. nori ou fost introduşi va
spre Pămînl uebuie considera rate perfecţionate. Iată de ce. In prezent se află în drum liza eşantioanelor aduse de rilor comerciale curente st pori de ¡oduro de orgint
te o nouă clapiî in oxploi arca a spus savantul, cercetarea spre Venus siatia sovietică Luna-16" din Marea Fertilită qle colaborării economice. core tronsformă gozele in
Universului — a declarat di Cosmosului si a planetelor cu ,.Venus-7" căreia savanţii l-au ţii, o reqiune a Selenei care nu lichide.
rectorul Inslilululul de astro ajutorul staţiilor automate. în Încredinţai sarcini tot mai largi ■s fost încă studiată". Considerind că sta tul
nomie teoretică 31 Academiei făptuită de Uniunea Sovietică, şi mai „dc răspundere- p rivi Nevodo işi însuşeşte d Iooío
de Ştnnte a U R S S. prol Glcb reprezintă o cale importantă toare la proprietăţile îndepăr n v B n a K H H M m care le oporţine, autorităţi
Coboi arev. pentru a pătrunde în tainele tatei planete. Reuşitul experi le statului Utoh ou adresat
El a arătat că pentru reali Universului. ment al statici „Luna-16'4 con Varşovia 22 (Aqerpresj, — Deleqalia arqenliniană a loarea de 2 miliarde forinti-de Început prima sesiune a Comi sus-menţionata plîngere
zarea unui astfel de experi După cum a arătat experi stituie una dintre importantele După cum informează aqen- sosit la 20 septembrie înlr-o vize. In anul în curs adauqă tetului mixt iugoslavo-iranian Tribunolului Suprem al
ment este necesar paralel cu mentul cu siatia „Luna-16", po etape în aplicare^ automaticii ţia P.A.P., între 16 şi 20 sep vizită în luqoslavîa. agenţia a continuat extinde de cooperare economică. Rele- S.UA, pretinzînd com-
un înalt nivel du automatizare, sibilităţi tehnice pentru aceas pentru explorarea Universului, tembrie în Polonia s-a aflat ★ rea dinamică a relaţiilor co rindu-se la lucrările acestuia, pensoţii moteriole
un complex jprg de date eu ta există. Experimentul înfăp un nou pas spre descoperiri do o misiune economică argenli- Roma 22 (Aqerpres), — La merciale reciproce. Astfel, în aqenţia Taniuq relevă că va
privire la structura suprafeţei tu i de siatia automată pe su mare importantă. mană. condusă de H. Ayerz, invitaţia m inistrului comerţu- primele şase luni, exportul un loarea schimburilor de mărfuri
Lunii şi a cimpuluj său gravi prafaţa Lunii permite slrînqc- ★ vicepreşedinte al „Banco de dintre cele două ţări a atins anul \ COPIII SECOLULUI XX \
taţional. Dună cu ni a demon rca unor dale suplimentare ¡ru WASHINGTON 22 (Ager Galicia" din Buenos Aires. trecut 28 milioane de dolari.
strat experimentul statici ..Lu- peri ante privind forma acestui preş). — Reîntoarcerea spre In cursul vizitei, menţionea Tn cadrul lucrărilor comisiei \ S
ra-16" savanţii sovietici dispun corp ceresc şi a cîmpuiui său Pămînţ a navei spaţiale auto ză agenţia citată misiunea a părţile şi-au exprimai, dorinţa i) Potrivit unor statistici. \
pc deplin dc aceste date. I li- graviiational fapt ce va con- mate sovietice „Luna-16" re purtat convorbiri cu reprez.en- Agendă economică de extindere a cooperării eco. L copiii în vîrstă de potru ^
liz.nren unor aparate perfecţio Irilm i la precizia calculării trn- prezint ă „o mare realizare tanti ai unor întreprinderi do nomice. industriale, au prefi- , oni rostesc zilnic 12 000 l
nate in rălăl'U 'ii’c com ice. tv ie.doriei noilor zboruri, va da ştiinţifică si tehnică", a de comerţ exterior în cursul că m m m a a a i o a n » rjurat posibilităţile. înfiinţării 1 cuvinte, formind cu ele j
_(
somăniibmi'e /bor ul ui sialioi posibilitatea elaborării şî core.c- clarat administratorul interi rora a fost subliniată existen unor societăţi mixte pentru ac \ 920 de întrebări. Cine )
„Luna-16“', rln>(hirl în fot'- lării hărţilor selenare. mar al Agenţiei naţionale a ta unor pprspertive favorabile Iul exterior al Italiei,' Mario gar în Italia a fost cu 38 la tivităţi economice şi altele. i poate oore răspunde u- l
şiiin tri • »sihititati largi. Cnirolarca Lunii şi i plane. S.U.A. pentru aeronautică şl pentru sporirea schimburilor e Zagari, la Ronia a sosii înlr-o sulfc mai mare iată de aceeaşi ★ I nei asemenea sete de cu- !
Prima dană a rerm ; brii 11 !oi Mărie, a sublinia! prof. cercetarea spaţiului cosmic conomîce reciproce. Membrii vizită oficială Malyas Timar perioadă a anului trecut, Iar Moscova 22 (Aqerpres). — ) noaştere nepotolite ? Doar 1
nivei suim în profunzime a ară ('.'boiarev are pentru nslro- (N.A.S.A.), Georqe Low. „Explo misiunii au avu! lin schimb dp vicepreşedinte al Consiliului importul a crescut ol.1 27 la După cum relatează agenţia i părinţii - răspund specio- ţ
tat < â u ni‘|| planele sînt mul! nomi o deosebilă importantă- rarea Lunii a spus el duce păreri cu direcţiunea Bănci» fio M iniştri al R.P. Ungare. sui â. TASS, la Moscova a fost sem , liştii. Dor pentru asta le l%
mai puţin „IM imîl nari'" rlr-ţ i! Oa'Hv“ ohtiniile prin explora spre importante descoperiri Comerciale din Varşovia, con Rcferindu-se la comerţul d«n Itaha ocupă locul cinci In nat un acord de colaborare y trebuie cunoştinţe < = - r
s-a considerai pină acum. Daca rea lor nmsl.iluie o conlribu- privind originea Pămînlului. a sacrate întăririi colaborării fi tre Unqario sj Italia, aqenţia rîndul partenerilor comerciali tchnico-ştiintificâ între Comi \ rioose... \
Luna l-a acceptai pc nm. dacă tic la rezolvarea problemei ori Lunii şi a sistemului solar. A nanciare si tehnice, necesară M T .l. informează că volumul ai Ungariei. tetul sovietic pentru ştiinţă $1
o astfel de posibilitate poate ginii sistemului solar, proble naliza eşantioanelor lunare în dezvoltării favorabile a ope schimburilor dintre cele două ★ tehnică şi firma italiană
fi presupusă în cazul zborului mă aflată încă atît de depar laborator, observaţiile făcute la raţiunilor comerciale. ţări a depăşit în anul 1969 va Belgrad 22 (Aqerpres). — A „Tecmo".
spre Marte. după cum arată te de soluţionare. NLmai cer
ultimele cercetări, alte planete cetarea amănunţită a planete faţa locului de astronauţii a-
44065
Redacţia }i administraţie ziarului ! Deva, Jir. Dr. Pelru 6 r»ia nr. 35. Telelonne ! 12317 >1 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.