Page 81 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 81
» 'tnttfttifHtâ ttu n w w n fn ftrtrrm n
<
PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE!. U N IŢ I-V A Î
B Sesiunea O.N.U după
prima săptămînă
B Zborul spre Pămînt al
staţiei automate „Luna-16“
B Evoluţia situaţiei
« »
din Iordania
ANUL XXII. Nr. 4887 JOI 24 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI t t r m t n n n t t i w n t f t t t i n f f t t i f t t w t t t u u î
i
Vizita preşedintelui Consiliului Sa finaiuam r v r u n i i n cincinalul actual
o . x l . EA t ill * cincinalul viitor
Sa pregătim
de Stat al Republicii
România, mOLUE CEMSESCII, Rafinamentul tehnologic - ga
ranţie a produselor de calitate
in/lustria
SLntem satisfăcuţi că la fie
Dezbatere*
lin d ri de laminor şi îmbună
şi analiza
cincinalului viito r prevederilor care dintre aceste probleme, în asimilarea producţiei de ci
temeinică a rezultatelor do- colectivul nostru este capabil tăţire* performantelor acesto
In cea de-a treia zl a v i tlflcfale Mooserboden sl Was- 1 054 m, unde se află motelul resantele explicaţii date. bindtle in cincinalul care se să ofere un răspuns bogat şi ra, creşterea durabilităţii uti
zitei întreprinse in Austria, serfauboden, totalizînd o ca Alpenhaus. In fata p rivirilo r Apreciez că viziţa pe care încheie au pentru colectivul competent, arqumentat cu în lajului de turnare, d iversifi
preşedintele Nicolae Ceauşescu pacitate de 174 milioane me se desfăşoară o fascinantă pa am făcut-o în aceste zile $1 pe nostru de furnahşti, lurnâtori făptuiri demne de considera carea şi perfecţionarea piese
si soţia sa. celelalte o ficiali tri cubi de apă. Nu este vo r noramă. Sus pe creste, zăpezi care o facem azi în această şl cocsarl o semnificaţie apar ţie. Sarcinile actualului cinci lo r mecanice.
tăţi române sînt oaspeţii lan ba aici de zăqăzuirea vreunor eterne. Pe versant, păşuni cu parte foarte frumoasă a Aus te. In aceasta toamnă sărbă nal se înfăptuiesc in totalita Progresele pe oare le-am fă
dului Salzburq. cursuri de apă. cum ar fi la iarbă qrasă. triei contribuie la dezvolta torim îm plinire* unui secol de te în mod exemplar. Am înde cut şl stadiul la care ne a-
Reputaţia provinciei Salz noi cazul Bistriţei. Arqeşului, La „ALpenhaus", consiliul rea relaţiilor, sl pînă acum existenţă a uzinei, prilej de a plinit cu aproape 5 luni înain (lăm astăzi constituie pentru
burq are drept temei nu doar Lotrului, ci de reţinerea în de administraţie el complexu deosebit de bune dintre po raporta partidului succesele te de termen planul cincinal noi o bază solidă in aborda
capitala sa, cunoscutul oraş bazine, create prin închide lui hiidroenerqelic — o mare poarele noastre. Cred că şl in harnicului nostru colectiv în la fontă şi beneficii şi esti rea sarcinilor cincinalului v ii
al festivalurilor muzicale. In rea cu mari baraje, a apelor societate aparţlnînd statului domeniul hidroenergeticii, po Ion Petraş je numără prin integrarea uzinei In fluxul qe- măm ca indicatorii producţie lor. etapă caracterizata şi
această impozantă reqiune provenind din topirea zăpe — oferă un dejun în cin poarele noastre, specialiştii tre cei mal harnici muncitori neral al dezvoltării şi perfec qlobală. marfă, productivitatea pentru uzina noastră prip
muntoasă, cu vîrfuri si văi In- zilor şi qhetarilor. stea preşedintelui Nicolae noştri, oamenii muncii din ţă de la Fabrica chimică Orâştie. ţionării activităţii economice, muncii să-î îndeplinim în marile cerinţe ale cre d e ri
zăpezile tot anul, au fost Hidrocentrala, mal exact Ceauşescu şl a sultei sale. rile noastre pot să conlucre Lună de lună el îşi depăşeşte In înfăptuirea sarcinilor ce cursul lunij viitoare. Vom a- calităţii şi eficientei produc?
create uñase lacuri de acu sistemul Kaprun, are o pu In timpul dejunului, m inis ze şl să coopereze. sarcinile de plan, executînd ne-au fost încredinţate, In siqura astfel peste prevederile t¡ei. Intrînd în noul cincinal
mulare. alimentate de apa tere instalată de 332 MW. trul Erwln Fruhbauer sl pre Şeful statului român a toas în acelaşi timp lucrări de scrutare* perspectivelor de pe acest cincinal depăşiri de şi în al doilea secol de exis
qhetarilor. amenajări care au fiind format din două unităţi şedintele consiliului de admi tat pantru dezvoltarea re la ţii bună calitate, progres ale uzinei si colectivu circva 130 milioane Iei Ja pro tenţă, colectivul nostru are in
permis construirea a nu aflate la allitud in i diferlle — nistraţie al complexului, dr. lor de prietenie dintre cele lui nostru. ducţia globală şl 63 700 lei fată prevederi mai mobiliza
meroase uzine hidroener- 781 şl respectiv I 072 m. Pro Heimo Remdolf, rostesc scurte două popoare, pentru preşedin pe salariat la productivitate* toare ca oricind. Fată de n i
qetice. Nu este d ificil ducţia el totală este de 830 alocuţiuni în care-şl expun tele landului şl soţia sa. muncii. velul actual, pînă în 1975 tre
de recunoscut că atît numele milioane kW h pe an. Baraje bucuria de a avea ca oasperte pentru m inistrul energiei şl Preţuirea muncii ti Aceste realizări, care re buie să sporim cu peste 40
landului cit si al oraşului impunătoare, fiecare din ele pe conducătorul statului ro transporturilor si sofia sa. Cu planul pe trei tri flectă preocuparea statornjcă la sută volumul producţiei in
Salzburq derivă de Ja zăcă avlnd deschidere de amfiteatru mân. EI au toastat pentru în Doresc în mod deosebit — nerilor de la şan a colectivului nostru pe par dustriale. să majorâm cu a
mintele boqale de sare din a au înălţim i cuprinse între tărirea relaţiilor de prietenie a spus preşedintele Ceausescu mestre îndeplinit cursul întregului cincinal de proape 40 ila sută productivita
ceastă parte a Austriei, avu 37— 120 m si lunqjml Impre dintre Austria sl România, — să ridic paharul pentru a pu/ne mal intens In valoare tea muncii.
ţie care şi astăzi este imens sionante : 175—494 m. Com pentru dezvoltarea colaborării constructori şi cel care astăzi Fabricile de aglo tierul Termocen rezervele de oare dispunem, Pe baza volum ului mare de
exploatată. Dar aceasta este, plexul hidroenerqelic Kaprun Sl cooperării tehnico-şiiînţifi- exploatează acest nod hidro capătă o şi mai imare amploa investiţii de care beneficiem
între alte activităţi doar o la produce circa 3 Ja sută din ce dintre specialiştii enerqetf- energetic, pentru directorul merare de la tralei Mintia re dacă avem in vedere că. se vor construi noi capacităţi
tură a producţiei industriale. cnerqia electrica a ţării, fiind cieni austrieci si români. intreprlmderil şl să le urez In semn de apreciere deo în tot acest timp. activitatea de producţie, oare permit ca
Landul Salzburq este, de ase a doua unitate de acest fel, Oaspeţilor le slnţ înmlnate mult succes în activitatea lor. Hunedoara sebită a rezultatelor înre uzinei s-a înscris pe dinami pînă în 1975 să sporim pro
menea. o reqiune a sporturi ca mărime, din Austria. daruri, Sper că vor colabora bine cu ' Lucrătorii celor două fa ca dezvoltării accelerate. ducţia ia fontă cu 25 000 tone.
gistrate în producţie de ti
lo r de iarnă ce se bucură de La sediul complexului Ka Răspunzînd, preşedintele enerqeticlenll români sl sper nerii Termocentralei Mintla- Comparativ cu anul 1965. as la produse carbonoase de
de la
brici de aglomerare
faimă. prun, oaspeţii stnA salutaţi de Nicolae Ceausescu a m ulţu că în curînd vor vizita Româ Combinatul siderurgic H u tăzi, uzina noastră realizează peste 2 ori, ia r fa maşini şi
La primele ore ale dimine directorul unităţii. Frirdrich mit pentru că în proqramul nia. nedoara au prelucrat si ex Deva, în şedinţa lărqltâ a un volum de producţie mai utilaje pentru industria meia-
ţii. oaspeţii români. însoţiţi de NyveK de membri ai con vizitei în Austria a fost In Jn sănătatea dv„ a tuturor pediat furnalelor pesto activului U.T.C. al şantieru mare a i 36 1* sută si un spor lurqîcă cu 75 la sută. C rede
ministrul transporturilor si e- siliului de administraţie După clus şi centrul enerqeţlc şi doamnelor şi dom nilor I planul celor nouă luni, pînă lui, Octavlan M irlşlcan, la productivitatea muncii de rile de producţie trebuie să
nerqiei al Austriei. Tîrwin o discuţie asupra principalelor turistic KapYun. ‘ ■ ' După deţun, oaspeţii se în prlm-secrelar al Comitetului pesle 50 la sută. Un conside fie însoţite de o foarte accen
Fruhbauer s¡ soţia sa, sosesc, caracteristici ale acestei mari Slqur, este qreu de împăr torc în localitatea Zeii am la 23 septembrie, o cantita municipal Deva a| U.T.C. a rabil salt s-'a făcut în dome tuată ridicare a nivelului teh
cu un tren special la Zeii am unităţi hidroenerqetlce, pre tăşit în puţine cuvinte Impre See. de unde se continuă că te de aglomerat feros au Inmînat organizaţiei U.T.C. niul creşterii eficienţei econo nic sl de perfecţionare calita
See. lonalilate situată la HO şedintele Nicolae Ceausescu siile deosebite pe care le am lătoria spre reşedinţa landu tofondant din care se poate de atei drapelul conferit mice. salt exprimat îndeosebi tivă a produselor, prin spori
k.m de Salzbura. pe malul la si celelalte oficialităţi româ despre această vizită — a lui Salzburq. obţine peste 6 000 lone fon de C C. al U.TC. EI consti prin faptul că în acest an ob re* rafinam entului tehnoloqic
cului Zeller. ne şl austriece, care îl înso spus preşedintele Ceauşescu. La plecare, în qara oraşului tă. tute o nouă şl elocventă a- ţinem de peste 3 ori mai mul în toate compartimentele In
Gara localităţii Zeii am ţesc stnt transportaţi, c*u un Pe de o parte, este această Zeii am See au venit s3-1 sa Sporul producţie! s-a rea predere a rezultatelor ob te beneficii decît în 1965, acest sens, consider semnifi
See, pavoazată cu drapele autobuz şl un elevator spe 'lucrare măreaţă care arată lute pe şeful statului român lizat îndeosebi pe londti! ţinute de cel peste 1 000 de A lături de aceasta se situ cativ să arăt că turnarea ci
de stat ale României şi Aus cial pînă la barajul de la capacitatea m uncitorilor ingi oficialităţile locale si nume creşterii productivităţii mun tineri In activitatea produc ează si perfecţionările calita lindrilor se va caracteriza
triei, este în sărbătoare Au Mooserboden, construit la c ir nerilor sl specialiştilor în ge roşi cetăţeni care au aflat de cii. indicator care a între tivă cit şt pe linie de orqanl- tive ale produselor. La furna printr-o dotare tehnică de
venit să salute pe preşedin- ca 2 000 m altitudine, el fiind, neral i pe de altă parte, este vizita preşedintelui Nicolae cut în ultima lună sarcina zaţle. le, cincinalul a înseninat o înaltă clasă, care ne va
lelp Nicolae Ceausescu qu- totodată, cel mai mare din ca peisajul care nu este creat, Ceauşescu. Aceştia, ca si stabilită cu aproape 4 la Mulţum ind în numele ti creştere a indicilor de u tili perm ilr să fabricăm ci
vernalorul landului Salzburq, dru! complexului. Oaspeţii intr-adevăr, de om — este un mulţi turişti, aflaţi prin aceste sută. Merită subliniat fap nerilor de pe şantier, pen zare cu 150 ka fontă pe mc lindri cu calităţi ridica
Hans Lechner. si soţia, prima primesc explicaţii în leqâtură dar al naturii — clar pe care, minunate locuri, aplaudă în tul că la fabrica de aqlo- tru înalta distincţie primită. de volum util si reducere/) te. elîm inind astfel im por
rul oraşului Zeii am See T. cu principalele caracteristici omul l-a înnobilat si-1 folo delung merare nr. 1 unde s-a asl- Dumitru Petrlndeanu, secre- consumului specific de cocs tul aceslor utilaje pentru la
Latini, şi ahe oficialităţi lo ale aceslel lucrări, precum şi seşte. Adresez felicitări tutu Trenul special se pune In qurat o gospodărire mai e- lam l comitetului coordona ru 135 kg pe lona de fontă, minoare. Dezvoltarea produc
cale. asupra instalaţiilor autom ati ror celor care au contribuit mişcare. De la fereastra va fkientă a consumurilor spe tor al U.TC. de U com în condiţiile elaborării pre ţiei dc cocs brichete pentru
Tineri îmbrăcaţi 1n frum o zate care ÎI deservesc. Com la ridicarea acestor construc gonului olîcial preşedintele cifice şi a m ateriilor p ri plexul Termocentralei Min- ponderente a foniei la mărci
sul port din ţinutul Pinzqau o- plexul hidroenergetic de la ţii minunate, Ie mulţumesc Nicolae Ceauşescu răspunde me s-au realizat in opt luni tla-Deva a arătat că tinerii superioare. In sodom i corsn- DRUKER ADOLF
frră şefului statului român si Kaprun are un înalt qrad de pentru faptul că ne^au arătat saluturilor călduroase ce-î peste 5 milioane lei econo nu vor precupeţi n lrl un e him îr s-a îmbunâ'ă** calita directorul Uzinei „Victoria"
soţiei sale buchete de Hori. automatizare, fiind deservii de pe larq cum s-au edificat a sînt adresate. mii la preţul de cost Ia fori pentru Iraducerea în j tea Si constanta semicocsuhiî Colan
Fanfara oraşului, ai cărei circa 100 specialişti. ceste lucrări. Mulţumesc dom fabrica de aglomerare nr. 2, vlaţă a sarcinilor ce le re ţi corsului de fluidizare $
componenţi sînt Îmbrăcat! în Este o vreme excepţional nului ministru al enerqiei şi în ultima vreme s-a îmbu vin. dtnd prin activitatea lor ! s-a 'recul la fabricarea cocsu
pitoreşti coslume populare, ca de frumoasă pentru această zi transporturilor. soţiei sale. IConlinuorc In p ag i’ o l-o ) nătăţii indicele de bazicita- Sl mal mullă strălucire „Sie- lui brichete pentru electro- {Continuar
racteristice reqiunii intonează tîrzie de septembrie. La peste domnului preşedinte al landu to a aglomeratului de la Iei de pe Mureş". i
un marş de înlim pi-nare— „Bun două mii de metri altitudine lui si soţiei sale pentru inie- 1,25 la 1,3. metalurgie, In turnătorii. e-
v e n ir. Este o atmosferă pe se poate umWs Încă în haină, forturite au fost concretizate <
cît de caldă, pe atît de pito ceea ce explică marele număr
rească. Oaspeţii străbat mal de turişti aflaţi acolo, pllm -
în lii frumoasa staţiune Zeii bîndu-se pe coronamentul ma
am See — prilej de a admira relui baraj ¿au bînd răcori Pag, a ¡Ii-a
insolitul peisaj alpin, oamenii, toare în restaurant. Toţi aceş TELEX
■aşezările lor. apoi se îndreap tia, bărbaţi şi femei, lineri Şi insămintărilor
tă spre Kaprun. Ca urmare a vlrstnicl, simpli vileqiaturişţi,
amenajărilor hidroenergetice In esenţă oameni din toate
şi turistice de pe cursul rîu- colţurile Austriei, fac pre Amplasarea culturii şi pre tr-o tarla la efectuarea arătu prezentat demisia din cauza u
lui Salzbach. acest orăşel a şedintelui Ceauşescu o prim i Op, la ciu gătirea terenului sînt factori rii pentru însămînţarea griului nor neînţelegeri la îm părţitul urmele M I C.-ului, dar cit de MAGISTRALA
spornică i-a fost munca e u
cunoscut in anii postbelici o re caldă, generoasă. Este real care au o influenţi holâritoa- după păioase. Dacă terenul se prunelor), iar preşedintele Pe şor de intuit. PORŢILE DE FIER —
dezvoltare verliqinoasă, mente o efnz.ie sinceră de rc asupra recoltei. Cultivarea ara imediat după recoltarea tru Lungu era la repartizarea SLATINA
Aici se află sislemul hidro sentimente pîieleneşii ce se griului după grîu în al treilea griului, randamentul tractoare unor furaje pentru coasă la o — Maşina a fost luni ta L i
energetic ..Glockner-Kaprun" revarsă în aplauze, ce joacă an. se ştie bine. duce în mod lor şi calitatea lucrării respec altă brigadă, e lesne de înţe vadia. insă inginerul a refuzat
— una din remarcabilele rea în priviri. inevitabil la diminuarea pro tive ar îi avut alţi parametri les „interesul” ce se manifestă să o primească pe motiv câ Colectivele întreprin
lizări ale tehnicii austriece. Sub mînqîicrea razelor so turi la re ducţiei Cu toate acestea, din Tractoriştii, nefiind suprave la C A P Băieştî în privinţa terenul e prea umed — ne re derilor Eleclromontaj Si
Este de faot un complex de lare. a unui soare ce strălu discuţia cu mecanizatorul Vic gheaţi de nimeni din conduce asigurării unei baze trainice lata şeful secţiei I M A.. Adrian biu şi Electromontaj Cluj
construcţii si amenajări realizat ceşte ca in toiul verii, nâs- torian Mituca am reţinut câ la rea cooperativei, executau a recoltei viitoare Reştelîc. Cred câ altul este a- au terminal construcţia
In condiţii nalurale foarte fa cînd sclipiri de arqint din C.A.P Sintâmâria-Orlea, in rătura după cum se pricoperui. Avantajele administrării în devnrul. Conducerea unităţii nu liniei electrice aeriene
vorabile — lunqimea relativ contactul cu qheţarii veşnici tarlaua Traian, pe 30 dc hecta Inginera Raveca T rif avea grăşămintelor organice şl mi a asigurat oamenii necesari să de 400 kilo volţi Porţile
mică a qaleiiilo r de aductlu- de tpe crestele semeţe ale Al- dacţie, re griul se va însămînţa în al probabil înscrise alte preocu nerale nu pot fl contestate de deservească maşina. de Fler-Slatlna. Imensul
ne diferenţa mare de nivel pllor. deleqaţia română par- treilea an consecutiv după pâ- pări. decît cele care privesc în- nimeni Pe seama lor se reali Oricum, un lucru e cert. Fer porlaliv metalic susţinut
Existenţa a două bazine evînd eurqe. în sens invers, cu au loase. Dacă inginerul IIie Şte- sâmînţările de toamnă, în a zează 30—40 sau chiar mai tilizarea terenului nu se află de 526 stflpl din oţel se
cîtuşl de puţin In atenţia con
posibilităţi de amenajări pen tobuzele sl cu marea plalfor- iânie. preşedintele unităţii, genda zilei de 22 septembrie multe procente din sporul de întinde pe o lungime de
poate dovedi câ afirmaţia me a.c. Despre felul cum îşi înde ducerii CAP . Livadia. 160 kilom etri. In drumul
tru rezervoare de acumulare mă-ascensor. distanţa ce sepa canizatorului nu corespunde a- recoltă. Apreciind cum se cu Procurarea şi condiţionatul
a permis crearea lacurilor ar- ră barajul de sus de cota la redacţie devâruhil, cooperatorii din Sln- plineşte (mai bine-zis cum nu vine rostul fertilizării, Ingine seminţelor continuă să ridice el, magistrala traversea
ză o porţiune din M unţii
îşi îndeplineşte) inginera a tri
> tâmâria-Orlea au toate motive buţiile ar mai fi de adăugat rul Nicolae Şorop de )a C A P. semne de întrebare. Cooperato Mehedinţilor, cirapil mă- 1
Rîu Alb ne spunea foarte mul
le să creadă că amplasarea că. deşi era o obligaţie ele ţum it câ la această unitate n i o rii din Rlu Alb şi Livadia au noase din judeţele Me- i
unele suprafeţe de teren pre
culturii s-a făcut cu maximă
mentară, nici nu s-a „obosit“
hcdlnţi, Dolj şi Olt, in- [
ciodată nu s-a întreprins
o zt m sm m la cititori chibzuinţă. pregăti să Inmîneze mecanizatorilor acţiune mal de amploare ca gătite, dar le lipseşte sâmînta tersedează de II ori ¡m- 1
pentru a putea începe semăna
Tot în legătură cu
ordinele de lucru. Cum unita
portante căi de circulaţie \
acum la administrarea îngrăşă
tul „Din auzite". Inginerul de
rea terenului, la C A P. Bâicşti
brigadier de
mintelor S-a stabilit ca In to
tea nu aro nici
feroviară şi ru tie ri şi de (
am în llln it o situaţie incredibi
tal să se administreze super-
mînţa din producţie proprie nu
lă. Mecanizatorii Gheorghe A l cîmp (am aflat că fostul briga fosfat şi îngrăşăminte naturale la C A P. Hîvi Alb ştie câ să- 5 ori Unii electrice de
bii şi Vasile Tămaş lucrau în- dier. Petru Hălmaglu. şl -a pe mal mult de 73 Ia sută din are puritatea corespunzătoare. 110 kllovoltî.
•Se va mai condiţiona o dată.
teatrului suprafaţa destinată culturii spunea interlocutorul. Data STUDIU PRIVIND
griului. Intenţia este lăudabi
rind se va începe acţiunea ră-
ASISTENTA MEDICALA
lă. dar cum se finalizează?
In două zile s-a transportat mîne insă necunoscută. IN ÎNTREPRINDERI
— Azi (22 septembrie a c. —
în cîmp gunoi de grajd pe o n.n ) de abia la ora 15 am
crenrca unui fond de teatru suprafaţă de 15 hectare. Nu s-a In prezent. în 20 de
român în Transilvania". La lu mobilizat însă nici un coopera început semănatul orzului, ne-a judeţe din ţară se des-
crările simpozionului, care se tor la împrâştierea îngrăşă precizat brigadiera Salomia Tn-
va desfăşura la sala de confe mintelor din grămezi. Să fi dorescu de ta C A P. Stntămă- iăşoară. cu sprijinul u
rinţe a Muzeului judeţean, par uitat oare conducerea coopera ria-Orlea. Sămtnţa adusă dc la nor specialişti, cadre di
ticipă profesorii Dumitru Su tivei câ fertilizarea solului pre C A P Sinpetru ne-a sosit ttr- dactice şi cercetători din
san şi Gheorghe Armăşescu din supune împrâştierea şi încorpo zlu în cîmp Şi-apoi, mer diferite institute, un stu
Deva, Constantin Pascu şi M ir- rarea sub brazdă a gunoiului ge destul de greu la semănat, diu menit să îmbunătă
cea Munteanu din Petroşani, Iransportat In cîmp? pentru că sâmînta are multe ţească asistenta medicală
precum şi Petre Baciu din O- în plină zi de lucru, la ora Im purităţi (paie), deoarece nu in întreprinderi. Se urmă
răşlir. H, mecanizatorul Mihai Hu- a fost condiţionată cum tre resc îndeosebi probleme
buie
Scara, sala „A rta" va găzdui, ţuţuc de la C A.P Livadia stă privind organizarea acti
înccoind dr la ora 20, un spec tea întins la umbra unei com La neajunsurile semnalate vită ţii unităţilor sanitare
tacol dat de Teatrul dc slat bine. mai adăugăm faptul ră în coo (are deservesc întreprin
din Petroşani cu piesa „Trei — Nu ştiu ce să niai fac, ne perativele amintite nu am în- derile. De asemenea,
nai de la răsărit“ dc H. P. relaţii mecanizatorul. Aştept pe lîln it în cîmp. să îndrume st studiul urmăreşte felul
tlasdeu. să supravegheze activitatea în care se efectuează
inginerul şef Radu să-mi spu mecanizatorilor, nici un ingi
nă unde să mă duc, la discuit ner sau preşedinte de C.A.P., controalele periodice,
OEVA 2 0 27* rîl&V 1970 sau la împrăştiat îngrâşăminie- nici unul din inginerii reparti dispensarizarea alectiuni-
Casa dc cultură din Hune le chimice. lor (Tonice, analiza mor-
doara organizează azi. la ora Neavlnd nici un ordin de zaţi dc Direcţia agricolă jude bidită(i; prin incapacila-
IR, un medalion poetic „Din ţeană să răspundă dc desfăşu
Manifestările artistice prile lirica lui M. Lm'noscu. Glv lucru pe ziua de 22 septembrie, rarea lucrărilor agricole dc le temporară de nuincă,
juite «le Fesiivnlul cultural-nr- Coşbuc, O. Goga şi L Plaga mecanizatorul a pornit în cău toamnă în unităţile respective morbiditatea şi invalidi-
tistie „Sarniis" 19711 continuă Medalionul poetic va fi urmat tarea maşinii de împrăştiat în Atunci mai este de mirare câ, latea unor boli profesio
astăzi. La Deva (ora 17,30), nrc dc un program dc romanţe in grăşăminte. La secţia I.M.A. deşi nu a început din plin se nale.
loc un simpozion consacrat n- Mecanizatorii Gheorghe Albu şi Vasile Tâmcş execută arături pe o tarla a C.A.P. din Pui nu a găsit-o. De aici mănatul. deficienţele tehnice
niversării a 100 dc ani «Ic la spirate din versurile acestor Băieştî. Foto : V. ONOIU a pornit spre brigada din Ga şi organizatorice au luat pro
înfiinţarea „Societăţii pentru poeţi. laţi a C.A.P. Poate o îl dat de porţii îngrijorătoare?